Menu
Categories
Rolul arhitectului in societate. Intre eficienta sI calitate, intre traditie sI inovatie
01/09/2016 Arhitectura / Proiectare / Consultanta
Share

bra_1Intr-o lucrare mai veche, in care analizeaza relatia dintre om si societate, Herbert Marcuse remarca faptul ca societatea este inumana prin definitie, deoarece tinand cont de interesele grupului actioneaza, de multe ori, in detrimentul individului, deci a omului ca entitate.

Maiestria arhi­tectului consta in a imbina si coordona o activitate cu rol ingrat, in care sa tina cont atat de interesele sociale cat si de dorintele clientului ca individualitate umana, in scopul realizarii unui obiect de arhitectura care sa raspunda comenzii sociale si sa asigure confortul emotional utilizatorului.

In general, orice creator este marcat in activitatea lui de factori con­sti­enti (educatia), cat si de subconstient prin zestrea nativa.

In actul creatiei isi dau mana si colaboreaza urmatoarele categorii de insusiri si aptitudini:

  • gena ancestrala
  • radacinile geografice si etico-morale
  • pregatirea profesionala
  • experienta de lucru
  • rutina
  • cautarea noului

Nu stim daca atunci cand cream ceva ne repetam (cineva spunea ca cine nu invata din greselile istoriei, le repeta), nu stim de unde ne vine inspiratia atunci cand creem ceva nou. Exista o lupta continua intre comanda sociala, experienta, rutina si ambitia inovatiei.

De cele mai multe ori, insa, arhitectul este influentat de tot ceea ce il inconjoara: in bine sau in rau. Caci, desi actul creatiei pare la inceput solitar, obiectul creatiei capata rol social. Iar obiectul de arhitectura este inconjurat de altele asemeni lui, fiecare cu functiunea si destinatia sa.

Daca intregul se completeaza, in mod fericit, cu obiectul creat de arhitect este deja un pas castigat: lupta cu tine insuti.

Daca intregul este mai bine pus in valoare de obiectul creat de arhitect, este cel de-al doilea pas castigat: lupta cu prezentul.

Si daca, peste ani, acesta intra in categoria speciala a monumentelor de arhitectura, apare si cel de-al treilea pas: lupta cu viitorul.

Drumul este greu, dar merita strabatut.

Si de fiecare data cand te afli in fata unei noi provocari trebuie sa te gandesti daca ai experienta necesara si vointa de a duce sarcina pana la capat si sa indraznesi sa-ti asumi raspunderile.

Parafrazand o poezie celebra putem rescrie „balada arhitectului grabit“:

Ramai sanatoasa, cucoana
Ca-ti las proiectul de casa si plec…

Imi amintesc cu placere momen­tele cand rasfoiam albumele de arhitectura (adevarate opere de arta) care ilustreaza activitatea unor arhitecti celebri, precum Victor Horta. Acest arhitect, care si-a exprimat geniul creator in perioada exceptionala pentru artele vizuale a „Art Nouveau“, obis­nuia sa lucreze cu echipele de mesteri detaliile cele mai marunte (de natura tehnica – structura si executie, dar mai ales artistica – celebra feronerie „coup de fouet“), fapt ce facea ca proiec­tarea si construirea unui imobil sa se imple­teasca de-a lungul unei perioade de 5-10 ani (este adevarat ca, in aceasta perioada, intocmea, in paralel, mai multe proiecte simultan). Actul de arhitectura era sustinut de oameni cu averi importante si avea, de multe ori, statutul unui mecenat artistic.

In ziua de azi un arhitect prolific, impreuna cu colectivul pe care il coordoneaza, lucreaza si de multe ori finalizeaza, in cursul unui singur an, 10-15 proiecte de mai mica sau mai mare complexitate. Este adevarat ca, in aceasta activitate, arhitectul modern are in spate tehnologia ca motor, materialele noi si o oarecare standardizare a acestora. Riscul la care se supune, acceptand comanda sociala uriasa de pe piata (amplificata si de oferta redusa de pret la proiectare, in general), este sa ajunga la o serializare, mai mult sau mai putin meca­nica, a obiectului de arhitectura final.

Serializarea presupune folosirea ele­mentelor de detaliu in combinatii multiple (serie mica pana la tipi­zarea unor programe (serie industriala).

In perioada formarii societatilor industriale de tip capi­talist sau a dezvoltarii hei-rupiste a socialism-comunismului regional, tipizarea a constituit un factor de realizare masiva a comenzii sociale, omorand, de cele mai multe ori, initiativa personala.

Rigurozitatea disciplinata a ele­mentelor repetate in cadrul an­samblului (obositoare si anoste) a fost inlocuita, in statele ce au iesit din lagarul socialist, de anarhia operei unicat, de multe ori scapata din mana, tributara acelorasi tehnologii si materiale care au ca factor comun rentabilitatea.

Scapand din fraul stans al disciplinei tipizate, arhitectul isi cauta modele noi:

  • modelul ancestral
  • modelul experientei mestesugaresti
  • modelul naturii

Unul dintre comandamentele epocii moderne este intoarcerea la natura si respectarea acesteia.

In cartea „Arhitectura peisajului“ scrisa de John Ormsbee Simonds sunt inserate cateva reguli adresate, in principal, arhitectului, privind:

  • alegerea locului (Sit)
  • analiza factorilor de mediu favorabili si perturbatori
  • incadrarea in peisaj
  • puterea expresiei simbolice

Trebuie sa tinem cont ca activitatea de proiectare este o munca in echipa:

  • arhitecti (de obicei in rolul de coordonatori)
  • ingineri pentru structura de rezistenta
  • ingineri pentru instalatii (electrice, sanitare, termice, ventilatii, aer conditionat, gaze)
  • ingineri geo-tehnicieni, topografi
  • specialisti tehnologi

Fiecare component din aceasta echipa trebuie sa contribuie la reali­zarea obiectului finit.

Intrebarea, pentru fiecare din ei, este unde se sfarseste traditia si experienta si unde incepe inovatia si talentul creator?

Cand trebuie folosita cunoasterea ancestrala si cand putem sa o imbo­gatim cu elemente noi, moderne?

Cum sa facem ca obiectul de arhitectura, creat pe baza comenzii sociale cu mijloace mai mult sau mai putin industriale, sa se inscrie in categoria reali­zarilor artistice si sa nu devina kitsch?

Sau pe scurt: UNDE, CAND, CUM?

Autor:
arhitect diplomat Laurentiu Corneliu BRÂNZEANU – SC ARHINTEX SRL

…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 129 – septembrie 2016, pag. 38

 



Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Share
Lasă un răspuns
**** *