«

»

Cum pot impulsiona fondurile europene sectorul constructiilor

Share

Dupa un an in care contributia fondurilor europene la investitiile din tara noastra a fost egala cu absorbtia lor, adica zero, urmeaza o perioada in care speram ca aportul acestora la investitii si la stimularea sectorului constructiilor va fi mult mai mare. Mai ales ca, asa cum confirma statisticile, in perioada 2007 – 2013 peste 70% din investitiile publice s-au realizat din fonduri europene.

Cati bani poate accesa Romania in exercitiul financiar 2014 – 2020 din programele pentru dezvoltarea regionala si infrastructura mare, adica cele care sunt legate in mod direct de sectorul constructiilor? Ei bine, aceasta suma este de peste 17,6 miliarde de euro. 

Daca ne referim la diverse programe, de pilda pentru infrastructura mare, care cuprinde, printre altele, reteaua rutiera, feroviara si navala, infrastructura de mediu, cresterea eficientei energetice si promovarea energiei curate, sunt prevazute 9,42 miliarde euro.
Pentru infrastructura sanitara, respectiv constructia spitalelor regionale si reabilitarea, modernizarea si dotarea cu echipamente a spitalelor si a altor unitati medicale, avem la dispozitie 763 milioane euro.
Pentru cresterea eficientei energetice si consolidarea cladirilor publice sau rezidentiale, putem accesa 2,37 miliarde euro.
Pentru dezvoltarea urbana durabila, care include si constructia de crese, gradinite, licee, sunt prevazuti 1,39 miliarde euro.
Pentru imbunatatirea infrastructurii rutiere de importanta regionala si locala, care inseamna reteaua de drumuri judetene si sosele de centura locale, avem la dispozitie 1,09 miliarde de euro.
Pentru conservarea, protectia si valorificarea durabila a patrimoniului cultural, sunt prevazute 466 milioane euro iar pentru imbunatatirea infrastructurii educationale, 352 milioane euro.
Toate aceste fonduri se afla gratuit la dispozitia noastra. Ele trebuie, insa, accesate si pentru asta avem nevoie de programe bine intocmite si de transpunerea lor in practica.

Vom reusi acest lucru?

Vom reusi sa accesam toate aceste fonduri pana la finele actualului exercitiu financiar?

Daca ne gandim cat s-a accesat pana acum din exercitiul financiar 2014 – 2020, adica zero, este greu de crezut.

De ce suntem in aceasta situatie?

Pentru ca, desi ne aflam aproape de jumatatea exercitiului financiar, nu avem acreditate niciuna dintre autoritatile de management, adica institutiile prin care se pot transmite, pentru decontare, facturile catre Uniunea Europeana.
Angajamentul actualului Guvern este ca, pana la sfarsitul acestui an, toate autoritatile de management sa fie acreditate.
Mai grav, insa, decat faptul ca nu avem posibilitatea de a trimite facturi la decontare, este ca noi nu avem nici proiecte contractate decat in proportie de doar 5%.
Asa cum preciza comisarul european Corina Cretu, nici alte tari nu au autoritatile de management acreditate, acesta fiind, totusi, un proces destul de complicat. Ele au, insa, mult mai multe proiecte contractate in comparatie cu noi.
Irlanda, de pilda, are proiecte contractate in proportie de 80%. Altfel spus, noi chiar daca acreditam aceste autoritati, nu prea avem ce trimite la plata.

De ce ne miscam noi asa de greu? Motivele sunt multe si diverse!

Iata, de pilda, Uniunea Europeana ne pune la dispozitie 150 de milioane de euro pentru construirea a 3 spitale regionale. Ei bine, guvernului Ciolos i-a trebuit 1 an de zile doar pentru a stabili locatiile celor trei spitale. Aceasta s-a produs abia in decembrie anul trecut, atunci cand, in sfarsit, s-au stabilit aceste locatii si s-a semnat contractul cu Banca Europeana de Investitii pentru intocmirea studiilor de fezabilitate pentru cele 3 trei spitale. Intocmirea lor va dura, insa, intre 5 si 8 luni. Vor urma licitatiile pentru executie, contestatii peste contestatii, apoi, in sfarsit ordinul de incepere a lucrarilor, dupa care ramane sa vedem daca putem sa ne incadram in termenele de executie, ceea ce, la noi, se intampla foarte rar.

