«

»

Arhitectura fara limite (IX)

Share

Burj Khalifa – Dubai, Emiratele Arabe Unite

In numarul trecut al revistei v-am prezentat Turnul Taipei 101, cel care, intre 2004 si 2010, a detinut titlul de cea mai inalta cladire din lume, cu 509 m. In 2010 acest record a fost depasit de Burj Khalifa cu 828 m, cladire care este si in prezent cea mai inalta din lume. Oare, pana cand?

Construirea acestei cladiri a inceput la 21 septembrie 2004, exteriorul a fost gata la 1 octombrie 2009, iar inaugurarea oficiala a fost la 4 ianuarie 2010.

Proiectul apartine Societatii SOM (Skidmore, Owings & Merril) din Chicago, cea care a proiectat si Turnul Willis (fostul Sears Tower), precum si One World Trade Center din New York, construit pe locul in care au fost cele doua turnuri gemene prabusite in septembrie 2001.

Arhitect sef al lucrarii a fost Adrian Smith, iar inginer sef pentru structura, Bill Barker.

Constructia a fost executata de Divizia de constructii a Investment Al Ghurair Group, antreprenor general fiind Samsung C&T, Coreea de Sud, cel care a coordonat lucrarile si la Turnurile gemene Petronas (Malaezia) si la Taipei 101.

Structura primara a lucrarii este din beton armat (s-au consumat 330.000 de mc) la care sau adaugat 55 de mii tone de otel.

Evident ca, pentru realizarea unei asemenea constructii, a fost nevoie sa se aplice numeroase noutati tehnice si tehnologice. Nu avem aici spatiul necesar sa le prezentam. Ne vom referi, insa, pe scurt la cateva dintre ele.

Fundatia, de pilda, a necesitat 192 de piloti, fiecare avand un diametru de 1,5 metri si 43 de metri lungime, ingropati la 50 de metri adancime. Fundatia este proiectata sa reziste la o greutate de aproximativ 45 de mii de tone.

La construire s-au folosit amestecuri speciale de beton, care sa reziste la presiunile extreme produse de greutatile masive ale constructiei. Fiecare lot de beton a fost testat special. Mai ales consistenta sa a fost esentiala, aceasta trebuind sa reziste si la temperaturile din zona care depasesc frecvent 50 de grade Celsius. De altfel, turnarea betonului s-a facut numai noaptea, cand aerul era mai rece si umiditatea mai mare, iar in lunile de vara s-a adaugat gheata in amestec, deoarece se stie ca un beton mai rece se intareste uniform si este mai putin probabil sa apara fisuri.

Pentru punerea in opera a betonului la inaltimi atat de mari, Putzmeister a construit o pompa speciala cu suprapresiune care sa impinga betonul la 500 – 600 m pe verticala.

Pentru constructie s-au folosit 3 macarale turn, capabile sa ridice 25 de tone fiecare.

Designul cladirii este inspirat din arhitectura islamica a regiunii, cum ar fi, de pilda, Marea Moschee din Samara.

Cladirea este placata cu 26.000 de panouri de sticla reflectorizanta, cu textura din aluminiu si otel inoxidabil, care rezista la temperaturile verilor fierbinti din Dubai.

Functionalitatea cladirii este multipla: in cele 163 de etaje ale sale exista un hotel Armani, care ocupa 15 din cele 39 de etaje inferioare si 900 de apartamente de lux pentru corporatii sau rezidentiale.

La etajul 148 se afla o zona de observatie iar etajele 156 – 159 sunt destinate sistemelor pentru telecomunicatii.

Cladirea e deservita de 57 de lifturi si 8 scari rulante, lifturile cu o capacitate de 12 – 14 persoane circuland cu o viteza de 10 m/s. Cele mai rapide din lume raman lifturile de la Taipei 101, cu 16,83 m/s.

Constructia Burj Khalifa a fost distinsa, de-a lungul timpului, cu numeroase premii (cateva zeci), unul dintre cele mai importante fiind cel de „Proiectul anului 2010”.

Obiectivul pe care l-a urmarit Guvernul Dubaiului, atunci cand a hotarat construirea acestei cladiri, a fost acela de a diversifica economia tarii, adaugand extractiei petrolului, turismul, dar si de a plasa Dubaiul pe o harta a unor lucrari senzationale, ceea ce ar putea reprezenta o atractie pentru investitorii straini.

Costul total al constructiei a fost de 1,4 miliarde dolari. Finalizarea proiectului a coincis, insa, cu criza financiara mondiala din 2007 – 2012. Criza financiara a determinat si situatia ca, la un an de la finalizarea constructiei, din cele 900 de apartamente de lux ale cladirii, 825 sa fie inca neocupate, desi chiriile scazusera cu circa 40% fata de valorile initiale.

Inglodat in datorii, provocate de ambitiile sale uriase, Dubaiul a fost nevoit sa caute planuri de salvare de la vecinul sau bogat in petrol, Abu Dhabi. Drept recunostinta pentru ajutorul primit, cladirea a fost numita initial Burj Dubai, devenind ulterior Burj Khalifa, in onoarea presedintelui Emiratelor Arabe Unite (totodata emirul Abu Dhabi), Khalifa bin Zayed A Nahijan.

*
*  *

Pentru a va face o imagine asupra diversitatii proiectelor concepute de SOM (Skidmore, Owings & Merril) din Chicago va vom prezenta, in continuare, alte doua lucrari proiectate de aceasta societate.

 

HEBIN THEATER PERFORMING CENTER – Guiyang, China 

Cladirea este situata pe malurile raului Nauming din centrul orasului Guiyang. Este, de fapt, un Centru Cultural cu o sala de opera cu 1.600 de locuri, una pentru concerte de 1.000 de locuri si un teatru multifunctional de 400 de locuri.

Prin designul constructiei, proiectantul a dorit sa ilustreze cateva pietre de rau stivuite. Pentru a crea formele elipsoidale ale constructiei s-a folosit otel inoxidabil, la care s-au adaugat deschideri eliptice din sticla.

 

AL HAMRA TOWER – Kuweit City, Kuweit 

Constructia are 80 de etaje, cu o inaltime de 414 metri, fiind cel mai inalt zgarie-nori din beton ajurat din lume.

Geometria constructiei a avut in vedere factorii de mediu: expunerea la soare si impactul vantului.

Planurile din partea de sus a cladirii, de forma unor aripi, si peretele ajurat tocmai asta realizeaza, asigurand o protectie impotriva razelor de soare si a vantului foarte puternic.

Cladirea are si 3 fatade din sticla, care permit ocupantilor sa se bucure de panorama golfului.

(Va urma) 

…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 135 – aprilie 2017, pag. 58

 



Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Share

Permanent link to this article: http://www.revistaconstructiilor.eu/index.php/2017/04/06/arhitectura-fara-limite-ix/

Lasă un răspuns

Adresa de email nu va fi publicata.