«

»

HIDROCONSTRUCTIA SA: Contributia la edificarea sistemului hidroenergetic national (XI). Acumularile Jidoaia si Bradisor

Share

hidro august foto 3Continuam serialul privind lucrarile hidrotehnice prin care SC HIDROCONSTRUCTIA SA a contribuit la edificarea sistemului hidroenergetic national prezentand, in articolul de fata, acumularile Jidoaia si Bradisor. 

Sa ne reamintim ca amenajarea hidro­energetica a raului Lotru este cea mai mare si complexa amenajare de pe raurile interioare ale tarii noastre, constituind un reper in literatura de specialitate dedicata unor astfel de constructii, nu doar in Romania ci si in multe locuri din lume.

Avand 7 acumulari, 35,4 km de aduc­­tiuni principale, fortate si de fuga, 3 centrale hidroelectrice si 3 microhidro­centrale, 83 de captari, 3 statii de pompare si 149 km de aductiuni secundare si canale, amenajarea hidroenergetica a raului Lotru reprezinta un exemplu clasic de amenajare integrata.

Pe langa folosintele energetice, de combatere a viiturilor si de alimentare cu apa a localitatilor din aval, a devenit in ultimii 10 ani si un spatiu al turismului mai mult sau mai putin conventional: partii de ski, spatiu pentru sporturi nautice, free-climbing, alergare montana, ciclism de vara si iarna (in aceste locuri fiind organizata una dintre cele mai mari curse de ciclism viteza pe zapada), birdwatching si inca multe altele, sprijinite de o infrastructura in plina dezvoltare, bazata, de multe ori, pe drumurile deschise sau folosite pentru realizarea amenajarii hidroenergetice.

Vom vorbi mai intai despre Jidoaia, baraj si statie de pompare, nu insa inainte de a cauta in negura istoriei ori­ginile toponimului: pe cei doi versanti ai Meridionalilor centrali, cel sudic gasindu-si numele de Oltenia de Sub Munte, iar cel nordic, mangaiat de Valea Frumoasei, aparand in multe locuri cu termenul de “jidov”, inteles ca “urias”, “gigant”, infinit departat de conotatia sa peiorativa, semnifi­cand prin diverse derivate termeni precum “catun intins” (jidostina), “parau” si “lac” (jidoaie), “varf de munte” sau “varf de stanca” (jidov), uriasii istoriilor pagane gasindu-si adapostul in pesteri precum “Gura Jidovului”, iar adunarea lor petrecandu-se la “Masa Jidovului” – uriasul uriasilor. Se spune ca cei ce cutreiera muntii Surea­nului, Capatanii, Parangului sau ai Lotrului, atunci cand se aseaza sa-si traga sufletul, gandind la vechii stapani ai locurilor – jidovii – se umplu de un inexplicabil sentiment de bucurie si impli­nire, ce se adauga maretiei crestelor care ii inconjoara.

Revenind in zilele noastre, barajul de la Jidoaia este amplasat pe cursul raului cu acelasi nume, afluent de stanga al Voinesitei, in imediata vecinatate a varfului Cuca Jidului. Raul care il alimenteaza izvoraste de sub varful Negovanul Mare (2.135 m), iar acumularea aduna, prin intermediul celor 39 de prize de apa si doua acumulari secundare, apele de pe o suprafata de 243 kmp.

Barajul in dublu arc, din beton, are inaltimea de 50 de metri, lungimea la coronament de 152 metri, cota acestuia fiind 1.184 mdM, ingloband un volum de 27.800 mc beton si barand o acumulare de 480.000 mc apa.

Scopul acumularii este de a pompa apa colectata din ramura de nord a amenajarii, prin intermediul unei retele cu lungimea de 73.170 metri, din care 587 metri traversari.

Statia de pompare aferenta acumularii are o putere de 21 MW si transfera un debit, provenit din captari si de la statia de pompare Balindru, de 10 mc/s, la o inaltime de 187 metri. Cele doua grupuri de cate 10,5 MW sunt echi­pate cu motoare orizontale sincron (MOS).

