Spuneam intr-un articol anterior ca mie imi place o definitie pe care o dadea arhitecturii Le Corbusier. Acesta spunea ca arhitectura este „jocul savant al volumelor sub lumina”.
Dar volumele sunt puse in valoare de jocul intre plin si gol, de culoare, de calitatea finisajelor, toate acestea contribuind la conturarea ansamblului.
Inca de la primul pas al actului de creatie, arhitectul, influentat de solicitarile beneficiarului, le trece si prin filtrul propriu, analizand comanda sociala si in contextul natural, economic, climatic. Arhitectul se gandeste la volumul total dar si la ponderea suprafetelor vitrate in masa generala a imobilului.
Astazi, de pilda, noi folosim, dupa parerea mea, in exces sticla in constructii. Acest fapt poate fi explicabil pentru o natiune care timp de peste 50 de ani nu a folosit sticla decat ca element decorativ in constructii. Numai ca si arhitectura golului, atunci cand este seaca si nu mai are la baza compozitia, devine, practic, arhitectura industriala.
Ce inseamna de fapt golul in arhitectura?
Foarte simplu: usa este calea de acces, fereastra este legatura dintre interior si exterior, iar plinul un spatiu de protectie.
Sticla a fost un material care a fascinat dintotdeauna omenirea.
Sticla umple, de fapt, golul cu ceva care creeaza, in acelasi timp, o deschidere si o bariera intre interior si exterior.
In lucrarile de arhitectura medievala, celebrele ferestre gotice ale catedralelor filtrau lumina. In arhitectura moderna golurile au devenit mai indraznete, sticla capatand valenta unui material de constructie alaturi de betonul armat, dar si alaturi de materialele clasice: piatra si lemn.
Arhitectura contemporana a facut un pas inainte. Structurile metalice, care permit deschideri generoase, au creat premisele folosirii sticlei la realizarea fatadelor intregi. Este vorba de fatadele tip pereti cortina, fatadele usoare cu montaj in panouri, care la randul lor pot fi din sticla si cu structura autoportanta. Important este ca, in alegerea solutiilor, sa se tina cont de factorii inconjuratori.
Sticla este un material cu greutate redusa, grosime redusa in comparatie cu peretii traditionali, rapiditate in montaj, bun grad de izolare, in functie de calitatea solutiei de geam termopan alese dar, in acelasi timp, trebuie tinut cont de comportarea in exploatare, siguranta la foc, rezistenta la socuri si la vant, suprafata maxima admisa si multi alti factori care sunt analizati in detaliu de firmele de specialitate.
Folosirea sticlei si a peretilor cortina s-a extins in domeniul investitiilor industriale, cladirilor pentru birouri si constructii administrative, cladirilor pentru banci si mai putin la constructiile de locuinte unde programul si pretul de cost, relativ mai ridicat, au permis utilizarea peretilor cortina doar la cladiri reprezentative.
Dar sticla este folosita azi si la amenajari interioare, compartimentari interioare flexibile, inchiderea unor spatii interioare tip atrium, pereti decorativi etc.
In final, expresia plastica a fatadelor, coordonarea arhitecturala a elementelor structurale, raporturile intre plin si gol, culoarea, atat a sticlei cat si a elementelor de sustinere contribuie determinant la conturarea conceptiei proiectului de arhitectura, coroborat cu exigentele de urbanism.
Proportia plin – gol
In functie de conditiile climatice specifice tarii noastre, la imobilele pentru locuinte predomina plinul. Golul – fie ca este fereastra sau usa – asigura doar comunicarea cu exteriorul si rezolva, in general, necesitatea patrunderii luminii naturale, esentiala pentru viata, a ventilarii, aerisirii spatiului interior.
Este adevarat ca exista si exceptii legate de deschiderea spre un punct de interes (peisaj natural, curte interioara decorativa etc.) in care un intreg perete se transforma in sticla si lasa sa patrunda parca elementul exterior in cadrul interior creat, cu atat mai mult cu cat tehnologiile moderne au gasit si cai de rezolvare a incalzirii acestor pereti de sticla, atat de discret incat nu le poti observa la prima impresie insa, bineinteles, cu costurile aferente majorate la executie si in timpul utilizarii.
OBIECTIVE CU CARACTER SOCIO-CULTURAL
La acest tip de obiective, nevoia de reprezentare a condus la dominante in fiecare din sensuri: ori predomina plinul, ori predomina golul, dar de fiecare data pe suprafete mari, la o scara care sa impresioneze si sa dea importanta obiectivului.
OBIECTIVE PENTRU COMERT Sl SERVICII
Prin functiunea lor, acest tip de constructii trebuie sa te invite sa intri, sa apelezi la serviciile propuse si de aceea golul trebuie sa predomine in partea direct legata de publicul consumator de servicii, iar plinul trebuie sa ascunda functiile anexe de prelucrare, depozitare etc.
OBIECTIVE CU CARACTER INDUSTRIAL
Prin definitie, un obiectiv industrial este creat cu mult pragmatism, golul avand doar rol strict functional: iluminat, ventilare, cale de evacuare in caz de pericol etc. De aceea, proportia plin – gol depinde direct de fluxul tehnologic ce determina suprafata de plin si gol.
Autor:
arh. diplomat Laurentiu Corneliu Branzeanu
…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 127 – iulie 2016, pag. 48
Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Lasă un răspuns