«

»

Greseli frecvente la executia incintelor adanci in mediul urban

Share

raduinea-incinte-adanci-6In perioada 2000-2015 rar au fost zile, mai putin iarna, in care (cel putin in Bucuresti) sa nu fie cateva incinte adanci in executie. Ele au fost proiectate de un numar din ce in ce mai mare de proiectanti si executate, la inceput, de 2-3 firme, pentru ca in anii 2006-2009 acestea sa fie peste 15.

Autorul si-a facut un obicei de a analiza nu numai incintele executate dupa propriile proiecte, dar si pe celelalte. De fiecare data a fost cate ceva de invatat, fie din idei valoroase, fie din greseli.

 

Incintele adanci sunt, fara indo­iala, necesare, mai ales in cazul cladirilor inalte, la care trebuie asigurate spatiile tehnice si de parcare, precum si adancimea de incastrare in teren; dar ele sunt necesare si la cladirile mai putin inalte, la care sunt proiectate unul sau mai multe subsoluri.

Atunci cand suprafata in plan a subsolurilor ocupa aproape in intre­gime suprafata amplasamentului, nemairamanand spatiu suficient pentru executarea in taluz a sapaturii, sunt necesare elemente verticale de sprijinire (piloti distantati, piloti compusi, piloti secanti sau panouri de pereti mulati – PM), care permit executia sapaturii la taluz vertical.

In functie de natura terenului, de adancimea sapaturii, de existenta perimetrala a suprasarcinilor etc., pe langa elementele verticale de sprijinire pot fi necesare si elemente de sustinere (spraituri orizontale sau inclinate), acestea asigurand condi­tiile de rezistenta, dar si de deformatie.

Atunci cand nivelul apei subte­rane se afla la o adancime mai mica decat adancimea sapaturii, este necesar un sistem de epuizment care sa asigure executarea „in uscat“ a sapaturii finale.

Realizarea incintelor adanci este reglementata prin [1] din Biblio­grafie.

Dupa cum s-a aratat in introdu­cere, in Romania incintele adanci au proliferat dupa anul 2000, de atunci metodele de proiectare si executie imbunatatindu-se cu fiecare an.

Prezentul articol s-a intocmit in ideea ca „greseala recunoscuta poate fi pe viitor evitata“.

 

GRESELI FRECVENTE CARE SE FAC, INDIFERENT DE TIPUL ELEMENTELOR DE SPRIJINIRE

O greseala frecventa la incintele adanci se face inca de la Studiul geotehnic, prin faptul ca nu se executa foraje suficiente, nici ca numar, nici ca adancime si apoi, stratificatia se extinde gresit pe tot amplasamentul. Din pacate, proiectantii accepta astfel de situatii pentru a nu „pierde“ lucrarea, concurenta avand, in aceasta situatie, efecte defavorabile. Se adopta, de exemplu, o tehnologie de forare in uscat sau sub protectie de noroi bentonitic, care intr-o zona a amplasamentului poate sa nu fie corecta. Astfel, intr-un capat al amplasamentului umplutura de pamant poate avea grosimi mult mai mari (de 4-5 m) iar daca s-ar fi stiut, s-ar fi adoptat tehnologia de forare cu tubaj recuperabil.

Tot cu ocazia Studiului geotehnic, nu se fac sondaje deschise de dezvelire a fundatiilor vecine iar la executie apar surprize: fie fundatia vecina are „bavuri“ de la turnarea betonului in pamant, fie prezinta evazari ce trec de limita de proprietate, fie fundatiile vecine sunt superficiale (de 20-40 cm inaltime) si uneori stau pe umpluturi dificile. In astfel de situatii, sub presiunea timpului, se recurge la solutii gresite: fie se sparge fundatia vecina, fie se „plombeaza“ cavernele de sub talpa fundatiei cu pamant indesat necores­punzator. Daca se stia de la Studiul geotehnic, se proiectau subzidiri (cu acordul vecinului), sau se executau, in prealabil, coltari din beton armat executati pe ploturi, in sah, ca la subzidiri, fie se inalta terenul adiacent calcanului vecin, realizandu-se o bancheta de pamant compactat, la grinda de coronament, pe piloti, pentru ca sa nu fie nevoie sa se sape sub talpa fundatiei vecine (fig. 1).

Prin astfel de solutii, calcanul vecin poate fi protejat in siguranta.

Uneori, la forarea pilotilor sau a panourilor de pereti mulati, nu se inregistreaza corect stratificatia, copi­indu-se, pur si simplu, cea din Studiul geo si astfel nu se poate face o analiza a eventualelor incidente ce apar pe parcursul executiei.

