«

»

Podurile: bolti si arce (XIV). Bolti din beton armat cu platelaj, executate dupa 1950

Share

buzuloiu-6-60(Continuare din nr. 125, mai 2016) 

  1. Podul peste Somesul Mic, la Cluj Napoca (Podul Abator), construit din beton armat cu bolti dublu incastrate avand platelaj din beton armat, are parte carosabila de 14,00 m, pentru patru benzi de circulatie si doua trotuare de 4 m, cu o latime totala de 20,40 m – Foto 49 si 50.

Suprastructura a fost executata cu patru bolti de 2,50 m latime, repartizate pe latimea podului cu deschidere de 40,90 m iar lungimea podului de 48,60 m cu platelaj din beton armat, avand patru lonjeroane la distanta de 2,25 m, placa, antretoaze si pereti lamelari – Foto 51.

Infrastructura podului are fundatii directe in incinta de palplanse din lemn, cu latime de 18,40 m, lungime de 7 m si adancime de 5,50 m.

A fost proiectat de ICP Cluj-Napoca si executat in perioada iunie 1958 – august 1959, fiind calculat la clasa l de incarcare, dupa metoda rezistentelor admisibile.

 

  1. In municipiul Cluj-Napoca este in exploatare un alt pod peste raul Somesul Mic, pe str. Fabricii.

Podul, in ansamblu, are viaducte de acces simetrice cu 10 deschideri de 7,50 m + 3 x 12,00 m + 5 x 12,30 m + 14,00 m, cu lungime de 119,00 m si o bolta dublu incastrata in zona de traversare a raului, deschidere de 40,0 m, cu lungime 56,00 m si o lungime totala a podului de 294,00 m, parte carosabila de 14,00 m si trotuare de 2,25 m – Foto 52.

In deschi­derea centrala, supra­structura este impartita in patru bolti solidarizate la cheie, cu un platelaj monolit pe o lungime de 16,00 m.

Platelajul pe bolti si viaducte a fost executat cu grinzi cu goluri, din beton armat precomprimat, 17 grinzi in sectiune monolitizate si continuizate la rezemarea de pe pile. Pilele au elevatii lamelare la viaducte si patru stalpi la rezemarile de pe bolta. S-au prevazut rosturi de dilatare mobile pe culee si la limitele deschiderii centrale.

In deschiderea centrala, platelajul este monolit pe zona de la cheie si cu grinzi prefabricate precomprimate, avand deschideri de 10,00 m, rezemate la cheie la limita zonei monolite, pe bolta si culee. Grinzile sunt monolitizate la rezemare pe o rigla transversala.

A fost proiectat la clasa E de incarcare, la ICP Constructii Cluj-Napoca, in anul 1969 – 1970. Constructor: Grupul de Santiere Drumuri si Poduri Cluj.

 

  1. Pod peste Naruja, pe DJ 205A, Focsani – Odobesti – Naruja. Drumul judetean traverseaza o vale adanca cu un pod – viaduct cu o singura deschidere, bolta dublu incastrata de cca. 35 m, cu o sageata de 9,00 m, parte carosabila de 6,20 m si trotuare de 0,60 m, cu lungime de 50,9 m – Foto 54 si 55.

Suprastructura podului a fost construita cu doua bolti gemene din elemente prefabricate in forma de „T“ intors, cu talpa de cca. 60 cm si o latime totala de 2,50 m.

Cintrele prefabricate s-au executat pentru o jumatate de deschidere, cu armaturi „in asteptare“ ce se inglobeaza in betonul de monolitizare, cu care realizeaza impreuna sectiunea dreptunghiulara a boltii.

O problema deosebita a repre­zentat-o amenajarea platformei de turnare, transportul elementelor si montajul lor in pozitia finala, in conditiile unui teren nefavorabil, cu multe denivelari si cu o adancime a vaii de 22 m.

Transportul cintrelor de pe platforma de turnare s-a facut pe cabluri, deplasarea pe cai de rulare iar montajul cu portale si palane.

Toate amenajarile instalatiei folosite la constructia podului au fost executate pe santier. Platelajul a fost realizat cu lonjeroane, placa, antretoaze si pereti verticali lamelari.

Fundatiile podului sunt executate pe versantii vaii cu stanca la zi.

In prezent, toata zona este aco­perita cu vegetatie, coborarea in albia minora este dificila.

Constructor ICP Bucuresti – ing. Emil Nicolau.

 

  1. Viaducte pe DN 7C, Curtea de Arges, km 36+370 – Balea Lac, km 116+808, Sectorul Capataneni, km 58+000 – paraul Buda, km 83+844

Se poate face o apreciere gene­rala asupra podurilor si a viaductelor de pe acest sector. S-au adoptat, in general, solutii cu bolti, cadre si grinzi simplu rezemate, monolite turnate pe loc, proiectate pentru clasa l de incarcare, cu parte carosabila de 7,00 m. Unele supralargiri au fost executate in perioada 1965, fiind corelate si cu amenajarea hidroenergetica de la Vidraru.

