«

»

Cadre duale contravantuite excentric cu capabilitate de recentrare

Share

Proiectarea seismica conventionala se bazeaza pe raspunsul structural disipativ, acceptand, implicit, deteriorarea unei structuri sub actiunea seismica de proiectare, ceea ce duce la pierderi economice semnificative. Repararea unei structuri este, adesea, impiedicata de deplasarile sale permanente (reziduale).

Costurile de reparatie si de nefunctionare ale unei structuri, in urma unui cutremur, pot fi reduse semnificativ, prin adoptarea elementelor disipative detasabile si furnizand structurii capacitatea de recentrare. Aceste doua concepte au fost implementate intr-o structura duala, obtinuta prin combinarea cadrelor din otel contravantuite excentric cu linkuri demontabile cu cadre necontravantuite.

Articolul de fata prezinta rezultatele unui program experimental la scara reala, pe un cadru dual contravantuit excentric cu link-uri demontabile, efectuat la ELSA (European Laboratory for Structural Assessment) – JRC (Joint Research Centre) in Ispra, Italia, in cadrul unui proiect de cercetare SERIES, cat si prezentarea, pe scurt, a recomandarilor de proiectare pentru acest tip de structuri. 

Majoritatea structurilor proiectate conform standardelor moderne ar dezvolta deformatii plastice chiar si sub o actiune seismica moderata, si deplasari permanente (reziduale) dupa un cutremur major. In astfel de cazuri, repararea este dificila si exista diferite strategii pentru a reduce daunele structurale.

Solutiile cele mai radicale, pentru a evita astfel de deteriorari, sunt izolarea bazei si diferite implementari ale controlului structural activ si semi-activ. Alte strategii se bazeaza pe amortizarea suplimentara, oferita structurii prin diferite dispozitive bazate pe amortizori vascosi, cu frecare sau metalici. Toate aceste solutii sunt eficiente dar ele necesita cunostinte specializate in etapa de proiectare si montaj, intretinere atenta si prezinta un cost initial ridicat.

Cu toate acestea, daunele structurale pot fi tinute sub control, folosind o abordare de proiectare mai conventionala. Vargas si Bruneau [1] au investigat o abordare de proiectare care vizeaza constrangerea daunelor in „sigurante structurale” detasabile si usor de reparat, structura fiind proiectata sa ramana in domeniul elastic sau sa experimenteze deformatii inelastice minore. Cu accent pe contravantuirile cu flambaj impiedicat, Kiggins si Uang [2] au aratat ca, desi astfel de structuri prezinta un mecanism de disipare a energiei favorabil, rigiditatea scazuta post-curgere a contravantuirilor lasa sistemul vulnerabil la raspuns nefavorabil, precum deplasare permanenta mare.

Beneficiul utilizarii contravantuirilor cu flambaj impiedicat intr-un sistem dual pentru a minimiza deformatiile permanente il reprezinta reducerea semnificativa a deplasarii de nivel reziduale.

Sistemele auto-centrante, un concept relativ nou, care doreste sa remedieze dezavantajele sistemelor conventionale, au primit recent o atentie sporita. Printre multe implementari practice, urmatoarele sunt cele mai relevante: cadre necontravantuite auto-centrante cu imbinari grinda – stalp [3] si imbinari la baza stalpului [4] post-tensionate, cadre contravantuite centric auto-centrante [5].

Alternativa este aceea de a oferi structurii capacitatea de recentrare (spre deosebire de auto-centrare), prin folosirea elementelor disipative detasabile si a unei configuratii structurale duale (rigid-flexibila).

Cadre duale contravantuite excentric cu capacitate de recentrare

Un cadru dual contravantuit excentric (EBF), cu elemente disipative (linkuri) demontabile, este prezentat in Fig. 1 [6]. Imbinarea link – grinda se face utilizand o placa de capat si suruburi pretensionate. Principalul avantaj fata de alte dispozitive disipative este ca linkurile detasabile pot fi proiectate folosind metode deja disponibile inginerilor constructori si pot fi fabricate si instalate folosind proceduri standard.

