«

»

HIDROCONSTRUCTIA SA: Contributia la edificarea sistemului hidroenergetic national (XII). Barajul si Centrala Hidroelectrica Colibita

Share

hidro sept 1Tinut locuit inca din cele mai vechi timpuri de descendenti ai primilor locuitori ai Transilvaniei, numele raului Bistrita Ardeleana l-a inlocuit pe vechiul “Repedea”, odata cu patrunderea in zonele de nord ale tarii noastre a influentelor lingvistice slave.

In salbaticia Muntilor Calimani, satenii satului Colibita au aflat, in 1977, ca viata li se va schimba fundamental: pe locul vetrei locuite din demulturi, urma sa se aseze mai intai o colonie de constructori ce aveau ca obiectiv realizarea unui baraj ce va tine in spate cei 90 de milioane de mc ai unui mare lac de acumulare, lac care sa asigure apa pentru locuitorii orasului Bistrita, sa fereasca valea de inundatii si sa contribuie si la genera­rea de energie electrica.

Ceea ce nu stiau nici locuitorii, nici constructorii si nici multi dintre noi, legat de aceasta amenajare, era faptul ca, in timp, urma sa devina o adevarata perla inzestrata cu un potential deosebit pentru turistii atrasi de luciul apei, de taria aerului, de rezervatiile “Stancile Tatarului” si “Cheile Bistritei Ardelene”, de frumusetea Cascadei Diavolului si de culorile Taului Zanelor. Incet-incet, pe langa cei ce poposeau cu corturi si rucsaci, oamenii locului si cei de mai de departe au inceput sa-si randuiasca mici case de vacanta, apoi pensiuni, apoi chiar si hoteluri ce bucura trecatori din tara si nu putini din alte tari, cu totii fermecati de bogatia peisajului. La toate acestea se adauga bogatia faunistica deosebita a zonei, din care se detaseaza speciile ocrotite si in mod exclusiv: cocosul de mesteacan, testoasa de apa si furnica rosie.

Asa ca, la inceputurile constructiei, oamenii locului si-au mutat casele, cimitirul si biserica pe un alt ampla­sament pentru a face loc barajului si lacului de acumulare. Pentru o vreme au lasat deoparte agricultura, animalele si mestesugul lemnului, pentru a-si cladi o noua vatra, dupa care unii dintre ei au devenit lucratori in cadrul santierului, iar altii doar spectatori ai constructiei.

Asezata in bazinul superior al raului Bistrita Ardeleana, amenajarea colecteaza apele dintr-un bazin de receptie de cca 200 km2, din zona muntilor Calimani si Bargaului.

Fiind localizata in cel mai mare masiv vulcanic din tara noastra, din punct de vedere geologic regiunea este caracterizata de prezenta rocilor eruptive – conglomerate vulcanice si andezite, peste care s-au suprapus sedimen­tarile ultimilor 2-5 milioane de ani.

La definitivarea schemei de amenajare s-a avut in vedere, in perspectiva, posibilitatea suprainaltarii barajului cu inca 10 m.

Baraj anrocamente

Avand coronamentul la cota 805, cu o inaltime de 90 m si o lungime de 241 m, barajul inglobeaza un volum de 1,610 milioane mc de roca andezitica.

Impermeabilitatea rocii de baza a fost obtinuta cu ajutorul unui voal de etansare alcatuit din doua siruri de foraje cu adancimi de 35 m in albie si 50-60 m in versanti.

Etansarea corpului barajului s-a realizat, in etapa I, cu o masca provizorie din PVC, iar in etapa a II-a cu o masca din beton bituminos, suprafata acesteia fiind de 26.000 mp.

Masca definitiva din beton asfaltic, finalizata in cursul anului 1989, este alcatuita din 5 straturi de mixturi asfaltice dispuse pe un strat suport special pregatit, avand urmatoarea con­figuratie:

  • Strat din beton bituminos de ega­lizare semicompact de 5 cm;
  • Strat beton bituminos compact de 6 cm;
  • Strat bituminos drenant de 9 cm;
  • Doua straturi beton bituminos compact de cate 5 cm;
  • Strat mastic bituminos de protectie contra radiatiei solare.

