Menu
Categories
Istorie si constructii – PALATUL STURDZA-CUZA RUGINOASA
14/03/2015 Arhitectura / Proiectare / Consultanta
Share

Beneficiar: Complexul Muzeal National „Moldova” Iasi
Antreprenor: SC IASICON SA, Iasi
Proiectant general: IMPEX ROMCATEL CERCETARE PROIECTARE SA, Iasi 

palatul cuza foto 4Citind randurile care urmeaza vom cunoaste unele elemente interesante privind evolutia in timp, recuperarea si modernizarea unor monumente, care definesc istoria unei cladiri reprezentative din tara noastra.

Pentru reeditarea constructiei originale, toti cei care concura la un asemenea demers trebuie sa cunoasca, neaparat, inceputurile, si apoi evolutia din punct de vedere arhitectural si constructiv a lucrarii respective. Iata un exemplu, avut in vedere, la Palatul Sturdza-Cuza Ruginoasa.

Istoria localitatii Ruginoasa este legata, vreme de un secol si jumatate, de una dintre marile familii aristocratice moldovenesti, familia Sturdza. Aceasta familie a stapanit, la sfarsitul secolului al XVII-lea [1], pentru o perioada de cinci generatii, mosia Ruginoasa.

Documentele mentioneaza existenta la Ruginoasa a unui conac si a unei biserici, conac ce respecta formele arhitecturii vernaculare, cu pivnita din piatra, cu elevatie din lemn si paianta (sau caramida). „Cladirea principala era construita in mijlocul unei incinte rectangulare, rea­lizata din zid de piatra; in incinta se aflau grajdurile si camerele pentru servitori, corpul de garda, intrarea strajuita de un turn cu poarta mare, biserica (sau capela).“ [2].

Sandulache Alexandru Sturdza, boier cu idei progresiste si mare carturar, catalogat printre cei mai mari 15 boieri importanti dintre care se putea alege domnitorul [3], a construit la Ruginoasa un palat in stil neoclasic, o cladire dreptunghiulara, cu un salon oval, in stil occidental, conform epocii [4], a carei imagine nu s-a pastrat. Modelul pentru acest edificiu (neoclasic) a fost Palatul Domnesc al lui Alexandru Moruzi, construit intre 1803 si 1806 pe locul Curtii Domnesti din Iasi (astazi pe acest loc este Palatul Culturii). Proiectul Palatului Domnesc a fost conceput de arhitectul Johann Freiwald si tot Freiwald va realiza si Ruginoasa.

Dupa 1811 – 1813 se construiesc zidul de incinta din piatra, poarta de cetate, anexele, grajdurile, locuintele pentru slujitori si se amenajeaza, in stil neoclasic, un parc de 15 ha si paraul Dumbravita, realizan­du-se un lac inconjurat de salcii pletoase [7].

Poarta principala de acces a fost realizata in stil neoclasic in 1813, odata cu zidul care inconjura perimetral palatul „nu pentru aparare ci ca element de ornament, in concordanta cu atmosfera arhaica …“ [8], dar care oferea o imagine de fortareata medievala.

Fiul lui Sandulache Sturdza (Costache), aghiotant si, ulterior, ministru al domnului Mihail Sturdza [9] se muta la Ruginoasa si intre 1845 si 1855 reface palatul in stil neogotic [10]. Reamenajarea palatului in stil neogotic a durat pana in 1855 si s-a realizat conform proiectului arhitectului german Johann Brandel [11].

Cari Zergiebel a construit trei scari interioare si a reparat usile interioare, Gheorghe Boboc si loan Alexandru au realizat sobele, iar P. A. Flan, in 1855, zugra­velile si vopsitoria. Heinrich Brach reface pardoselile de lemn in toate incaperile.

Forma constructiva a vechiului palat a fost pastrata cu parter si etaj, tamplaria realizandu-se in arc frant. S-au construit terase largi, cu acces pe trei laturi, balcoane cu console si fatade decorate. Cladirea era marcata de patru turnulete construite pe cele patru colturi realizate in stil gotic, iar acoperisul, de o cornisa proeminenta.

Ornamentele interioare si exterioare erau simple si elegante, iar consolele erau decorate cu elemente compozite sau in acolada. Scara principala era din lemn, cu balustri din lemn si metal, ornamentata cu elemente decorative din fier forjat si cu mana curenta sculptata. Aceeasi scara, realizata in 1855, o putem admira si astazi, fiind refacuta in cadrul lucrarilor de consolidare din 1978, dupa distrugerile suferite in cel de-al doilea razboi mondial.

La lucrarile de reabilitare executate intre 2008 si 2010 s-au refacut ornamentele disparute, folosind, ca model, un singur ornament care a rezistat vremurilor.

Niciuna dintre sobele de teracota smaltuita din palat (confirmat prin prezenta cosurilor de fum) nu s-a pastrat.

In 1862 palatul Sturdza din Ruginoasa, parasit si ipotecat, este cumparat de principele Alexandru Ioan Cuza. Sotia sa, Elena Cuza, se ocupa de reparatiile necesare, amenajeaza camerele si cumpara mobilierul [12] [13].