Nu se face calculul sprijinirilor pe faze de executie si astfel, intr-o prima faza, apar in spraituri forte de compresiune, iar ulterior, pe masura ce se excaveaza, pot aparea forte de intindere, pentru care nu a fost prevazuta o ancorare suficienta in elementul de b.a.; din aceasta cauza apar deformatii excesive.

Nu se verifica tot timpul verticalitatea elementelor de sprijinire si, din cauza inclinarii lor, fie se intra in adancime in terenul vecinului, fie se micsoreaza gabaritul subsolului, facandu-se, apoi, tot felul de compromisuri (fig. 2).

Nu se calculeaza corect volumul de beton necesar, pilotii sau pano­urile de PM ramanand cu beton sub cota; completarea cu beton a 2-a zi conduce la rosturi de turnare ce slabesc local rezistenta.

Nu se explica, pe intelesul veci­nilor, necesitatea montarii pe casa lor a unor reperi pentru monitorizare, pornindu-se un „razboi“ care nu face bine niciuneia dintre parti.

La pilotii secanti si la panourile PM, dupa demontarea grinzilor exterioare de ghidaj, nu se umple spatiul cu pamant argilos, bine compactat iar apoi se produc infiltratii de apa din ploi in spatele sprijinirii, marind si mai mult impingerea pamantului; este bine ca, in suprafata, sa se astearna si folii de plastic bine ancorate.

 

INCINTE EXECUTATE CU PILOTI FORATI DE SPRIJIN SAU CU PANOURI DE PERETI MULATI

La forarea pilotilor cu tubaj recuperabil in nisip sau in nisip cu pietris, sub nivelul apei, la fiecare mars, odata cu pamantul, se scoate si o cantitate de apa, creandu-se o denivelare intre apa din exteriorul si cea din interiorul forajului (fig. 3); sondorii spun frecvent ca a aparut „nisip refulant“, cand de fapt acest fenomen poate fi stapanit cu apa de aport (de la retea sau dintr-o haba alaturata).

Tot la pilotii forati cu tubaj recuperabil se sapa sub siul tubului iar daca terenul este nisipos se formea­za caverne, care dupa turnare se umplu cu beton, care, ulterior (la excavare), sunt sparte in conditii grele. Este necesar ca siul tubului sa fie infipt tot timpul in avans cu cel putin 1 m fata de talpa forajului, iar infigerea sa se faca numai prin presare simultana cu luvoaiere (miscare de du-te-vino pe orizontala).

La pilotii forati sub protectie de noroi bentonitic, ca si la panourile PM, uneori nu se respecta caracte­risticile noroiului. In timpul betonarii se pastreaza mai ales noroiul incarcat cu nisip si astfel turta de bentonita este groasa de cativa cm, pilotii sau panourile aparand cu armatura la vedere, iar intre panouri pot aparea zone de infiltratie a apei. De aceea, este necesar ca, inainte de betonare, sa se verifice noroiul iar daca nu corespunde, sa fie inlocuit, noroiul vechi trecandu-se prin instalatia de deznisipare.

La pilotii secanti de sprijin, uneori nu se respecta reteta betonului din pilotii primari, folosindu-se bentonita hidratata in cantitate redusa. La excavare sub nivelul apei subterane, apa se infiltreaza prin corpul acestora, astfel ca epuizmentul se executa in conditii dificile.

La realizarea panourilor de PM trebuie folosite bene bicablu de mare greutate (10-12 tf) sau bene hidraulice. Daca se folosesc bene bicablu cu mica greutate (5-7 tf), acestea nu se pot infige in nisipul cu pietris indesat sau in argila vartoasa si se recurge la executia batailor, creandu-se socuri, urmate de prabu­siri locale ale nisipului si formarea de caverne.

De multe ori, la proiectarea incintelor se prefera, pentru economie, folosirea spraiturilor inclinate, dar se pierd din vedere costurile si neca­zu­rile legate de strapungerea pere­tilor si placilor, plus „tocarea“ spraiturilor cu ocazia recuperarii lor (fig. 4).

 

INCINTE EXECUTATE CU PILOTI FORATI COMPUSI IN SISTEM „BERLINEZ” (PROFILE METALICE SI DULAPI DIN LEMN)

De multe ori nu se asigura verticalitatea profilelor HEA si ulterior, dulapii din lemn care se taie in prea­labil fie nu mai incap intre profile, fie sunt prea scurti.

