«

»

Sistemul National de Monitorizare a Comportarii in Situ a Constructiilor

Share

fei_hannDupa cum se stie, marele cutremur din 4 martie 1977, care a urmat celui din noiembrie 1940, a evidentiat unele aspecte noi, ingrijoratoare, cu privire la posibilitatea aprecierii comportarii constructiilor afectate, din cauza lipsei unor documente lamuritoare de-a lungul anilor de exploatare cu privire la alcatuirea constructiva de proiect si istoricul comportarii lor.

Legea nr. 9-1977, privind siguranta, durabilitea, functionalitatea si calitatea constructiilor, a tinut cont de acest aspect si a introdus obligativitatea urmaririi comportarii constructiilor. Normativul P 130-1978 a precizat clar modalitatile de aplicare a acestei prevederi legale, urmand ca inscrierea rezultatelor ei sa se faca in cartea tehnica a constructiei, a carei alcatuire, completare si pastrare era, de asemenea, reglementata.

Activitatea de urmarire a comportarii constructiilor a fost atribuita, pe plan national, unor responsabili sau colective cu urmarirea comportarii constructiilor (UCC). Sistemul a functionat si s-a dezvoltat pana in 1989, cei implicati fiind numiti de conducerea institutiilor carora le apatineau constructiile, in majoritate proprietate de stat sau cooperatista. Un aport la institutionalizarea acesui sistem l-a avut si schimbul de experienta ”Comportarea in situ a constructiilor” initiat de mine, in 1976, la Oradea. Pe baza orientarilor prezentate atunci, am elaborat in 1978 primele Norme metodologice privind urmarirea comportarii in exploatare a constructiilor. Ulterior, in Normativul P 130 din 1988, si apoi in intervalul 1978 – 1988 s-au ela­borat normative pentru toate categoriile de constructii din dotarea unitatilor economice, administrative, culturale, sanitare, educatie, justitie etc.

Si a urmat decembrie 1989, apoi tranzitia…

 

Printre schimbarile aduse de tranzitia de dupa 1990 se numara si „noua” Lege nr. 10-1995 privind calitatea in constructii si „noul ” normativ P 130-1997 si 1999 elaborate sub egida ministerului si inspectiei de stat in constructii. Din pacate a rezultat o lege stufoasa, o corcitura intre vechea Lege nr. 10-1977 si Directiva UE privind libera circulatie a produselor de constructii. In cadrul asa-zisului sistem al calitatii, a aparut, printre altele, si componenta „urmarirea comportarii in exploatare si interventii in timp”. A urmat revizuirea si completarea Normativului P 130, cu marea inovatie „inspectia extinsa” si apoi, o alta „inovatie”, respectiv „Instructiunile privind autorizarea reponsabilului cu urmariea speciala a comportarii constructiilor”, o aberatie in folosul ISC che­mat sa „ateste” competenta lor, contra cost bineinteles.

Semnalele mele critice de-a lungul anilor, ca si ale altora, de altfel, s-au oprit in zidul rezistent al autorilor si beneficiarilor Legii nr. 10-1995, respectiv MLPAT si lSC, care nu au acceptat in ruptul capului o discutie publica pe aceasta tema. A continuat, astfel, sa dainuie si existenta responsabilului cu umarirea curenta a comportarii constructiilor, el putand avea, in cazul cladirilor, orice meserie. Doar la constructiile hidro- termo- nuclearo- energetice sau la drumuri, poduri si cai ferate aveau meserii tehnice si erau numiti dupa instructaje adecvate scopului. Pana la urma, ISC a renuntat la responsabilul cu urmarirea speciala iar domeniul a ramas descoperit, adica la stadiul dinainte de 1990.