De ce oare?

Iata, alt exemplu. Sunt 4-5 ani de cand se vorbeste despre necesitatea construirii ultimului tronson de autostrada Pitesti – Sibiu de pe Coridorul IV, coridor care leaga Constanta de Nadlac si apoi pana la Rotterdam.
In vara anului 2015 s-a contractat, in sfarsit, “Revizuirea studiului de fezabilitate”, cu termen de realizare 17 luni. Asadar, el trebuia finalizat la sfarsitul anului 2016 atunci cand, in loc sa constatam finalizarea studiului, acesta a fost… suspendat!?
Suspendat pentru 3 luni! De ce, credeti?

Citam din Comunicatul prin care ni se explica suspendarea: „Compania a decis suspendarea deoarece in sezonul de iarna nu se pot executa investigatii in teren, in special studii geotehnice.”

Dar, domnilor, chiar ne luati de prosti!? Problema era sa ne explicati de ce nu s-a finalizat studiul intr-un an si jumatate, nu de ce nu se mai poate lucra in iarna urmatoare?
Pana la urma, in martie 2017, contractul s-a reactivat dar s-a amanat termenul de finalizare pana la 15 august 2017. Si uite asa, dupa toate aceste intarzieri, nimeni, in afara de Romania, si de noi romanii, nu plateste.
Pana una-alta, pentru acest tronson sunt prevazuti 1,2 miliarde de euro. Oare vom reusi sa-i accesam si sa construim acest tronson de autostrada pana in 2023? Respectiv 2020 plus 3 ani, asa cum prevad regulile Uniunii Europene.
Daca vedem cum decurg lucrurile pe celelalte tronsoane de autostrazi aflate in constructie, sunt putine sperante. Iata, in prezent, se afla in executie 70 de kilometri pe tronsonul Sebes – Turda si alti circa 70 de kilometri pe tronsonul Lugoj – Deva. Pe ambele tronsoane, Ordinele de incepere a lucrarilor au fost date in 2013 si 2014 urmand ca ele sa fie finalizate la jumatatea anului trecut. Ne aflam in aprilie 2017 si nici vorba de asa ceva. Poate se va finaliza cate ceva pana la sfarsitul acestui an.

De ce o asemenea situatie?

Pentru ca s-au intarziat toate etapele premergatoare: avizele de mediu, asigurarea fronturilor de lucru, autorizatiile de constructie s.a. Iar peste toate au intervenit contestatii peste contestatii.
Deci, daca nu se rezolva, intr-un anumit fel, toate aceste etape birocratice, sunt slabe sperante. Practic, la noi, de cele mai multe ori, dureaza mai mult pregatirea lucrarilor decat executia propriu-zisa. Iar intre acestea sunt contestatiile diferitelor licitatii.
Guvernul Ponta a incercat o solutie, respectiv sanctionarea financiara a celor care fac contestatii si pierd in instanta. Solutia a fost considerata ilegala de Uniunea Europeana asa ca trebuie gasita o alta rezolvare.
Comisarul european Corina Cretu dadea exemplu Polonia, acolo unde Parlamentul a ratificat un act normativ prin care obliga sistemul de justitie sa finalizeze procesele legate de fondurile europene in maximum 6 luni.
O preocupare pentru rezolvarea acestei probleme exista si la Guvernul actual. Sa speram ca se vor gasi solutiile cele mai potrivite.
In ceea ce priveste autostrazile, in afara finalizarii tronsoanelor Lugoj – Deva si Sebes – Turda aflate in executie, ar mai fi fonduri pentru Centura Bucurestiului, pentru Ploiesti – Bacau si pentru Comarnic – Brasov.
Iar comisarul european Corina Cretu ne sugereaza sa demaram macar Studiile de Fezabilitate, pentru Autostrada Targu Mures – Iasi, autostrada simbol pentru aniversarea a 100 de ani de la Unire, care ar lega Moldova de celelalte regiuni ale tarii.
Spuneam, insa, ca, din pacate, cea mai dificila situatie cu care ne confruntam in domeniul accesarii fondurilor europene este lipsa proiectelor.
De pilda, pentru reabilitarea, modernizarea si dotarea cu echipamente a spitalelor si a altor unitati medicale sunt prevazuti circa 400 milioane euro.
Este stabilit si numarul spitalelor si unitatilor medicale care vor beneficia de aceste modernizari: circa 280. Un singur lucru lipseste: proiectele pentru modernizarea lor si accesarea fondurilor.