Uneori se sapa prea mult in spatele profilelor iar dupa introdu­cerea dulapilor, raman spatii in spatele lor, prin care patrunde apa din precipitatii. Normal, sapatura trebuie facuta cu cativa cm in fata po­zitiei viitoare a dulapilor. Este bine ca, la primul dulap, sa se monteze un cutit (din cornier), care, prin baterea dulapilor, sa racleze surplusul de pamant.

Cand in spatele dulapilor raman spatii este bine ca acestea sa se umple imediat cu nisip burat, iar la suprafata, cu argila bine compac­tata, eventual si prin montarea unei fasii din folie de plastic.

De multe ori nu se introduc dulapii simultan cu excavarea si dupa cateva ore, sau chiar a 2-a zi, apar prabusiri locale de pamant. Dulapii trebuie introdusi tot timpul pe sus, in spatele talpilor profilelor, astfel ca, prin batere, sa se asigure tot timpul sprijinirea in siguranta.

In multe cazuri, se foloseste sprijinirea „berlineza“ si pentru terenuri nisipoase. Ori, este stiut ca, in nisi­puri, este imposibil de stapanit curgerea acestora (fig. 5).

 

LUCRARI DE EPUIZMENT LA INCINTE

Uneori, la proiectare, nu se calculeaza echilibrul fortelor de jos in sus si de sus in jos, astfel incat se umfla fundul sapaturii, umflari care apoi se transforma in tasari. Daca s-ar efectua calculul, s-ar putea stopa fenomenul prin proiectarea puturilor cu rol dublu: de denivelare, dar si de depresionare.

Alteori, nu se face calculul epuizmentului si se merge orbeste (vazand si facand). Se porneste epuizmentul cu 1-2 puturi, pentru ca mai apoi sa se constate ca nu sunt suficiente. Ulterior, in incinta excavata este mult mai dificila executarea de puturi suplimentare, mai ales ca se fac si sub presiunea timpului.

Nu se face diferenta intre puturi perfecte si puturi imperfecte. Sunt situatii in care sunt de preferat puturi mai lungi (perfecte) si mai putine, decat puturi mai scurte (imperfecte), dar mai numeroase.

Se fac puturi cu diametru mic (30-40 cm), la care executia coroa­nei inelare filtrante este dificila (fig. 6), ramanand zone neacoperite cu material filtrant, mai ales daca introducerea acestuia nu se face in portii mici.

Se incepe excavatia fara verificarea coborarii apei, iar apoi se sta, asteptand sa coboare apa. Nu se face verificarea vizuala a canalizarii si nici calcule privind posibilitatea preluarii apelor pompate de catre aceasta.

La echiparea puturilor se folo­sesc tevi din plastic dar nu se instruiesc mecanicii de pe utilajele de sapare, referitor la protejarea lor (cu saparea manuala in jurul tevilor) si astfel se scot din uz unul sau mai multe puturi.

Nu se aprovizioneaza santierul cu un generator electric de rezerva si astfel, in caz de pana de curent electric, se poate inunda incinta, cu consecinte grele, mai ales daca acest lucru se intampla in timp ce se monteaza fierul din radier.

Nu se prevad pompe de rezerva iar cand se arde o pompa, apar dezechilibrari ale epuizmentului.

De multe ori se aprovizioneaza pompe cu debit suficient, dar se pierde din vedere inaltimea de refulare necesara.

Nu se verifica debitul solid din apa pompata si astfel se extrage material fin din terenul de fundare, urmand degradarea acestuia.

 

CONCLUZII

Multe dintre deficientele semnalate pot parea banale pentru specialisti dar, in unele cazuri, pot fi pierdute din vedere, astfel ca precizarea lor poate fi utila.

Este bine ca multe dintre grese­lile semnalate sa fie detaliate in Caie­tele de sarcini, astfel incat sa se previna repetarea lor.

Este util, totodata, ca inaintea inceperii lucrarilor, Proiectantul sa poarte o discutie pe santier cu executantii, pentru a se asigura ca s-a inteles necesitatea executiei corecte a fiecarui detaliu sau faza tehnologica.

 

BIBLIOGRAFIE

  1. xxx – Normativ privind cerintele de proiectare si executie a excavatiilor adanci in zone urbane — indicativ NP120-2013.

 

Autor:
|ing. Nicolae Raduinea – SC INFRACON SRL

 

…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 132 – decembrie 2016, pag. 56

 



Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Share

Permanent link to this article: http://www.revistaconstructiilor.eu/index.php/2016/12/01/greseli-frecvente-la-executia-incintelor-adanci-in-mediul-urban/

Lasă un răspuns

Adresa de email nu va fi publicata.