A aparut, in acest fel, posibilitatea si necesitatea reorganizarii sistemului de monitorizare a comportarii in situ a constructiilor pornind de la urmatoarele consi­derente:

  • Constructiile de orice fel existente pe teritoriul tarii reprezinta zestrea, bogatia cea mai importanta si durabila a poporului nostru, rezultatul muncii generatiilor trecute, prezente si viitoare, expresie a creativitatii si specificului popular, oferind, totodata, adapost si suport tuturor activitatilor noastre si constituind garantia dezvoltarii noastre economico-sociale; in acelasi timp, constructiile au devenit din ce in ce mai sofisticate, mai grandioase, mai pretentioase in exploatare;
  • Constructiile nu sunt indestructibile si vesnice, ci se degradeaza in timp sub actiunea agentilor de mediu na­tural si tehnologic, tinzand, in final, daca nu se intervine, spre ruinare si disparitie;
  • Pastrarea / prezervarea fondului construit existent in stare apta pentru exploatare devine, deci, o datorie patriotica pentru indivizi si colectivitati, ca si pentru statul roman; in acelasi timp, insa, si o modalitate de evitare a pierderilor si de economisire a resurselor nationale.

Din acest motiv, s-a prevazut din nou si in Legea nr. 10-1995 obligativitatea urmaririi comportarii constructiilor si a interventiilor pe acestea, considerandu-le o componenta necesara a sistemului calitatii in constructii.

Vechiul sistem, bazat pe responsabili si colective de UCC numite de forurile tutelare superioare, nu mai este, insa, aplicabil deoarece:

  • a aparut masiv proprietatea privata si odata cu ea responsabilitatea proprietarilor privati de constructii pe langa propietatea de stat;
  • a aparut piata libera a produselor si muncii, in care fiecare ocupatie este reglementata si platita conform ca­lificarii si competentei;
  • a aparut o noua mentalitate in ceea ce priveste cerin­tele pentru calitatea produselor si serviciilor oferite beneficiarilor;
  • a aparut necesitatea integrarii in Uniunea Europeana si a respectarii legilor ei…

Solutia de asigurare a aptitudinii pentru exploatare si de prelungire a duratei de serviciu a constructiilor din fondul construit national, tinand seama de conditiile politico-social-economice actuale, consta in instituirea, prin lege/HG/OUG, a unui sistem national de monitorizare a comportarii constructiilor prin care proprietarii de constructii publice si private sa fie obligati a le urmari in exploatare si a lua masurile necesare de interventie, inainte ca acestea sa devina un pericol public, sau chiar pentru proprietarii lor. Proprietarii – publici si privati, ai unor constructii de amploare si complexitate structurala mare, a caror avariere sau distrugere ar implica riscuri majore de pierderi de vieti omenesti sau bunuri materiale importante, sunt obligati sa angajeze personal calificat si competent, atestat intr-una din cele trei ocupatii inscrise in COR, respectiv „Respon­sabil tehnic cu urmarirea curenta a comportarii constructiilor”, „Specialist in urmarirea comportarii constructiilor”, sau „Expert in monitorizarea comportarii constructiilor”, dupa caz si nevoi.

 

Realizarea acestui obiectiv presupune urmatorii pasi:

