«

»

KNAUF GIPS: Pardoseala suprainaltata din sulfat de calciu – singura legal admisibila in cladirile inalte si foarte inalte

Share

knauf martie foto 1Pardoseala suprainaltata [intalnita in practica curenta sub diverse denumiri cum ar fi: podea (flotanta) cu gol tehnic, platforma suprainaltata, podea modulara sau planseu suprainaltat, realizata din panouri (placi) prefabricate avand dimensiunile de 600 mm x 600 mm, sprijinite pe o substructura realizata din picioare metalice si alte componente (dupa caz) – traverse metalice si contravantuiri] este un sistem constructiv portant care, prin golul tehnic pe care il contine sub partea circulabila, ofera posibilitatea utilizarii economice si flexibile a spatiului necesar dispunerii instalatiilor in general si a celor electrice in special, intr-o cladire.

Acest tip de pardoseala cu gol tehnic este utilizat pe scara larga la cladirile de birouri, hoteluri, centre comerciale, dar si in alte spatii, cum ar fi: camere de servere, centre de comanda, spatii destinate activitatilor sportive, muzee, sali de spectacole, amfiteatre, centre expoziti­onale, sali de intruniri, congrese etc.

Inaltimea golului sub pardoseala poate varia, in gene­ral, intre 30 mm si 1.250 mm, in functie de necesarul de spatiu.

Ca sistem constructiv utilizat pe scara larga, in special in cladirile de birouri, pardoselile tehnice suprainaltate intra in mod implicit sub incidenta legislatiei nationale in vigoare privind siguranta la foc a constructiilor, respectiv a Normativului de Siguranta la foc a Constructiilor P118-99 si a Codului National de Securitate la Incendiu a Constructiilor / mai 2012, aprobate de M.D. R.A.P si M.A.I. Conform Codului National de securitate la incendiu, definitia pardoselii suprainaltate este: pardoseala independenta montata distantat fata de plan­seul de baza.

La cladirile de birouri in general si in special la cele care se incadreaza sub aspect legal (conf. P118-99) in regimul de cladire inalta sau foarte inalta avand inaltimea ultimului nivel folosibil de peste 28 m in cazul cladirilor inalte, respectiv peste 45 m in cazul celor foarte inalte, cladiri la care, in caz de incendiu, interventia pompierilor se face dificil din cauza inaltimii mari, exista reglementari legale foarte stricte cu privire la masurile ce trebuie luate pentru reducerea riscului de incendiu.

Ca sistem constructiv, pardoseala suprainaltata are un impact major asupra nivelului sarcinii termice existente intr-o cladire (sarcina termica = cantitatea de caldura pe  care o poate degaja, prin combustie completa, totalitatea materialelor combustibile fixe si mobile existente in spatiul afectat de incendiu*) si implicit asupra densitatii de sarcina termica (densitatea de sarcina termica = se determina prin raportarea sarcinii termice la suprafata spatiului afectat de incendiu si reprezinta un parametru principal in determinarea riscului de incendiu*) fiind clasificata ca element portant cu rol de separare la foc conform standardului SR EN 13501-2:2003, standard a carui aplicare este obligatorie, fiind preluat in ordinul comun al M.D.R.A.P. si M.A.I. – OMAI Nr.1822/394 din 07.10.2004.

In acest tip de cladiri, peste pardoselile suprainaltate portante se lipesc, de cele mai multe ori, placi de mocheta sau parchet, iar in golul tehnic format dedesubtul lor se monteaza diverse tipuri de instalatii (de regula electrice) si cablurile de date.

Pentru controlul riscului la incendiu in aceste tipuri de cladiri, prevederile legale din normativul P118-99 li­miteaza densitatea de sarcina termica a materialelor si sistemelor fixe ale cladirii (fara mobilier, arhive etc) la un prag critic de maximum 275 Mj/m2 (articolul 4.1.3 din Normativul P118/1999) indicand, astfel, necesitatea efectuarii de catre arhitecti a calculului nivelului densitatii sarcinii termice in faza intocmirii de catre acestia a Scenariului de Securitate la Incendiu.

Valoarea densitatii de sarcina termica rezultata din acest calcul nu trebuie sa depaseasca valoarea de 275 Mj/m2, indicata in articolul 4.1.3 din Normativul P118/1999.

Pardoselile suprainaltate realizate integral din materiale incombustibile, de exemplu din sulfat de calciu, avand clasa de reactie la foc A1 sau A2 s1d0, au sar­cina termica zero, si prin urmare, valoarea densitatii sarcinii termice induse de aceste pardoseli in economia densitatii de sarcina termica totala a cladirii este zero. Pardoselile suprainaltate realizate din materiale combustibile sau greu combustibile au sarcina termica si totodata au o contributie importanta la nivelul densitatii de sarcina termica.