Recentrarea sistemului se obtine prin proiectarea structurii ca o combinatie intre cadre contravantuite excentric (EBF) si cadre necontravantuite (MRF). Raspunsul elastic al subsistemului flexibil (MRF) asigura capacitatea de revenire, dupa ce linkurile deteriorate in timpul unui cutremur sunt eliminate.

Pentru ca acest principiu sa fie eficient, subsistemul flexibil trebuie sa ramana in domeniul elastic. In acest scop, pot fi utilizate principiile standard de proiectare bazata pe capacitate. Cu toate acestea, se recomanda analiza structurala neliniara. Pentru a obtine raspunsul elastic al subsistemului flexibil, unele elemente ar putea fi executate din otel de inalta rezistenta [7]. In plus, linkurile deteriorate ar trebui sa fie destul de usor de eliminat. Daca deformatiile linkurilor sunt mici, acestea ar putea fi pur si simplu desurubate si apoi eliminate. In cazul in care deformatiile reziduale ale linkurilor sunt mari, desurubarea poate fi dificila. In acest caz, deformatiile reziduale ar trebui sa fie eliminate prin taierea cu flacara a linkurilor.

Specimenul experimental

Un cadru dual contravantuit excentric cu linkuri demontabile a fost investigat experimental, la scara reala, la ELSA-JRC in Ispra, Italia. Obiectivele au fost urmatoarele: (1) validarea capacitatii de recentrare a structurilor duale cu elemente disipative (linkuri) demontabile, (2) evaluarea globala a performantei seismice a cadrelor duale contravantuite excentric si (3) obtinerea de informatii privind interactiunea dintre cadrul din otel si placa din beton armat in regiunea linkului. Structura prototip a avut 3 deschideri de 6 metri si 5 travee de 6 metri, si 3 etaje cu inaltimea de 3,5 metri fiecare. Sistemul principal de preluare a fortelor laterale este format din cadre contravintuite excentric. In plus, exista 4 cadre necontravantuite pe directia transversala si 10 cadre necontravantuite pe directia longitudinala (directia de incercare), pentru a oferi capacitatea de revenire dupa un cutremur. Avand in vedere ca, in directia transversala, sistemul de preluare a fortelor laterale este dispus perimetral, si pentru a reduce costul programului de incercari, specimenul experimental este format doar din cele doua cadre marginale ale structurii prototip (Fig. 2a).

Specimenul experimental a fost conceput pentru a studia doua solutii alternative ale interactiunii planseu – link. In cadrul din Sud, linkul demontabil a fost deconectat de planseul din beton armat prin intermediul unei grinzi secundare suplimentare plasate in paralel cu grinda care contine linkul (Fig. 2b). O solutie conventionala a fost adoptata in cadrul din Nord, unde planseul a fost turnat peste linkuri, dar fara a folosi conectori in regiunea acestora.

Structura prototip a fost proiectata in conformitate cu standardele europene (EN1990, EN1991, EN1992, EN1993, EN1994 si EN1998). Au fost considerate incarcarile gravitationale de 4,9 kN/m2 (incarcare permanenta) si 3,0 kN/m2 (incarcare utila). Structura s-a presupus a fi situata intr-o zona caracterizata de o acceleratie de varf a terenului de 0,19 g, cu sol rigid (spectrul EC8 pentru tipul de sol C). S-au considerat un factor de comportare q = 4 (clasa de ductilitate M) si o limitare a deplasarii relative de nivel de 0,0075 din inaltimea de etaj.

Componentele structurale au fost proiectate folosind otel S355, cu doua exceptii. Pentru stalpi s-a folosit otel S460, pentru a obtine o capacitate mai mare, fara a creste rigiditatea. Aceasta abordare ajuta la promovarea unui raspuns elastic al elementelor nedisipative. Linkurile au fost proiectate folosind otel S235 (care a fost inlocuit in timpul executiei cu echivalentul DOMEX 240 YP B).