Au fost proiectate de I.C.P.I.L – Institutul de Proiecari pentru Industria Lemnului – drumul avand, ca orientare gene­rala, accesul la Baraj si exploatarea forestiera.

 

Principalele lucrari retinute de pe acest sector sunt urmatoarele:

Viaduct, km 58+000 – Bolta cu calea sus, dublu incastrata, cu deschidere de 30,00 m. Suprastructura a fost executata cu doua bolti gemene de 2,50 m, latime cu un interval central de 1,15 m – Foto 60.

Platelajul podului din beton armat are patru lonjeroane cu placa, antretoaze si pereti lamelari de rezemare pe bolta, cu o lungime totala de 44,00 m – Foto 61. Cale de 7,00 m – Foto 62.

O caracteristica a solutiei adoptate este grosimea constanta a boltii de 0,45 m si platelajul independent, fara contact cu bolta la cheie, rezemat pe toata lungimea cu pereti verticali de lungime variabila – Foto 60. Boltile sunt unite in zona de la cheie – Foto 61.

Viaduct, km 58+394. Traver­seaza o vale fara curs de apa permanenta. Suprastructura viaductului a fost executata in solutia „bolti gemene dublu incastrate“ cu des­chi­dere de 20,0 m, lungime de 32,30 m, latime de 1,95 m, interval de 1,45 m, si grosime de 0,35 m. Platelajul a fost realizat cu o dala continua rezemata pe pereti verticali lamelari de 0,28 m grosime, in contact direct cu boltile in zona de la cheie – Foto 63. Viaductul are o parte carosabila de 6,00 m si trotuare de 1,00 m. Boltile sunt reunite in zona de la cheie fiind in contact cu platelajul avand fundatii comune – Foto 64 si 65.

Viaduct, km 58+455. Traver­seaza o vale in solutia bolta dublu incastrata cu deschidere de 38,50 m si lungimea podului de 56,30 m. Suprastructura este executata cu doua bolti gemene, cu latime de 2,10 m, la interval de 1,90 m si grosime de 0,50 m – Foto 66 si 68.

Platelajul din beton armat are patru lonjeroane, sustinut de pereti lamelari, cu latime de 2,00 m, grosime 0,35 m, cale cu latime variabila de la 6,00 m la 8,50 m si trotuare de 1,00 m – Foto 67.

In zona de supralargire s-a preva­zut un lonjeron suplimentar – Foto 70. In zona de la cheie, boltile sunt unite si comune cu platelajul – Foto 66 si 67.

In exteriorul nasterilor, tablierul este prelungit pana la culee cu 3,25 m – Foto 69.

Viaduct, km 60+350. Traverseaza o vale adanca, greu accesibila, cu versantii abrupti fara curs de apa.

Suprastructura a fost executata cu o bolta dublu incastrata, cu deschidere de 35,00 m iar lungimea podului este de 49,50 m – Foto 71. Suprastructura are doua bolti geme­ne, cu grosime constanta de 0,50 m.

Platelajul are patru lonjeroane cu pereti lamelari verticali si sectiune comuna in zona de la cheie – Foto 73. Ultimii pereti de la nastere sunt consolidati cu grinzi transversale – Foto 72 si 73.

Platelajul are partea carosabila cu latime variabila: spre barajul Vidraru are latime de 6,50 m iar spre Curtea de Arges ajunge la 8,90 m, fiind prelungit la capete cu cate o deschidere de cca. 3,50 m de la nasterea boltilor la culee – Foto 73.

Viaduct, km 83+844. Traverseaza paraul Buda, avand suprastructura cu bolta dublu incastrata, cu deschidere de 27,00 m si lungimea podului de 34,00 m – Foto 74, impartita in doua bolti gemene, cu latime de 3,05 m, cu interval de 1,70 m, cu grosimea boltii construite de 0,32 m.

Platelajul are patru lonjeroane de 0,45 m inaltime, placa carosabila si pereti verticali cu grosime de 0,20 m la intervale de 2,60 m.

Podul are o parte carosabila de 8,00 m si trotuare de 1,00 m.

In ansamblu, viaductele prezentate, de pe acest sector al DN 7C, Curtea de Arges, km 36+370, – Balea Lac km 116+808, pot fi incadrate si la clasa medie de bolti flexibile, cu grosime constanta, mai redusa, comparabila cu boltile clasice cu tablier de dimensiuni obisnuite. Nu se cunosc datele tehnice (armarea boltilor din beton armat) la aceste solutii pentru a putea defini clasa din care fac parte.

(Va urma) 

…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 130 – octombrie 2016, pag. 42

 



Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Share

Permanent link to this article: http://www.revistaconstructiilor.eu/index.php/2016/10/01/podurile-bolti-si-arce-xiv-bolti-din-beton-armat-cu-platelaj-executate-dupa-1950/

Lasă un răspuns

Adresa de email nu va fi publicata.