Masca s-a executat in fasii de 3 m grosime, dupa linia de cea mai mare panta, cu un set de echipamente concepute si realizate de SC HIDROCONSTRUCTIA SA.

Aductiunea principala

Este formata dintr-o priza de tip “turn”, comuna cu accesul la golirea de fund, continuata cu o galerie in lun­gime de 210 m, din care 60 m blindati si incheiata cu casa vanelor. Din zona blindata se ramifica conducta de racord spre aductiunea centralei.

Aductiunea centralei este executata sub forma unei conducte metalice cu lungimea de 150 m, Ø2,20 m, pozata in galeria de acces la casa vanelor golirii de fund iar traversarea pe versantul stang este realizata printr-o conducta din beton armat cu lungimea de 75 m si un diametru de 2,20 m, blindata la interior, sprijinita pe doua pile, continuata cu galeria de aductiune cu lungimea de 6.500 m si un diametru de 2,80 m, pana la castelul de echilibru.

Castelul de echilibru, cu camera supe­rioara si inferioara, cu circulatie si diafragma in put, are inaltimea de 84 m si diametrul de 4.40 m, continuat de casa vanelor fluture, conducta fortata de 233 m si distribuitorul si vana sferica.

Centrala hidroelectrica

Este de tip put semiingropat cu Ø13,60 m si inaltimea totala de 34,55 m, echipata cu un grup Francis de 21 MW, la un debit instalat de 15,5 mc/sec si o cadere de 194,5 m.

Pentru livrarea uniforma a debitului de apa la consu­matori, s-a executat un bazin compensator de 90.000 mc, in profil mixt, in afara albiei regularizate.

Derivatii si captari secundare

  • Derivatia Repedea capteaza 0,45 mc/sec, printr-o priza de tip tirolez la firul apei, debitul fiind deversat in acumulare printr-o galerie cu lungimea de 796 m;
  • Derivatia Bargau capteaza 0,40 mc/sec cu o priza de tip tirolez – Straja – debit pe care il transporta printr-o galerie de 6.500 m;
  • Captarile Macrii, Soimul de Jos, Soimul de Sus, Iezerul si Stejea aduna impreuna 0,44 mc/sec.

Punerea in functiune a amenajarii a avut loc in anul 1988, implicand urmatoarele cantitati de lucrari principale:

  • Terasamente: 388.000 mc;
  • Anrocamente: 1.720.000 mc;
  • Betoane si betoane armate: 135.000 mc;
  • Masca beton asfaltic: 26.000 mp;
  • Injectii: 25.900 ml.

Plina de legende, dintre care cea a colibei primului cioban care s-a stabilit in aceste locuri, urmat fiind de inca altii, este cea care ii explica numele, Colibita este un loc in care munca oamenilor si maretia naturii si-au dat mana pentru a ne arata un loc bine­cuvantat.

Autor:
ing. Stefan Constantin – SC HIDROCONSTRUCTIA SA

Contact:
HIDROCONSTRUCTIA SA
Calea Dorobantilor 103 – 105
Sector 1, Bucuresti – Romania
Cod:010561

Telefon:
+40.(0).21.20.81.400
+40.(0).21.20.81.411

Fax:
+40.(0).21.208.14.01
+40.(0).21.208.14.02
+40.(0).21.317.52.03

E-mail: office@hidroconstructia.com
Web: www.hidroconstructia.com

…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 129 – septembrie 2016, pag. 36

 



Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Share

Permanent link to this article: http://www.revistaconstructiilor.eu/index.php/2016/09/01/hidroconstructia-sa-contributia-la-edificarea-sistemului-hidroenergetic-national-xii-barajul-si-centrala-hidroelectrica-colibita/

Lasă un răspuns

Adresa de email nu va fi publicata.