Instrumentarea specimenului experimental a constat in folosirea a 38 traductori de deplasare locali (pentru a monitoriza deformatiile linkurilor si alunecarea in imbinarile de continuitate a contravantuirilor si a grinzilor EBF de la primul etaj, din cadrul din Sud), 9 traductori de deplasare globali (pentru a monitoriza deplasarile globale longitudinale si transversale ale structurii), 22 de inclinometre (pentru a monitoriza rotirea din zona imbinarilor grinda – stalp, cat si a celor de la baza stalpilor) si 32 de timbre tensometrice (pentru a monitoriza curgerea la mijlocul contravantuirilor si la capetele grinzilor MRF de la primul etaj). Potentialele zone disipative au fost varuite, pentru a observa vizual curgerea lor.

Programul experimental

Au fost selectate sapte accelerograme naturale, prin potrivirea cu spectrul de raspuns elastic din EN 1998-1 folosit in proiectare si au fost utilizate pentru a efectua simulari numerice pre-test [8]. Accelerogramele au fost selectate din baza de date RESORCE [9], principalul criteriu de selectie fiind potrivirea perioadei de control cu cea a spectrului tinta (TC = 0,6 sec). Accelerogramele au fost, apoi, scalate dupa spectrul tinta, folosind regulile din EN 1998-1. Performanta structurii a fost evaluata pentru starile limita indicate in Tabelul 1. Accelerograma selectata pentru incercarile pseudo-dinamice (PsD) este 15613_H2 (inregistrata la statia din Yarimca (Eri) in timpul cutremurului Izmit din Turcia in 13.09.1999).

Pe baza simularilor numerice pre-test, aceasta a avut raspunsul cel mai apropiat de cel al mediei tuturor accelerogramelor in termeni de deplasare la varful structurii, deplasari relative de nivel si deformatii de forfecare in linkuri. Tabelul 2 rezuma succesiunea incercarilor pseudo-dinamice (PsD) si a procedurilor de inlocuire a linkurilor in specimenul experimental. Linkurile au fost inlocuite de doua ori: dupa incercarea LD si dupa incercarea SV.

Rezultatele experimentale 

Incercarile CO1, CO2 si CO3

Fiecare dintre cele trei serii de incercari PsD, indicate in Tabelul 2, a inceput cu un test Complet Operational (CO1, CO2 si CO3). Nivelul actiunii seismice a fost ales suficient de mic pentru a permite evaluarea raspunsului elastic al structurii si pentru a verifica instrumentarea. Nu s-a observat nicio deteriorare in timpul incercarii CO1.

Deplasarea la varful structurii a fost de 5,7 mm, in timp ce deplasarile permanente au fost neglijabile. Un raspuns similar a fost observat in timpul incercarilor CO2 si CO3.

Incercarile LD si LR1

In timpul incercarii Limitarea Degradarilor (LD), deplasarea maxima la varful structurii a fost de 32 mm (0,3%), in timp ce deplasarea reziduala a fost de 5 mm (0,05%). S-a observat o deplasare relativa de nivel reziduala de 3 mm (mai putin de 0,1%). In linkuri au fost inregistrate deformatii plastice relativ mici (Fig. 4), rotirea maxima fiind de 0,032 rad si deformatia reziduala de 0,014 rad (linkul de la etajul 3 al cadrului din Sud).

Nu a existat nicio alunecare in imbinarile de continuitate ale contravantuirilor si grinzilor EBF. Nu s-a observat nicio deteriorare in elementele structurale, cu exceptia linkurilor. Au fost observate fisuri minore in placa de beton (Fig. 3).

Dupa incercarea LD, primul set de linkuri deteriorate a fost eliminat si inlocuit cu un nou set de linkuri. Avand in vedere ca deplasarile reziduale dupa incercarea LD au fost mici (valori maxime de aproximativ 5 mm pentru ambele cadre), linkurile au fost eliminate prin desurubare (Fig. 5), incepand de la primul etaj al cadrului din Nord.

Dupa desurubare, a fost folosita o presa hidraulica pentru a impinge capetele contravantuirilor, cu scopul de a facilita eliminarea linkurilor din structura (Fig. 6). Fortele care a trebuit sa fie aplicate, cu ajutorul preselor hidraulice, pentru a scoate cu usurinta linkurile, au variat intre 360 kN si 430 kN. Pentru a facilita montarea de linkuri nedeteriorate, noile linkuri au fost fabricate cu 2 mm mai scurte decat cele originale. Instalarea noilor linkuri nu a ridicat probleme speciale iar presele hidraulice nu au fost necesare.