Ultima treapta a amenajarii descrise o constituie acumularea Bradisor. Elementele componente ale acesteia sunt:

Barajul Bradisor, din beton, in dublu arc, avand inal­timea de 62 metri si lungimea la coronament (carosabil) de 220 metri; inglobeaza un volum de 100.000 mc beton si stavileste un volum de 39,7 mil. mc. de apa inca din anul punerii sale in functiune: 1981.

Parametrii hidrologici au fost determinati in functie de planul de exploatare al CHE Malaia, aflata la 6 km in amonte, diferenta de bazin hidrografic si aportul aductiunii secundare Pascoaia, in lungime de 4.276 m, adunand un debit total mediu multianual de 25 mc/s.

Suprafata lacului este de 229 ha, la debite mari si foarte mari fiind utilizate 2 deversoare de suprafata, care pot evacua un debit de 140 mc/s. La acestea se adauga cele 4 goliri de fund, echipate cu vane de tip “segment” de 3,30 x 3,30 metri, care pot evacua, in cazul unor viituri exceptionale, pana la 1.240 mc/s.

In imediata vecinatate a descarcatorilor de suprafata se afla priza de colectare a apei necesare orasului Ramnicu Valcea, priza continuata cu o conducta metalica cu dia­metrul de 1.200 mm.

Volumele acumulate in spatele barajului sunt dirijate catre centrala subterana prin doua galerii de aductiune sub presiune (2×127 metri), continuate cu doua conducte fortate (2×206,5 metri), pe lungimea carora se obtine o cadere de 147 metri.

Centrala este amplasata subteran, la o adancime de 150 m, sub versantul drept, la distanta de cca 330 m fata de axul longitudinal al barajului. Accesul la centrala se face printr-un tunel cu lungimea de 900 metri, circulabil, precum si printr-un put cu lungimea de 180 metri.

Echiparea centralei este realizata cu ajutorul a doua turbine de tip Francis de 57,5 MW, la o cadere bruta de 126,5 m si un debit instalat de 101,6 mc/s.

In incheierea acestei succinte treceri in revista a componentelor amenajarii hidroenergetice din bazinul Lotru, se cuvine sa-i omagiem pe acei oameni care si-au jertfit, unii vietile, altii tineretea, de multe ori familiile, iar de cele mai multe ori fireasca comoditate a unui apartament intr-un bloc din centrul unui oras, pentru a-si urma chemarea catre culmile impadurite si catre vaile salbatice, catre adancurile galeriilor, de multe ori prin ninsori, de multe ori izolati, de multe ori uitati, insa de cele mai multe ori pasionati de cele ce le faceau, ridicand o Romanie cat mai aproape de natiile puternice, o Romanie cu care, celor mai multi dintre noi, ne place sa ne mandrim.

Iar cu marile dintre Muntii Lotrului – ne mandrim!

Si ne mai mandrim ca unii ii spun Lacului Vidra, centrul acestei amenajari… “Inima Albastra a Romaniei”.

Autor:
ing. Stefan Constantin – SC HIDROCONSTRUCTIA SA

Contact:
HIDROCONSTRUCTIA SA
Calea Dorobantilor 103 – 105
Sector 1, Bucuresti – Romania
Cod:010561
Telefon:
+40.(0).21.20.81.400
+40.(0).21.20.81.411
Fax:
+40.(0).21.208.14.01
+40.(0).21.208.14.02
+40.(0).21.317.52.03
E-mail: office@hidroconstructia.com

…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 128 – august 2016, pag. 4

 



Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Share

Permanent link to this article: http://www.revistaconstructiilor.eu/index.php/2016/08/01/hidroconstructia-sa-contributia-la-edificarea-sistemului-hidroenergetic-national-xi-acumularile-jidoaia-si-bradisor/

Lasă un răspuns

Adresa de email nu va fi publicata.