«

»

HIDROCONSTRUCTIA SA: Contributia la edificarea sistemului hidroenergetic national (XIII). Amenajarea bazinului raului Somesul Cald – barajul Fantanele si CHE Mariselu

Share

hidro-oct-foto-1Samus in Latina, Somesch in germana, Szamos in maghiara, al 5-lea rau ca debit si lungime din Romania strabate o zona in care stramosii nostri isi definitivau primele organizari statale: Gelu Romanul, unul dintre primii conducatori de voievodate de pe teritoriul tarii, era renumit pentru intelepciune si vitejie. Ucis in lupta, a ramas unul dintre modelele viitorilor voievozi.

Avand o lungime de 465 km, din care 376 pe teritoriul tarii, dezvolta un bazin hidrografic cu o suprafata de 15.740 kmp. La cativa kilometri in amonte de municipiul Dej, Somesul Mare se uneste cu Somesul Mic, rezultand un debit mediu de 120 mc/sec.

Somesul Mare, izvorator din Muntii Rodnei, de la o altitudine de 1.402 metri, se infrateste cu Cel Mic izvorat din Apuseni. Somesul Mic, la randul lui, este rezultatul infratirii intre Somesul Cald si Somesul Rece, petrecuta in vecinatatea localitatii Gilau.

Somesul Cald izvoraste din Pestera Cetatea Radesei, modeland, in continuare, cheile ce-i poarta numele. Printre primii documentaristi ai cavitatii din care acesta izvoraste se numara exploratorul Czara Gyula, la inceputul secolului 20, urmat de Emil Racovita si René Jeannel (zoolog francez, apropiat colaborator al speologului roman, pasionat si de entomologie).

In anul 1970 au inceput lucrarile la Acumularea Fantanele. Situata in aval de confluenta cu paraul Batrana, aduna apele afluentilor Somesului Cald (Iara, Lindru, Soimu, Cailor, Negruta si Dumitreasa) printr-o aductiune secundara cu lungimea de 5.079 m ce debuseaza in acumularea Somesul Rece, barata cu baraj din beton in dublu arc. Din acumularea Somesul Rece, printr-o alta aductiune cu lungimea de 7.206 metri, preluand si apele paraului Racatau, debitele sunt transportate in acumularea Fantanele.

Barajul Fantanele se afla la locul de contact intre zona granitica a Muntelui Mare – marcat de fisuri – si sistul cristalin de Gilau, despartite de o falie cu latimea de 10 cm umpluta cu argila solidificata.

Profilul transversal al barajului este de tip trapezoidal cu pante amonte-aval de 1:1.4, cu 3 berme pe paramentul aval.

Este realizat din doua tipuri de depuneri:

  • Zona amonte cu o latime de 10 m, alcatuita din strate de 75 cm grosime anrocamente cu granula maxima de 60 cm;
  • Zona a doua, in strate de 1.50 m cu granula de dimensiuni maxime de 1.20 m.

Simultan cu stratul amonte a fost executata si o zidarie uscata din piatra la fata vazuta, cu grosimea de 40 cm.

Corpul barajului are o curbura in plan cu raza R = 1.000 m, urmand a prelua inchiderea rosturilor mastii de etansare la deformatiile provenite din tasari si impingerea coloanei de apa.

La piciorul amonte este construit un pinten din beton incastrat in roca de baza ce a jucat, la debutul constructiei, rol de batardou care sa mentina in­cinta de lucru in stare uscata. Pentru mentinerea acesteia in afara actiunii Somesului a fost executata si o galerie de deviere prin versantul drept.

Etansarea barajului s-a facut cu o masca din beton armat, cu grosimi variind intre 90 cm la vatra si 35 cm la coronament. Suprafata mastii este de 34.000 mp, alcatuita din 278 de elemente, in rosturile carora a fost pozata banda de etansare din PVC; pe conturul perimetral al mastii a fost pozata o etansare suplimentara din banda de otel cu grosimea de 4 mm.