  • Inspectoratul de Stat in Constructii sa selecteze si sa intocmeasca lista obiectivelor strategice de pe teritoriul tarii, la care sa se controleze, in mod sistematic, existenta si rezultatele activitatii de monitorizare a comportarii constructiilor. Nerespectarea prevederilor legii sa fie considerata contraventie sanctionata cu amenzi.
  • Consiliile judetene sa infiinteze in cadrul compartimentului arhitect sef / disciplina constructiilor, comisii de atestare a competentei candidatilor pentru ocupatia de responsabil tehnic cu urmarirea curenta a comportarii constructiilor, formate din 3 – 5 ingineri constructori cu vechime si experienta, prezidate de seful IJC local. Verificarea candidatilor sa se faca in raport de cerintele standardului ocupational respectiv, candidatii promovati urmand sa primeasca un atestat de competenta care sa le permita libera exercitare a ocupatiei ca angajat sau liber profesionist.
  • MDRAP si MEC sa aprobe, la cerere, infiintarea de comisii de atestare a competentei candidatilor pentru ocupatia de specialist in urmarirea comportarii constructiilor in cadrul facultatilor de constructii si a Institutelor Nationale de Cercetare Dezvoltare cu preocupari in constructii civile, industriale, hidrotehnice, cai de comunicatie si transport s.a. Verificarea candidatilor sa se faca in raport cu cerintele standardului ocupational respectiv, candidatii promovati urmand sa primeasca un atestat de competenta care sa le permita exercitarea ocupatiei ca angajat sau liber profesionist. Comisiile, compuse din 3 – 5 cadre didactice sau cercetatori cu vechime si experienta, vor fi prezidate de seful de catedra sau sectie de cercetare in specialitatea candidatului avand titlul de dr. inginer.
  • MDRAP sa autorizeze Comisia Nationala Comportarea in situ a Constructiilor pentru organizarea, sub egida Inspectoratului de stat in constructii, a comisiei de atestare a competentei candidatilor la ocupatia de expert in monitorizarea comportarii constructiilor formata din 7 membri CNCisC si invitati (cercetatori si proiectanti) cu titlu de dr. inginer, din partea institutiilor si organizatiilor interesate. Verificarea candidatilor sa se faca in raport cu cerintele standardului ocupational respectiv, candidatii promovati urmand sa primeasca un atestat de competenta care sa le permita exercitarea ocupatiei ca angajat sau liber profesionist.
  • MDRAP si MEC-ANC sa asigure verificarea si aprobarea celor trei standarde ocupationale propuse de CNCisC iar MMFPS si MF sa stabileasca incadrarea pe functii si salarizarea pentru cazul exercitarii celor trei ocupatii ca agajati la stat.

Adoptarea sistemului national de monitorizare a comportarii constructiilor ar avea ca efecte pozitive:

  1. Posibilitatea oferita proprietarilor publici si privati de a angaja profesionisti competenti atestati, care sa preia din responsabilitatile lor privind starea tehnico-functionala a constructiilor din dotare si aptitudinea lor pentru exploatare, prevenind, astfel, degradarea lor prematura, necontrolata si accidentele previzibile.
  2. Posibilitatea oferita inginerilor constructori de a se specializa intr-o ocupatie interesanta si aducatoare de venit, cu o arie larga de aplicare.
  3. Posibilitatea oferita intreprinzatorilor de a infiinta societati de monitorizare a comportarii constructiilor, cu un personal competent atestat, dupa modelul celor din strainatate.
  4. Posibilitatea oferita actualilor angajati in urmarirea comportarii constructiilor (responsabili sau colective UCC) de a se atesta si de a capata, astfel, libertatea de angajare in alte locuri.
  5. Asigurarea aptitudinii pentru exploatare a obiectivelor strategice cu personal competent de incredere.

Cred si sper ca aceasta solutie sa fie luata in discutie cat mai curand, inainte de un probabil, nou, mare cutremur… !

Autor:
ing. Felician Eduard Ioan Hann 

…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 117 – august 2015, pag. 44

 



Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Share

Permanent link to this article: http://www.revistaconstructiilor.eu/index.php/2015/08/01/sistemul-national-de-monitorizare-a-comportarii-in-situ-a-constructiilor/

1 comentariu

  1. Liviu Cretu a spus:

    Am lucrat in jur de 30 de ani intr- un institut specializat in proiectarea constructiilor hidreoenergetice si anume in cadrul unui colectiv de urmariere a CH. Mi-am facut o parere destul de complexa privind modelul de urmarire stabilit de Ministerul Energiei Electrice, inainte de 1989 si preluat in continuare de Hidroelectrica dupa 1990. Fara sa intru in detalii tehnice si fara sa prezint argumente, in afara propriei experiente afirm cu tarie ca sistemul de urmarire a constructiilor hidroenergetice este cel mai bine pus la punct. Domnule dr. ing. Hann as fi dorit ca in articolul dvs. sa prezentati, asa cum arata si titlul, o prezentare a acestor monitorizari UCC pe tipuri de constructii avand in vedere multitudinea lor in Romania.

Lasă un răspuns

Adresa de email nu va fi publicata.