«

»

HIDROCONSTRUCTIA SA: Contributia la edificarea sistemului hidroenergetic national. Barajul GURA APELOR – o lucrare ce a salvat vieti cu pret de vieti

Share

hidroconstructia-dec-foto-2Prin Hotararea Consiliului de Ministri nr. 759/1974, s-a luat decizia amenajarii, in scop hidroenergetic, a bazinului superior al Raului Mare.

Situat in punctul in care se ingemaneaza 3 masive muntoase, extremitatea nordica a masivului Godeanu, sud-estul Muntilor Tarcului si sud-vestul Masivului Retezat, amplasamentul este studiat pentru prima oara de inginerul Oprean, avand ca sursa de informare stu­diile efectuate de Serviciul Hidraulic din Transilvania.

In monografia sa, “Electrificarea Romaniei”, remarcabilul inginer si profesor Dimitrie Leonida reia studiile inginerului Oprean in anul 1921, in ideea exploatarii potentialului hidroenergetic al apelor din zona Muntilor Retezat, apreciindu-i puterea disponibila la 150.000 CP.

Proiectarea barajului s-a facut, sub presiunea vremurilor, intr-un singur an, colectivul de proiectanti al ISPH achitandu-se, in bune conditii, desi cu multe sacrificii, de obligatiile legate de realizarea acestui proiect.

Traversand Tara Hategului pe drumul ce duce spre Caransebes, de la nord-est catre sud-vest, lasam pe dreapta intersectia catre Densus, localitate in care se afla una dintre cele mai vechi biserici de rit bizantin din Romania, construita in secolul al XIII-lea, pe ruinele unui vechi salas cu utilitate necunoscuta, insa posibil lacas de cult din secolul al IV-lea. Biserica cu hramul Sfantului Nicolae, cu o infatisare stranie si ciudata, stilul arhitectonic amintind de romanicul tarziu, este realizata din blocuri si placi din piatra, a caror origine se regaseste in vechile constructii ce au alcatuit capitala latina a Daciei, Ulpia Traiana Sarmizegetusa, Nicolae Iorga numind-o “biserica cea fara de pereche in toata romanimea”.

Continuandu-ne drumul, parasim europeanul pentru a face stanga, spre Clopotiva, pe drumul judetean 85. Continuam catre localitatea Balan si urcam apoi pe drumul ce insoteste vijeliosul Rau al Morii, printre multele pensiuni si case de vacanta care au populat locurile. Drumul se numeste acum 685 si vom urca pe el pana la poalele barajului.

Dincolo de constructia ce se inalta ca un zid intre cei doi versanti, calea noastra poate continua catre bariera si cabina ce ne anunta intrarea in rezervatie. 20 de km mai sus suntem in Poiana Pelegii, in inima Retezatului.

Barajul acumularii Gura Apelor este construit din materiale locale de tipul anrocamentelor, miezul fiind din argila si incadrat in amonte si aval de o succesiune de filtre din material granular.

Geologia amplasamentului lucrarii individualizeaza 3 grupe: granitoizi de origine eruptiva in treimea superioara a versantului stang, sisturi alterate si fisurate cu pierderea ca­racteristicilor stancoase in treimea mediana si sisturi cuartitice de mare duritate in treimea inferioara a versantului stang. Versantul drept, caracterizat prin impermeabilitate si rezistenta deosebita, nu a ridicat probleme, dar treimea mediana a versantului stang a impus, in debutul exploatarii, realizarea unui intens program de injectii cu emulsie de ciment pentru dimi­nuarea infiltratiilor, barajul fiind exploatat, in aceasta perioada, la un nivel scazut, de siguranta, sub nivelul normal de retentie. Programul de umplere a fisurilor versantului stang a avut insa succes, la acest moment barajul aflandu-se in situatia unei exploatari normale, la capacitate.

Avand o latime de 556 de metri la baza si de 12 la coronamentul carosabil cu lungimea de 468 de metri situat la cota 1.078,50 mdM, inglobeaza un volum de material cifrat la 10,25 milioane mc, care inalta un baraj de 160 m, la momentul executiei fiind cel mai inalt baraj de anrocamente din Europa.