Golirea de fund a acumularii se face printr-o galerie blindata, sub presiune, situata deasupra galeriei de deviere.

Priza golirii de fund, de tip turn cu gratare, amplasata in centru prevede un racord intre priza si galerie, printr-un tunel din beton armat fundat pe roca de baza.

Descarcatorul de ape mari este de tip prag deversor liber, amplasat pe malul drept, avand capacitatea de a deversa 750 mc/s, cu debit de verificare de pana la 1.200 mc/s.

Pus in functiune in anul 1976, barajul Fantanele are o inaltime de 92 metri, o lungime la coronament de 410 metri si este amplasat la cota 992 mdM, volumul acumularii fiind de 212 milioane mc. Apa inmagazinata este utilizata pentru producerea energiei electrice si alimentarea cu apa a zonelor adiacente.

Productia de energie se realizeaza in cadrul Centralei Mariselu, acolo unde apa este adusa prin interiorul unei galerii de derivatie principale cu lungimea de 8.746 m, avand diametrul de 4,40 m.

Derivatia principala, castelul de echilibru cu camera superioara si inferioara, impreuna cu camera vanelor fluture, galeria fortata, distruibuitorii si vanele sferice, transfera un debit de 58 mc/sec in centrala subterana amplasata la 100 de metri sub talvegul paraului Lesu.

Caverna care o adaposteste are dimensiunile de 71 m x 18 m x 36 m, accesul principal fiind asigurat printr-un tunel auto cu o lungime de 846 m si panta 8%. Energia electrica este transportata prin cablurile instalate intr-o galerie cu lungimea de 185 m, care poate servi si ca acces secundar.

Echiparea centralei consta din 3 turbine de tip Francis, cu ax vertical si camera spirala metalica incastrata in beton.

Centrala valorifica o cadere maxima de 469,5 metri, are un regim de functionare “de varf”, apele pulsatorii fiind preluate de treapta aval – Tarnita – printr-o galerie de fuga ovoidala, betonata, de 3.631 m lungime, cu nivel liber, avand un diametru de 4,60 metri. Puterea instalata a celor 3 turbine este de 220 MW, energia medie furnizata fiind de 390 GWh/an.

Ca orice lucrare de asemenea dimensiuni, a impus si o serie de sacrificii, respectiv: disparitia sub ape a unor catune, dintre care amintim Bolojesti, Giurcuta de Jos (turla bisericii din aceasta localitate, impreuna cu ruine ale caselor abandonate de moti, devenind vizibile la niveluri scazute ale lacului), Dadesti, Plesi si Milioan.

Au crescut, insa, alte asezari pe malurile lacului, acesta devenind o atractie turistica si un mijloc de trai pentru localnicii care au amenajat pensiuni in folosul lor si al turistilor doritori de liniste sau de sporturi nautice, alpinism sau speologie, ciclism montan, geocaching sau cross-country running.

Autor:
ing. Stefan Constantin – SC HIDROCONSTRUCTIA SA

Contact:
HIDROCONSTRUCTIA SA
Calea Dorobantilor 103 – 105
Sector 1, Bucuresti – Romania
Cod:010561

Telefon:
+40.(0).21.20.81.400
+40.(0).21.20.81.411

Fax:
+40.(0).21.208.14.01
+40.(0).21.208.14.02
+40.(0).21.317.52.03

E-mail: office@hidroconstructia.com

…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 130 – octombrie 2016, pag. 4

 



Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Share

Permanent link to this article: http://www.revistaconstructiilor.eu/index.php/2016/10/01/hidroconstructia-sa-contributia-la-edificarea-sistemului-hidroenergetic-national-xiii-amenajarea-bazinului-raului-somesul-cald-barajul-fantanele-si-che-mariselu/

Lasă un răspuns

Adresa de email nu va fi publicata.