Densitatea de sarcina termica pentru o pardoseala suprainaltata realizata din placi 600 mm x 600 mm din aglomerat lemnos (PAL) clasa de reactie la foc B, avand densitatea de 700 kg/m3 si grosimea standard de 38 mm, se calculeaza astfel:

  • puterea calorifica inferioara a lemnului conventional Qi = 18,4 Mj/kg (cf. STAS 10903/2-79)
  • greutatea/m2 a panourilor din PAL 38 mm = 26,60 kg/m2
  • densitatea de sarcina termica qs = 26,60 kg/m2 x 18,4 Mj/kg* = 490 Mj/m2

Daca luam in calcul o pardoseala suprainaltata rea­lizata din placi 600 mm x 600 mm din aglomerat lemnos cu densitatea de 700 kg/m3 PAL (panou aglomerat lemnos din aschii de lemn si adeziv pe baza de formaldehida), total incapsulat in tabla clasa de reactie la foc B, avand grosimea standard de 23 mm (incapsularea in tabla nu schimba clasa de reactie la foc a panoului), atunci densitatea de sarcina termica rezultata pentru o astfel de pardoseala suprainaltata este:

  • puterea calorifica inferioara a lemnului conventional Qi = 18,4 Mj/kg (cf. STAS 10903/2-79)
  • greutatea/m2 a panourilor din PAL 22,2 mm (minus grosimea tablei) = 15,60 kg/m2
  • densitatea de sarcina termica qs = 15,60 kg/m2 x 18,4 Mj/kg* = 287 Mj/m2

Astfel, se poate observa ca in ambele cazuri prezentate densitatea sarcinii termice a unei pardoseli din placi de aglomerat lemnos PAL (panou aglomerat lemnos din aschii de lemn si adeziv pe baza de formaldehida), indiferent daca este incapsulata in tabla sau nu, depaseste limita legala a densitatii de sarcina termica de 275 Mj/m2 pentru cladirile inalte si foarte inalte.

In exemplele de calcul de mai sus valorile densitatii de sarcina termica au fost calculate fara a se mai tine seama de impactul asupra acestora al densitatii de sarcina termica a adezivului formaldehidic utilizat la lipirea particulelor de lemn din care sunt alcatuite placile de pardoseala suprainaltata, de impacul finisajului combustibil de tip placi de mocheta sau PVC care, in cazul unei pardoseli din placi combustibile, se adauga obligatoriu la valoarea totala a densitatii sarcinii termice si fara a mai lua in calcul impactul altor materiale cu sarcina termica ce sunt utilizate in timpul constructiei (ex. cablurile instalatiilor electrice, conductele din materiale combus­tibile montate sub pardoseala suprainaltata etc.).

Intr-o situatie reala, valoarea densitatii de sarcina termica va fi mai mare, in ambele cazuri analizate, din cauza valorilor suplimentare de densitate de sarcina termica aferente acestor materiale.

Totodata, trebuie tinut seama de faptul ca, in cazul unui incendiu, aceste pardoseli din placi de aglomerat lemnos PAL (panou aglomerat lemnos din aschii de lemn si adeziv pe baza de formaldehida) degaja un fum foarte toxic.

Nu in ultimul rand trebuie tinut seama si de urmatoarele aspecte foarte importante:

  • Un material ignifugat arde si degaja aceeasi cantitate de caldura cat un material similar neignifugat, chiar daca este „natur” sau incapsulat in tabla. In plus, ignifugarea se face cu produse organice toxice care manifesta fenomenul de imbatranire si volatilitate, materialul pierzandu-si, in timp, proprietatile ignifuge, dupa un timp fiind necesara re-ignifugarea.
  • In golul tehnic de sub pardoseala, prin care trec cabluri electrice, este creata combinatia critica ideala: material combustibil reprezentat de cabluri si panoul lemnos + oxigen. Este nevoie doar de un element declansator al incendiului, care in acest caz poate fi un simplu scurt circuit electric sau un cablu electric supraincalzit.
  • Pardoselile suprainaltate din lemn ignifugat incapsulat in tabla de otel induc un risc suplimentar, in caz de incendiu, risc suplimentar generat de incalzirea foarte puternica a suprafetei circulabile a acestora, dincolo de limita admisa (de 140°C). Acest risc apare din cauza continuitatii tablei in care se face incapsularea miezului de lemn (sau din alt material) al acestor placi, fapt care face ca in caz de incendiu temperatura suprafetei circulabile a pardoselii suprainaltate sa cresca rapid (sub 15 minute) la valori mari (peste 500°C) astfel ca acest tip de pardoseli nu respecta cerintele normei europene EN 13501-2/2010 care limiteaza aceasta temperatura la maximum 140°C (fig. 1).
  • In plus, din cauza fenomenului de gazeificare a miezului lemnos combustibil inchis etans in tabla, placile de pardoseala suprainaltata de acest tip se deformeaza puternic. La momentul cedarii placilor din cauza presiunii acumulate, gaze extrem de inflamabile ies cu presiune prin imbinarile incapsularii si amplifica incendiul. Se pune, astfel, in pericol viata ocupantilor care ar incerca sa se evacueze mergand pe o astfel de pardoseala si totodata, a reprezentantilor fortelor ISU care ar trebui sa intervina la stingere.

Contact:
Knauf Romania
Piata Presei Libere 3-5, Sector 1, 013702, Bucuresti
Cladirea City Gate – Turnul de Sud , Etaj 4
Tel: (+40-21) 650 00 40
Mobil: 0740 100 523 / 0745 102 672
Fax: (+40-21) 650 00 48 (secretariat)
Fax: (+40-21) 650 00 42 / (+40-21) 650 00 43 (logistica)
E-mail: office@knauf.ro

…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 123 – martie 2016, pag. 20

 



Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Share

Permanent link to this article: http://www.revistaconstructiilor.eu/index.php/2016/03/05/knauf-gips-pardoseala-suprainaltata-din-sulfat-de-calciu-singura-legal-admisibila-in-cladirile-inalte-si-foarte-inalte/

Lasă un răspuns

Adresa de email nu va fi publicata.