«

»

Cine are interesul ca o industrie de peste 100 milioane de euro sa fie distrusa prin adoptarea unui nou act normativ privitor la constructii?

Share

Sub pretextul unei cerinte considerate fundamentale, “securitatea la incendiu”, Ministerul Dezvoltarii Regionale si Admnistratiei Publice, impreuna cu Ministerul de Interne, intentioneaza sa introduca un normativ de securitate la incendiu a constructiilor, Indicativ P118/1, care sa fie obligatoriu la proiectarea si realizarea constructiilor noi si la lucrarile de interventie asupra constructiilor existente, indiferent de forma de proprietate, destinatie, categorie si clasa sau sursa de proprietate.

Aceste prevederi vor fi obligatorii pentru toti factorii cu atributii in proiectarea, executia si exploatarea constructiilor: proiectanti, verificatori de proiecte, experti tehnici, antreprenori, responsabili tehnici cu executia, diriginti de santier, proprietari si utilizatori ai constructiilor, autoritati ale administratiei publice, organe de control.

Actul normativ nu defineste materialele utilizabile cu denumirile lor tehnice si comerciale, ci prin incadrarea in anumite clase de reactie la foc. De asemenea, normativul nu impune o clasa de reactie la foc a unui termosistem ca un tot unitar (un ansamblu de produse, grupate, cu rolul de a asigura protectie termica a peretilor exteriori ai cladirilor), ci a tuturor materialelor componente luate separat.

In toata Uniunea Europeana, cerintele de incadrare intr-o anumita clasa de foc se refera la termosistem ca tot unitar, ca intreg, nu la componente individuale. Mai mult, in cuprinsul actului normativ se fac recomandari explicite (“Se recomanda utilizarea materialelor si elementelor de constructie clasa A1 sau A2-s1d0”), dar voalat, ascuns sub clasa de reactie la foc, se recomanda, de fapt, folosirea vatei bazaltice.

In aceste conditii, avand acoperire legala, toti proiectantii, verificatorii de proiecte, expertii tehnici etc. vor uza, ca pretext, de aceste recomandari pentru a exclude polistirenul.

Se exclude, astfel, polistirenul din randul materialelor care pot fi folosite atat la constructii noi cat si la cele existente, aceasta insemnand, de fapt, „moartea” industriei producatoare de polistiren si asigurarea exclusivitatii vatei bazaltice.

Este de neinteles cum tari dezvoltate, precum Germania, Austria si altele, si-au izolat cladirile cu polistiren, la un pret cam la jumatate fata de cel al vatei bazaltice, iar Romania, o tara cu un venit pe cap de locuitor de pana la 5 ori mai mic, trebuie sa plateasca mult mai scump aceste lucrari.

Si asta doar daca vata bazaltica ar fi disponibila in Romania la nivelul cererii sau necesitatilor. Dar aceasta nu este si nu va fi posibil, deocamdata, deoarece in Romania nu exista capacitati de productie a vatei bazaltice. In prezent, vata bazaltica se importa de cateva firme din Ucraina, Rusia, Slovenia, Ungaria, Germania si Grecia.

In schimb, consumul actual de polistiren, fabricat in exclusivitate in tara, este de peste 4.000.000 metri cubi. Prin excluderea din constructii a acestui material, Romania va trebui sa importe vata bazaltica la acest nivel, ceea ce ar insemna circa 50.000 de tiruri. Pe de alta parte, o investitie intr-o fabrica de vata bazaltica necesita un orizont de asteptare de 2-3 ani pana la devenirea ei operationala.

 

Consecintele dezastruoase ale adoptarii Indicativului P118/1 

In continuare, iata consecintele unui asemenea act normativ, consecinte care pot fi impartite in doua categorii mari:

 

Consecinte directe, macro, asupra Romaniei si cetatenilor ei:

Consecinte asupra Romaniei ca tara membra a Uniunii Europene, care are obligatii clare in domeniul eficientei energetice, ca semnatara a asa numitei „Directive 20/20/20”. Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European si a Consiliului UE privind eficienta energetica, „Directiva 20/20/20”, precizeaza ca, pana in anul 2020, statele Uniunii Europene trebuie sa-si diminueze cu 20% emisiile de gaze cu efect de sera, sa isi creasca cu 20% eficienta energetica si sa-si produca 20% din energie din surse regenerabile.

MDRAP ar trebui sa trimita Comisiei Europene rapoarte periodice in privinta economiei de energie obtinute prin reabilitarea termica a blocurilor, dar primariile nu le transmit. Din aceasta cauza, in 3 ani, Comisia Europeana va activa, probabil, procedura de infringement impotriva Romaniei, deoarece pana in 2020 trebuie finalizat procesul de reabilitare termica. La mijlocul anului 2015, Comisia Europeana a anuntat declansarea procedurii de infringement pe aceasta tema impotriva Ungariei, care va fi obligata la plata a peste 15.000 euro/zi.

Consecinte asupra altor situatii de urgenta la care Romania este expusa, considerate fundamentale la fel ca si securitatea la incendiu, respectiv inundatiile si cutremurele.

Normativul nu ia, de pilda, in considerare faptul ca, in contact cu apa, constructiile termoizolate cu vata bazaltica devin ruine, spre deosebire de cele termoizolate cu polistiren.

