«

»

Influenta tectonicii asupra eroziunii. Studiu de caz

Share

anghel inluenta tectonicii fig 4Intr-o zona relativ linistita, cu o structura rigida de roci stancoase, a aparut brusc, dupa anii ‘90, o eroziune ampla si spectaculoasa, cu activitate continua. Singura explicatie ar putea fi o miscare tectonica actuala. Lucrarea de fata isi propune sa analizeze cum tectonica cuaternara poate determina o eroziune activa si periculoasa pe valea Siretului. 

Locul unde actioneaza eroziunea se afla pe malul stang al Siretului, in dreptul comunei Negri (la nord de satul Brad) din judetul Bacau (fig. 1). In acest loc malul stang al Siretului este aproape vertical si are o inaltime de peste 20 m deasupra nivelului apei din rau.

CARACTERISTICILE GEOLOGICE SI MORFOLOGICE ALE ZONEI ERODATE 

Caracterizare morfologica

Din punct de vedere morfologic, malul stang este in dreptul eroziunii, un fragment din terasa supe­rioara a Siretului. Pe terasa trece drumul judetean DJ 207 D. La sfarsitul anilor 1980 drumul a fost modernizat si dupa balastare a fost asfaltat. In acea vreme drumul era la circa 20 m de marginea te­rasei si nu erau semne privind declansarea unei eroziuni care ar fi oprit investitia. La data executarii ortofotoplanului (anul 2003) (fig. 2), ero­ziunea era aproa­pe de marginea drumului, ceea ce a de­terminat autoritatile sa execute o varianta ocolitoare. In prezent, drumul a fost sectionat aproape to­tal, eroziunea avansand cu circa 1,00 m pe an. Perspectiva este ca eroziunea sa avanseze in continuare spre varianta ocoli­toare, pana la care mai sunt circa 21 m (fig. 2).

Caracterizare geologica

Din punct de vedere geologic, malul aproape vertical constituie un afloriment in care sunt expuse la baza roci sarmatiene peste care stau acumulari fluviatile si eoliene pleistocene si se incheie la supra­fata cu depozite holocene recente de alteratie si sol vegetal cu radacini de ierburi.

Sarmatianul – este reprezentat local prin etajul Basarabian format din nisipuri slab cimentate cu intercalatii de gresii, argile marnoase si pietrisuri. Stratele sarmatiene sunt monoclinale cu caderea spre nord-vest. Din punct de vedere geotehnic, nisipul cimentat se incadreaza in categoria roci semistancoase [2].

Pleistocenul – incepe discordant cu pietrisuri si nisipuri care se continua cu prafuri nisipoase cu aspect loessoid. Stratele pleistocene sunt orizontale, in discontinuitate cu cele sarmatiene.

Holocenul – este prezent atat in albia minora, cu acumulari fluviatile de pietrisuri cat si la partea terminala a terasei superioare cu depozite de alteratie si sol vegetal recent.

Structura si litologia aflorimen­tului sunt prezentate in figura 4 si tabelul 1.

In figura 5, imagine luata din aval, se remarca nisipul argilos stra­tificat, cu o culoare mai inchisa datorita pastrarii apei (2), (tabelul 1), sub un banc de nisip cimentat (1) (uscat datorita permeabilitatii mai mari). Este evident ca, in aval, compartimentul din culcusul faliei este mai ridicat (falie directa).

Aceste pozitii diferite ale com­partimentelor faliei, care fragmenteaza planul de depunere de la inceputul Pleistocenului inferior, indica o miscare tectonica probabila in Pleistocenul mediu sau superior.

Faptul ca drumul a fost reabilitat si asfaltat sugereaza ca nu a existat o eroziune activa care sa pre­zinte pericol de afectare a drumului in ultimii 30 de ani.

CAUZELE EROZIUNII

Pentru provocarea acestei ero­ziuni presupunem a fi doua cauze: o cauza care tine de structura interna a rocilor si o cauza externa de ori­gine tectonica.

Prima cauza a fost provocata de miscarea initiala a faliei. Depunerea pietrisurilor din Pleistocenul inferior a avut loc pe o suprafata de eroziune creata la sfarsitul Pliocenului. Aceasta suprafata este rupta de falia care a aparut probabil la sfarsitul Pleistocenului inferior. Pleistocenul mediu, format din depozite eoliene de prafuri nisipoase loessoide, este in discontinuitate peste cel inferior, deoarece se poate remarca un relief de pietrisuri.

Deplasarea celor doua compartimente ale faliei a fisurat intens rocile in zona de contact, micsorand prin aceasta rezistenta mecanica. Rezistenta mecanica dimi­nuata a favorizat un grad de eroziune mai ridicat in zona faliei.

A doua cauza, care a fost hotaratoare in declansarea eroziunii din ultimii 20 de ani, a fost reacti­varea deplasarii faliei. Aceasta reactivare a fost posibil provocata de cutremurul din 1977 dar nu a fost vizibila pana recent din cauza estomparii deformatiei in depozitele necoezive de pietris si in cele slab coezive de praf nisipos. In fine, golul lateral format pe cursul raului provoaca acolo turbioane care accelereaza eroziunea locala.

O saritura de cativa centimetri a Sarmatianului este usor estompata de depozitele cuaternare si mai ales de solul vegetal, astfel incat este insesizabila la suprafata. In schimb, la nivelul apei, unde este eroziunea maxima, rocile care erau deja fisurate din miscarea initiala a faliei au devenit brusc mai sensibile prin largirea fisurilor initiale. Largirea fisurilor si accelerarea eroziunii au fost stimulate si de ciclurile inghet – dezghet, foarte agresive mai ales la nivelul apei.

CONCLUZII

Oprirea eroziunii va fi foarte costisitoare, deoarece camioanele cu material stabilizant (blocuri de beton, stabilopozi), precum si buldozerul care sa le impinga, nu se pot apropia de marginea taluzului din cauza instabilitatii terenului. Eroziunea fiind activa, versantii au stabilitatea afectata si prezinta pericol permanent de prabusire.

Reactivarea faliei este cauzata de miscarea tectonica de subimpingere a Platformei Ruse sub Scutul European. Chiar daca aceste miscari tectonice nu se observa la zi, ele exista si in prezent. Totodata, pamantul este dinamic si ne poate face oricand surprize neprognozabile.

BIBLIOGRAFIE

*** Harta geologica a Romaniei scara 1:250.000, Institutul Geologic;
Dumitrescu L., Geologie structurala, Editura Didactica, 1962.

Autor:
ing. Stelian Anghel – Complex IT Solutions SRL, Bacau 

…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 120 – noiembrie 2015, pag. 60

 



Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Share

Permanent link to this article: http://www.revistaconstructiilor.eu/index.php/2015/11/01/influenta-tectonicii-asupra-eroziunii-studiu-de-caz/

Lasă un răspuns

Adresa de email nu va fi publicata.