Instalarea linkurilor in cadrul din Sud a fost simpla, deoarece placa din beton nu a obstructionat accesul. Inlocuirea a fost mai dificila in cadrul din Nord, unde planseul a fost turnat peste linkuri, care a trebuit sa fie introduse dintr-o parte.

Cum se poate observa in Figura 7, deplasarea reziduala la varful structurii, la sfarsitul incercarii LD (5 mm), a scazut dupa eliminarea linkurilor deteriorate la 1 mm in cadrul din Sud si la 4 mm in cadrul din Nord. O mai buna recentrare a fost observata in cadrul din Sud, unde linkul nu este conectat la placa de beton. O recentrare suplimentara s-a observat in timpul inlocuirii linkurilor (deplasare la varful structurii de 2 mm pentru ambele cadre).

Dupa procedura de inlocuire a linkurilor, s-a observat o deplasare reziduala la varful structurii neglijabila (H/5250 pentru ambele cadre), considerabil mai mica decat toleranta de montaj pentru structuri metalice (H/300) conform EN 1090-2, structura fiind, in esenta, recentrata.

Incercarile SV, PO1 si LR2

Deplasarea la varful structurii, inregistrata in timpul incercarii SV, a fost de 50 mm (0,48%), iar cea reziduala a fost 13 mm (0,12%). Deplasarea relativa de nivel maxima a fost de 20 mm (0,57%), iar cea reziduala a fost de aproximativ 5 mm (0,14%). In linkuri s-au inregistrat deformatii moderate (Fig. 8), valoarea de varf fiind de 0,061 rad si cea reziduala de 0,022 rad (in linkul de la primul etaj al cadrului din Sud). Nu a existat nicio alunecare in imbinarile de continuitate ale contravantuirilor si grinzilor EBF. Nu s-a observat nicio deteriorare in elementele structurale, cu exceptia linkurilor. Au fost observate fisuri moderate in placa de beton (Fig. 9a).

Deoarece deformatiile reziduale dupa SV au fost relativ mici, s-a efectuat o incercare pushover PO1, pentru a genera deplasari reziduale suficient de mari, care sa necesite taierea cu flacara a linkurilor. Testul a fost controlat de deplasarea cadrului din Sud la etajul al treilea, cu o distributie de forte invers triunghiulara. Deplasarile aplicate in cadrul din Nord au fost identice cu cele aplicate in cadrul din Sud.

Deplasarea maxima la varful structurii, inregistrata in timpul incercarii PO1, a fost de 67 mm si 68 mm pentru cadrele din Sud, respectiv Nord. Nu s-au observat curgeri in elementele exterioare linkurilor. Deformatii mai mari au aparut in linkuri (rotire maxima de 0,075 rad si reziduala de 0,066 rad). Nu a fost detectata nicio alunecare in imbinarile de continuitate ale contravantuirilor si grinzilor EBF. Fisuri mai vizibile au fost observate in placa de beton (Fig. 9b).

Dupa incheierea incercarii PO1, structura a avut la varf o deplasare reziduala semnificativa de 45 mm (0,43%), in timp ce deplasarea relativa de nivel reziduala corespunzatoare a fost de 18 mm (0,5%).

Dupa incercare PO1, a fost eliminat al doilea set de linkuri deteriorate (LR2) si a fost inlocuit cu unul nou (al treilea). In acest caz, eliminarea linkurilor a necesitat taierea lor cu flacara (Fig. 10), pentru a elibera fortele reziduale blocate in linkurile deteriorate, inainte de desurubare. Linkurile au fost taiate cu flacara si eliminate din structura, incepand de la etajul superior in jos. Deplasarea reziduala la varful structurii, la sfarsitul procedurii de eliminare a linkurilor (procedura LR2), a fost de 10 mm in cadrul din Sud si de 19 mm in cadrul din Nord (Fig. 11).