De asemenea, nu se ia in considerare impactul cutremurelor asupra constructiilor termoizolate cu vata bazaltica. Din cauza densitatii mult superioare a vatei bazaltice, se incarca greutatea constructiilor si, deci, se amplifica riscurile in cazul cutremurelor. Ori, stim cu totii cat de expusa este Romania la asemenea catastrofe.

Consecinte asupra absorbtiei fondurilor europene.

Pentru prima data in calitatea sa de stat membru UE, incepand cu anul 2016 (exercitiul financiar 2014-2010), au fost alocate fonduri europene pentru reabilitarea termica a locuintelor. Cetatenii Romaniei, proprietarii de locuinte, recunoscuti ca fiind printre cei mai saraci din UE, avand cele mai mici venituri, vor fi vaduviti de realizarea termoizolarii, intrucat, in lipsa producatorilor interni de vata bazaltica si a crizei care se va declansa din cauza lipsei acestui material importat, este limpede ca aceste fonduri nu vor putea fi atrase. In plus, in conditiile lipsei capacitatilor de productie interne, daca cererea va depasi oferta, importatorii vor creste preturile de vanzare.

Scumpirea constructiilor noi si a apartamentelor din blocurile vechi care au fost termoizolate.

Pe langa faptul ca termosistemele cu vata bazaltica au un cost dublu fata de cele cu polistiren, criza care se va declansa din cauza cantitatilor mici din piata va creste si mai mult costul acestui material, ca urmare a raportului cerere-oferta. Toate aceste preturi se vor reflecta, in final, in cresterea pretului constructiilor noi, dar si al apartamentelor din blocurile termoizolate cu vata. Iar asemenea cresteri vor fi, de fapt, nejustificate.

 

Consecinte indirecte

Intreaga industrie producatoare de polistiren din Romania, de peste 100 de milioane de euro, va disparea din cauza unui act normativ nedrept, in conditiile in care nicio tara din lume nu interzice direct sau indirect folosirea polistirenului. Odata cu ea vor disparea sau isi vor diminua activitatea si industriile din aval: transportatorii, magazinele si punctele de vanzare, constructorii etc. Deci:

Statul roman va pierde impozite si taxe importante incasate de la industriile care vor disparea sau isi vor restrange activitatea (cele din aval).

Disparitia acestor industrii va conduce la pierderi importante de locuri de munca, deci aparitia somajului cu efect asupra bugetului asigurarilor sociale. In industria de polistiren, in productie, lucreaza peste 1.000 de angajati. La aceasta se adauga impactul asupra sectorului de logistica. In acest moment sunt peste 50.000 de curse de transport pe an, adica peste 200 de soferi care fac zilnic o cursa catre 13.500 puncte comerciale. La randul lor acestea vor avea bugetul afectat.

Produsa in afara tarii si importata, vata bazaltica va conduce la adancirea deficitului comercial al tarii.

Companiile locale si straine, care au investit zeci de milioane de euro in industria de polistiren, isi vor vedea investitiile duse pe apa sambetei. Acest semnal va fi transmis potentialilor investitori straini, deci consecintele asupra atragerii investitiilor straine vor fi dezastruoase.

Statul roman risca actiuni in justitie din partea a circa 50 de companii producatoare de polistiren si evident, plata unor despagubiri care vor fi platite de totii cetatenii sai.

 

Solicitare catre Guvernul Romaniei si MDRAP 

AdePlast SA, in calitate atat de producator de polistiren, cat si de importator de vata bazaltica, solicita de urgenta Guvernului Romaniei, in ansamblu, si ministerelor implicate, modificarea normativului de securitate la incendiu a constructiilor, Indicativ P118/1, in sensul alinierii lui la practicile Uniunii Europene, astfel:

Introducerea notiunii de termosistem sau sistem de termoizolatie agrementat national si european si implicit, referirea si introducerea de conditii de incadrare intr-o anumita clasa de reactie la foc a termosistemului, ca tot unitar, ca intreg si nu a partilor lui componente, respectiv a materialelor.

Obligativitatea folosirii clasei de reactie la foc „E” a polistirenului, asa cum se procedeaza in toata Europa.

Renuntarea, in cuprinsul textului normativului, la orice recomandari de genul „Se recomanda utilizarea materialelor si elementelor de constructie clasa…”, care are caracter anticoncurential si constituie un pretext pentru avantajarea unui material in detrimentul altuia.

Compania AdePlast trage acest semnal de alarma in numele industriei pe care o reprezinta, ca lider al acestei industrii. Pozitiile exprimate mai sus sunt impartasite de producatori romani de polistiren, precum si de producatorii europeni de materii prime – BASF, Synthos, Monotez-Ravago, Sunpor.

 

SC AdePlast SA 

…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 133 – ianuarie-februarie 2017, pag. 4

 



Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Share

Permanent link to this article: http://www.revistaconstructiilor.eu/index.php/2017/02/09/cine-are-interesul-ca-o-industrie-de-peste-100-milioane-de-euro-sa-fie-distrusa-prin-adoptarea-unui-nou-act-normativ-privitor-la-constructii/

Lasă un răspuns

Adresa de email nu va fi publicata.