Volumul de apa retinut este de 220 milioane mc, aceasta fiind adunata din raurile Lapusnicul Mare, Lapusnicul Mic si Raul Ses, care impreuna cu apele Raului Barbat colectate de pe versantul nordic al Muntilor Retezat, alcatuiesc un bazin hidrografic de acumulare de cca 383 kmp. Apele din acumulare, impreuna cu cele colectate de pe versantul sudic de aductiunea Baraj – CHE Retezat sunt uzinate in Centrala principala Retezat si, mai apoi, de Centrala Clopotiva amplasata pe canalul de fuga. Mai departe, apele sunt regularizate de acumularea Ostrovul Mic, dupa care traverseaza salba de hidrocentrale Raul Mare aval.

 

Enigma titlului urmeaza a fi dezlegata in randurile ce urmeaza: in luna iulie a anului 1999…

„Caracterul violent al precipitatiilor din noaptea de 11/12 iulie 1999 a provocat o torentialitate fara precedent in intreaga parte montana a vaii Raului Mare si pe afluentii acestuia. Pe cateva vai au fost cazuri in care torentii au antrenat deluviul pana la roca de baza tarand totul in albia Raului Mare, pe drumurile de acces sau pe platformele de organizare de santier din colonia barajului Gura Apelor. In sectiunea coloniei din avalul barajului Gura Apelor s-au produs patru torenti principali, dintre care cel mai violent a fost cel din dreptul locuintelor coloniei. Torentul a spalat deluviul pana la roca, a dezradacinat copaci si a tarat totul pe platforma locuita a coloniei. Copaci si bolovani imensi au izbit si strapuns, dintr-o parte in alta, peretii a doua baraci locuite, situate in dreptul torentului. Au fost omorati 14 oameni. Nenorocirea s-a produs in timpul noptii de 11/12 iulie 1999, moment in care toata lumea dormea, reactia de aparare impotriva dezastrului fiind practic nula”, scria inginerul Augustin Vlaiconi, in articolul „Viitura din iulie 1999 produsa in Retezat”, publicat in revista Energetica.

Primele interventii pentru salvarea oamenilor din colonie au avut loc in ziua de 12 iulie, fara succes insa din cauza blocarii tuturor cailor de acces. Abia in noaptea de 12/13 iulie s-a luat decizia interventiei cu ajutorul elicopterelor aflate in dotarea armatei pentru salvarea vietilor omenesti.

Prezenta barajului in calea suvoaielor care au depasit debite de 1.000 de mc/sec. a permis salvarea a numeroase vieti si bunuri materiale din aval, de pe Valea Streiului, intrarea acestora pe vale putand genera o adevarata catastrofa nationala.

Fata de potentialele consecinte, pierderea a 14 vieti omenesti poate parea un pret mic, dar pentru constructorii HIDROCONSTRUCTIA, pretul a fost si ramane imens.

Barajul Gura Apelor ramane pentru noi un perpetuu monument inchinat celor care si-au pierdut vietile intr-un moment in care natura dezlantuita nu a mai tinut cont de oameni. Oameni ce cu vietile lor au aparat alti oameni, din jos, din vale… Sa ne amintim cu piosenie de ei si sa-i avem in gandul nostru acum, in prag de Sfinte Sarbatori. Dumnezeu sa-i bucure si aiba in paza!

Autor:
ing. Stefan Constantin – SC HIDROCONSTRUCTIA SA 

…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 132 – decembrie 2016, pag. 44

 



Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Share

Permanent link to this article: http://www.revistaconstructiilor.eu/index.php/2016/12/01/hidroconstructia-sa-contributia-la-edificarea-sistemului-hidroenergetic-national-barajul-gura-apelor-o-lucrare-ce-a-salvat-vieti-cu-pret-de-vieti/

Lasă un răspuns

Adresa de email nu va fi publicata.