In 2007 palatul Ruginoasa era o cladire complet umeda, din cauza infiltratiilor de capilaritate a apelor freatice, a lipsei oricarui sistem de protectie a fundatiilor, a lipsei trotuarelor si rigolelor, dar si din cauza apelor pluviale si a lipsei sistemelor de captare a acestora. Din cauza umiditatii au aparut si degradari ale structurii de rezistenta si acoperisului.

Proiectul de restaurare a cuprins refacerea structurii de rezistenta, prin inlocuirea caramizilor deteriorate cu caramizi noi si prin injectarea fisurilor cu lapte de ciment si camasuiri locale. S-au decopertat fundatiile si s-au executat lucrari de hidroizolatie, care au insemnat tencuirea cu substante hidrofobe si injectari cu aceleasi materiale cu proprietati deosebite, materiale agreate de Ministerul Culturii, ceea ce a permis eliminarea completa a apei din ziduri si protejarea lor ulterioara. S-a realizat si un sistem perimetral de drenuri, pentru captarea apelor si protejarea palatului de orice sursa de umiditate.

S-a refacut scara exterioara de acces folosindu-se marmura cu o venatura discreta, creandu-i palatului monu­mentalitatea de altadata.

Cele mai laborioase lucrari au fost acelea de refacere a ornamentelor care nu mai existau atat din cauza bombardamentului, cat si a faptului ca restaurarea din anul 1970 nu a avut in vedere refacerea lor. S-au executat replici, care au respectat singurul element ornamental pastrat in palat.

S-a sistematizat parcul, refacandu-se infrastructura, aleile si trotuarele, plantandu-se plante ornamentale discrete si elegante, ceea ce i-a redat palatului imaginea de ansamblu din 1855.

Un iluminat ornamental si perimetral, un acces elegant, printr-o poarta neoclasica si un zid fortareata restaurat  i-au redat farmecul de altadata.

Lucrarile executate au respectat principiile si tehnicile de restaurare recomandate de specialisti. S-a reusit, in final, un palat reconstituit dupa aprofundate studii istorice si tehnice, printr-o munca laborioasa care i-a adus resta­uratorului o satisfactie speciala, deoarece toate activi­ta­tile s-au finalizat intr-o imagine de basm la receptia lucrarii.

Executia lucrarilor a fost riguros controlata si supra­vegheata, constructorul, SC IASICON SA, respectand studiile aprofundate si proiectul pe baza caruia s-au executat lucrarile.

 

[1] Ion Neculce – Letopisetul Tarii Moldovei, in Opere, Bucuresti, Editura Minerva, 1982;

[2] Corina Nicolescu Case, conace si palate vechi romanesti, Editura Meridiane, Bucuresti, 1979;

[3] Memoriile principelui Nicolae Sutu, mare logofat al Moldovei (1798-1871), editie de Georgeta Penelea Filitti, Bucuresti, Editura Fundatiei Culturale Romane, 1997, p. 138;

[4] Adrian Macovei Unele precizari privitoare la palatul de la Ruginoasa, AIIAI, XI, 1974. p. 282, Boris Craciun considera in monografia Ruginoasei ca palatul neogotic a fost construit la 1812;

[5] Sorin Iftimi Palatul Culturii din Iasi, o retrospectiva istorica, vol. Patrimoniul national si modernizarea in societatea romaneasca, Editura Junimea, 2009, p. 262;

[6] Narcis Dorin Ion – Resedinte si familii aristrocrate din Romania, Editura Institutul Cultural Roman, Bucuresti, 2007, p. 252;

[7] Maria Huminic Teclean Prima organizare muzeistica a pala­tului domnesc Al. I. Cuza de la Ruginoasa, Iasi XVI-XV-1983-1984, p. 8;

[8] Boris Craciun Ruginoasa (monografie), editata de Casa Judeteana a Creatiei Populare, Iasi, 1969, p. 24;

[9] George Sion Suvenire contimporane, ed. II, Editura Mentor, Bucuresti, 2000, p. 323; Alexandru A. C. Sturdza, Régne de Michel Sturdza, prince regnant de Moldavie (1834-1849), Paris, 1907, p. 44;

[10] George Sion – op. cit., p. 336;

[11] Nicolae Stoicescu Repertoriul biblio­grafic al localitatilor si monumentele medie­vale din Moldova, Editura Academiei, Bucuresti, 1974, p. 730, 739, nota 75;

[12] P. Mazaroz Ribaillier “Commande de son Altesse, la Princesse Alexandre Couza, pour être exediée à sa Rézidence de Roujinoasa” in valoare de 60.000 de franci;

[13] Inventarul doamnei Elena Cuza din 1856 “Inventaire de tous les meubles et autres objets se trouvannd dans le palais de Rondzinoassa”. 

Autor:
Viorica Frunza – manager SC Impex Romcatel Cercetare Proiectare SA 

…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 112 – martie 2015, pag. 80

 



Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Share
Lasă un răspuns
**** *