O recentrare mai buna a fost observata in cadrul din Sud, acolo unde linkurile nu au fost conectate la placa de beton. Desi nu a fost necesara folosirea presei hidraulice pentru a elimina linkurile, aceasta a fost necesara pentru introducerea noului set de linkuri in structura.

Fortele care a trebuit sa fie aplicate cu ajutorul presei hidraulice, pentru a introduce cu usurinta linkurile, au variat intre 286 kN si 486 kN. O recentrare suplimentara a fost observata in timpul inlocuirii linkurilor. Deplasarile reziduale finale la varf, dupa montarea noilor linkuri, au fost de 2 mm (H/5250) pentru cadrul din Sud si 6 mm (H/1750) pentru cadrul din Nord. Ambele valori sunt considerabil mai mici decat toleranta de montaj pentru structuri metalice de 11,7 mm (H/300), conform EN 1090-2, structura fiind, in esenta, recentrata.

Incercarile PC, PO2 si PO3

Incercarea Prevenirea Colapsului (PC) a fost oprita automat la 5,3 secunde din accelerograma aplicata, deoarece diferenta intre deplasarea inregistrata de actuator si de traductorul extern a depasit limita de 10 mm. Pentru a continua cu incercarea PsD, structura a fost adusa intr-o stare corespunzatoare distributiei de deplasari, masurata inainte ca presiunea de ulei sa fie eliberata. Dupa repornire, incercarea a fost oprita din nou cativa pasi mai tarziu, deoarece actuatorii de la primul etaj au atins capacitatea maxima, atunci cand structura a intrat in al doilea mod de vibratie, corespunzand situatiei in care actuatorii de la primul etaj actionau intr-o directie opusa celei a actuatorilor de la etajele doi si trei. Deplasarea maxima inregistrata la varful structurii a fost 118,1 mm. Linkurile au atins deformatii mari, depasind limita maxima a traductorilor (±25 mm), amplasati pe linkurile de la primele doua etaje.

Programul experimental a continuat cu o incercare pushover PO2, cu o distributie de forte invers triunghiulara. S-au impus deplasari egale la etajul trei, intre cadrul din Nord si cel din Sud iar actuatorii de la etajele unu si doi au fost setati in control de forta. Chiar daca la etajul trei s-au impus deplasari egale in cadrul din Nord si in cel din Sud, cele doua etaje inferioare s-au rotit in plan orizontal din cauza rigiditatii diferite a celor doua cadre.

Incercarea a fost oprita la o deplasare de 231,6 mm la ultimul etaj. O incercare pushover ciclica PO3 suplimentara, cu o distributie uniforma de forte pentru a evita saturatia de forte in actuatori, a fost efectuata sub control de deplasare. Deplasarile maxime la etajul al treilea au fost 405 mm in cadrul din Nord si 399,4 mm in cel din Sud.

Ultimele trei incercari au produs daune in intreaga structura. Deformatii foarte mari au aparut in linkuri, 0,15 – 0,38 rad pentru primele doua niveluri si 0,09 – 0,13 rad pentru al treilea nivel. Linkurile de la primele doua etaje au cazut din structura (Fig. 12).

S-a observat, de asemenea, o deteriorare semnificativa in zonele de la baza stalpilor si de la capetele grinzilor MRF, chiar dupa vuta (Fig. 13). Placa din beton a fost grav deteriorata in cadrul din Nord (Fig. 13).

Recomandari de proiectare

In continuare este ilustrata o schema logica (Fig. 14) ce prezinta, pe scurt, recomandarile de proiectare in cazul structurilor duale contravantuite excentric cu linkuri demontabile si capacitate de recentrare.

Intr-o prima etapa se face proiectarea preliminara a structurii, conform standardelor in vigoare. Se recomanda folosirea conceptului comportarii disipative, considerand clasa de ductilitate medie (M), cu factorul de comportare corespunzator q = 4.

Elementele disipative trebuie proiectate ca fiind demontabile. Acest lucru se poate realiza adoptand o imbinare cu placa de capat link – grinda, proiectata astfel incat sa ramana in domeniul elastic.