Cine oare le va intocmi?

In aceste conditii, mai putem spera ca vom putea accesa toate fondurile prevazute in exercitiul financiar 2014 – 2020?

Poate ca da! Si cand afirmam asta, ne bazam pe rezultatul pe care il vom inregistra la finalul exercitiului financiar 2007 – 2013.
Comisarul european Corina Cretu ne-a informat ca vom incheia acest exercitiu financiar cu o accesare in jurul a 91%. Un procent nesperat de bun daca ne gandim ca in 2012, la inceputul guvernarii Ponta, nivelul accesarii era de doar 7% – 8%.
O contributie la acest rezultat foarte bun l-a avut si comisarul european Corina Cretu, care a ajutat Romania cu toate mijloacele legale pe care le-a avut la dispozitie: a fazat numeroase lucrari care nu erau terminate la finalul exercitiului financiar anterior, a decontat pe fonduri europene credite BEI si BERD accesate pentru unele lucrari, decontand, de asemenea, lucrari efectuate prin Bugetul de Stat. In plus, prin specialistii de la Uniunea Europeana, i-a ajutat, de multe ori, pe lucratorii din Romania din domeniul fondurilor europene. Am avut, astfel, ocazia sa constatam ca e benefic sa ai un comisar european din propria tara pe un domeniu important.
Si poate e bine sa ne amintim rolul lui Victor Ponta in aceasta numire, cel care a insistat la Bruxelles pentru desemnarea Corinei Cretu pe domeniul politici regionale, „luptand” si cu Traian Basescu, cel care il sustinea, in continuare, pe Dacian Ciolos.
Se vor pierde, asadar, „doar” doua miliarde de euro din fondurile pentru dezvoltare de cca 17 miliarde de euro din exercitiul financiar 2007 – 2013.
S-au accesat, deci, in acea perioada, 15 miliarde de euro. Bani din care s-au construit numeroase obiective: 124 kilometri de autostrada, 900 kilometri de drumuri nationale si judetene, statii si linii de metrou in Capitala, scoli, statii pentru tratarea deseurilor, Spitalul Regional de la Bistrita, Centrul de cercetare si inovare de la Cluj-Napoca, Laserul de la Magurele s.a. Am aflat despre toate aceste obiective de la comisarul european Corina Cretu.

De ce nu am aflat despre ele din mass-media romaneasca?

Pentru ca aceasta e preocupata, aproape in totalitate, de cu totul alte aspecte, fara nicio relevanta pentru viata noastra de zi cu zi.
Este anormal sa avem in Romania numeroase experiente pozitive de accesare a fondurilor europene iar acestea sa fie total necunoscute. Mai ales in conditiile in care la noi lipsesc proiectele iar cauza principala este experienta redusa a celor ce ar trebui sa le intocmeasca.

Stimati colegi din mass-media, nu credeti ca ar fi util pentru aceasta tara sa aflam cum au reusit cei ce au rezultate bune si mai ales ce pot face si altii pentru a reusi? Sigur ca cel mai eficient mijloc pentru a face cunoscuta aceasta experienta il reprezinta televiziunile de stiri. Dar pentru a realiza asemenea emisiuni trebuie sa te documentezi ceva mai mult. Ori, e mai usor sa aduci in fiecare zi in emisiune cateva persoane, de obicei politicieni, care se rotesc in aceeasi seara pe la toate emisiunile de stiri, si care nu au nicio expertiza pentru subiectele ce se discuta, subiecte, de cele mai multe ori, de-a dreptul stupide si fara nicio importanta pentru nivelul de trai si pentru dezvoltarea Romaniei.
Cat despre restul mass-mediei, aceasta e prea ocupata cu lupta impotriva coruptiei.

Eee… daca lupta anticoruptie ar tine si de foame… cat de satui am fi cu totii!

Autor:
Ionel Cristea 

…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 135 – aprilie 2017, pag. 54

 



Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Share

Permanent link to this article: http://www.revistaconstructiilor.eu/index.php/2017/04/06/cum-pot-impulsiona-fondurile-europene-sectorul-constructiilor/

Lasă un răspuns

Adresa de email nu va fi publicata.