Pentru a obtine suprarezistenta imbinarii link – grinda, se recomanda folosirea elementelor disipative foarte scurte (cu o lungime in jurul valorii de 0,8 Mp,link/Vp,link).

Problema deformatiilor permanente (reziduale) din structura, in urma unui cutremur devastator, care poate duce la dificultati in inlocuirea linkurilor detasabile, poate fi rezolvata prin alcatuirea duala a structurii, prin combinarea cadrelor contravantuite excentric (EBF) cu cadre necontravantuite (MRF).

In cazul in care cadrele necontravantuite, mai flexibile, sunt mentinute in domeniul elastic (un mod posibil de a favoriza acest lucru este realizarea unor elemente structurale din otel de inalta rezistenta) iar deformatiile plastice sunt concentrate doar in elementele disipative detasabile, cadrele necontravantuite ofera forta de revenire necesara pentru a recentra structura, dupa eliminarea linkurilor demontabile deteriorate. Prin urmare, se recomanda verificarea dualitatii structurii, cadrele necontravantuite trebuind sa poata prelua cel putin 25% din forta seismica totala.

Pentru a verifica capacitatea de recentrare a structurilor in cadre contravantuite excentric cu linkuri demontabile, deplasarea ultima a cadrelor contravantuite (δuEBF) la SLU/SV (corespunzatoare capacitatii de deformare plastica a linkului), trebuie sa fie mai mica decat deplasarea de curgere a cadrelor necontravantuite (δyMRF), si anume, curgerea in cadrele necontravantuite sa fie impiedicata pana dupa atingerea capacitatii de deformare ultima din cadrele contravantuite. Aceasta verificare se poate face folosind analize statice si/sau dinamice neliniare.

Concluzii

Cadrele duale cu elemente disipative detasabile pot fi folosite pentru a oferi unei structuri capacitatea de recentrare, ele putand reduce considerabil costurile si forta de munca necesara pentru repararea post-cutremur a structurii. Acest articol descrie un program experimental la scara reala efectuat la ELSA-JRC pe un cadru dual contravantuit excentric cu linkuri demontabile, cu trei etaje. Structura duala contravantuita excentric a manifestat o performanta excelenta atunci cand a fost supusa unei actiuni seismice, cu intensitati corespunzatoare unor intervale medii de recurenta de 95 ani si 475 ani, corespunzatoare starilor limita Limitarea Degradarilor si Siguranta Vietii. S-au inregistrat deformatii reziduale mici pentru ambele niveluri de intensitate seismica, care au fost in limitele tolerantei de montaj pentru structuri metalice. Astfel de deformatii permanente mici indica faptul ca structura are capabilitatea de recentrare, ceea ce permite o reparare usoara a structurii prin inlocuirea linkurilor deteriorate. Deplasarile reziduale au fost reduse suplimentar prin eliminarea si inlocuirea linkurilor demontabile.

Recentrarea a fost mai buna pentru cadrul cu linkuri deconectate de planseu. De asemenea, deteriorarea betonului a fost evitata in acest caz. Cu toate acestea, o recentrare buna a fost observata chiar si pentru cadrul cu planseu turnat peste linkuri, in timp ce deteriorarea placii din beton armat a fost nesemnificativa in cazul incercarilor LD si SV. Daca deformatiile reziduale dupa un cutremur sunt mici, linkurile pot fi eliminate pur si simplu prin desurubare, dupa cum s-a demonstrat dupa incercarea LD. Daca deplasarile reziduale sunt mai mari, se recomanda taierea cu flacara a linkurilor pentru a asigura o eliberare treptata de forte, asa cum s-a realizat dupa seria de incercari SV. Investigarea experimentala a validat capacitatea de recentrare a cadrelor duale contravantuite excentric cu linkuri detasabile, care a fost realizata fara dificultati tehnologice majore.

In final, sunt oferite sumar recomandari pentru proiectarea structurilor in cadre contravantuite excentric cu capacitete de recentrare.

Mentiuni

Cercetarea care a dus la obtinerea acestor rezultate a fost finantata prin fondul de cercetare pentru carbune si otel (RFCS) al Comunitatii Europene, in cadrul acordului de finantare numarul RFSR-CT-2009-00024 „High strength steel in seismic resistant building frames” si din partea programului cadru sapte al Comunitatii Europene [FP7/2007-2013] pentru acces la ELSA–JRC, in cadrul acordului de finantare numarul 227887” si a fost finantata partial din proiectul strategic POSDRU/159/1.5/S/137070 (2014) al Ministerului Educatiei Nationale, Romania, co-finantat din Fondul Social European – Investeste in oameni, in cadrul Programului Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013.

Bibliografie

[1]        Vargas R., Bruneau M. „Seismic design of multi-story buildings with metallic structural fuses.” Proceedings of the 8th US National Conference on Earthquake Engineering (Paper N. 280), San Francisco, California, USA, 2006, p. 18–22;

[2]        Kiggins S., Uang C-M. Reducing residual drift of buckling-restrained braced frames as a dual system.” Engineering Structures, 28(11):1525–1532, 2006;

[3]        Herning G., Garlock MEM Vanmarcke E. Reliability-based evaluation of design and performance of steel self-centering moment frames.” Journal of Constructional Steel Research, 67(10): 1495–1505, 2011;

[4]        Chi H., Liu J. Seismic behavior of post-tensioned column base for steel self-centering moment resisting frame.” Journal of Constructional Steel Research, 78117–130, 2012;

[5]        Roke D., Jeffers B. „Parametric study of self-centering concentrically-braced frame systems with friction-based energy dissipation.” Behaviour of Steel Structures in Seismic Areas, CRC Press; 2011, p. 691–696;

[6]        Stratan A., DubinA D. „Bolted links for eccentrically braced steel frames.” Proc. of the Fifth AISC / ECCS International Workshop „Connections in Steel Structures V. Behaviour, Strength & Design”, Delft University of Technology, The Netherlands: 2004, p. 223–232;

[7]        DubinA D., Stratan A., Dinu F. „Dual high-strength steel eccentrically braced frames with removable links”, Earthquake Engineering & Structural Dynamics, 37(15):1703–1720, 2008;

[8]        Stratan A., Ioan A., DubinA D., Taucer F., Poljanšek M., Molina J., Pegon P., D’Aniello M., Landolfo R. „Experimental program for large-scale tests on a re-centring dual eccentrically braced frame”, 7th European Conference on Steel and Composite Structures EUROSTEEL 2014, Napoli, Italy: European Convention for Constructional Steelwork, ECCS; 2014, p. paper no. 37–300, 8 p;

[9]        Akkar S., Sandıkkaya M. A., Senyurt M., Azari Sisi A., Ay B. ö., Traversa P., Douglas J., Cotton F., Luzi L., Hernandez B., Godey S. Reference database for seismic ground-motion in Europe (RESORCE)”, Bulletin of Earthquake Engineering, 12(1):311–339, 2014.

(Din AICPS Review nr. 1-2/2015) 

Autori:
Aurel Stratan,
Adriana CHESOAN (n. Ioan) – Universitatea Politehnica Timisoara, Facultatea de Constructii, Departamentul de Constructii Metalice si Mecanica Constructiilor
Dan Dubina – Universitatea Politehnica  Timisoara, Facultatea de Constructii, Departamentul de Constructii Metalice si Mecanica Constructiilor, Academia Romana, Centrul de Cercetari Tehnice Fundamentale si Avansate Timisoara
Martin Poljanšek,
Javier Molina,
Pierre Pegon,
Fabio Taucer,
Gabriel Sabau – European Commission, Joint Research Centre (JRC), Institute for the Protection and Security of the Citizen (IPSC), European Laboratory for Structural Assessment (ELSA) Unit 

…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 136 – mai 2017, pag. 44

 



Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Share

Permanent link to this article: http://www.revistaconstructiilor.eu/index.php/2017/05/04/cadre-duale-contravantuite-excentric-cu-capabilitate-de-recentrare/

Lasă un răspuns

Adresa de email nu va fi publicata.