«

»

HIDROCONSTRUCTIA SA si oamenii sai. Contributia la edificarea Sistemului Hidroenergetic National (XIV). Amenajarea bazinului raului Somesul Mic

Share

„Apa-ntr-un pahar scanteie toata /
apa-n mare e intunecata” 

Rabindranath Tagore

 

Suntem obisnuiti ca, dintr-o singura miscare, apa sa ne vina in fabricile, birourile si casele noastre. Suntem obisnuiti sa ne folosim de ea, asa cum ne folosim, in ultimii 150 de ani, de electricitate. Ce ar insemna lumea noastra daca toate luminile s-ar stinge si daca toti robinetii nostri ar seca? Cel mai probabil ne-am intoarce in intunecatul Ev Mediu sau si mai departe, undeva in protoistoria de care nu ne mai amintim.

Lucrarile de inginerie a apei, in vremuri contemporane multora dintre noi, au inceput in Ardeal la 01.01.1970 cu Grupul de Santiere „Somes” si au fost determinate de aprobarea investitiilor legate de Amenajarea Hidroenergetica Somesul Cald.

Somesul Mic, nascut din ingemanarea Somesului Cald cu cel Rece, are o lungime de 178 km, cu un debit mediu de 21,2 m3/s. In zona localitatii Mica, 4 km in amonte de Dej, se uneste cu Somesul Mare, dand viata Somesului, sursa de apa pentru peste 2 milioane de locuitori ai nord-vestului Transilvaniei, stapanind un bazin hidrografic de 15.740 km2, 362 cursuri de apa codificate in Registrul National, alocandu-si 7% din cursurile de apa ale tarii.

Complexul hidroenergetic Somesul Mic este un ansamblu de uvraje destinate, in egala masura, productiei de energie electrica, precum si alimentarii cu apa a municipiului Cluj si a localitatilor zonei metropolitane a acestuia.

Conceput in mai multe etape, fiecare dintre ele raspunzand unei alte nevoi, complexul capteaza, acumuleaza, uzineaza si distribuie debite din bazinele raurilor Somesul Cald, Rece, Belis, Rasca, Agarbiciu si altele.

Pentru ca vorbeam la inceputuri despre apa ca fluid vital si civilizator, amintim aici ca a patra treapta de amenajare a bazinului raurilor Somes a fost realizata inaintea treptelor din amonte, motivatia fiind urgenta asigurarii debitelor necesare populatiei si industriei din aceasta parte a tarii.

Pe tronsonul Gilau – Cluj a fost amenajata o derivatie cu doua centrale, Gilau II si Floresti I, o acumulare cu centrala de tip baraj – Floresti II si, la final, MHC-ul intravilan Cluj.

Canalul de derivatie cuprins intre debusarea Centralei Gilau I si lacul redresor Floresti II este situat pe malul drept al raului Somesul Mic, pe o suprafata terasata.

Pe canalul de derivatie, inainte de centrala, este prevazut un descarcator lateral, compus dintr-un deversor liber cu prag lat si un deversor-sifon care, printr-un contracanal, dirijeaza catre bieful amonte apele ce depasesc debitul instalat de 60 m3/s al centralei.

Centrala Gilau II este de tip aerian pe canal de derivatie, echipata cu un grup Kaplan cu ax vertical de 4,5 MW (45 m3/s) si doua grupuri EOS 1100 de 6,8 m3/s si 0,75 MW pentru preluarea debitului suplimentar la ape mari.

Centrala Floresti I, constructiv identica cu Gilau II, este echipata cu acelasi tip de grupuri energetice. Acumularea Floresti II are rol de bazin redresor si se compune dintr-un baraj deversor de suprafata, din beton cu prag lat, cu 4 deschideri echipate cu stavile segment de 5,5 m x 9 m pentru evacuarea apelor mari. Langa baraj, pe malul drept este amplasata centrala, conturul acumularii fiind realizat cu ajutorul unui dig constituit din material locale. Centrala este dotata cu cu 6 grupuri EOS 1100 cu ax orizontal, turbinand un debit de 4,3 m3/s si avand o putere instalata de 0,217 MW.

In aval de Floresti, pe o lungime de cca 500 m, s-a regularizat albia de asa maniera incat sa fie asigurat un regim de scurgere controlat, avand in vederea proximitatea aglomerarii Cluj. Latimea albiei minore a fost modificata de la 35 m la 50 m pentru preluarea unui debit de calcul de 335 m3/s si de verificare de 650 m3/s. In acest fel, municipiul Cluj este protejat de eventualitatea inundatiilor de felul celor aparute in anii ’70, atunci cand apele Somesului au cauzat mari probleme asezarilor din vecinatatea sa.

Sa ne amintim, insa, ca la inceputul acestui articol vorbeam despre limpezimea apei din paharele aflate pe mesele tuturor clujenilor. Un rol foarte important in executia lucrarilor de alimentare cu apa a municipiului l-a avut directorul Sucursalei  Ardeal, domnul ing. Vasile MARCEAN. Una dintre lucrarile de referinta ale celui mai longeviv director din cadrul HIDROCONSTRUCTIA, in afara lucrarilor de tip hidroenergetic din zona de nord-vest a tarii, este alimentarea cu apa a municipiului Cluj din sursa Gilau.

Necesarul de apa bruta, asigurat din sursa de suprafata Somes – Gilau si sursa subterana Floresti, a fost suplimentat cu rezervorul de 10.000 m3 din zona Manastur, precum si cu aductiunea in lungime de 20 km.

Rezervorul Manastur este amplasat pe panta sudica din spatele cartierului cu acelasi nume, intr-o excavatie cu adancimea maxima de 20 m, impusa de prezenta la aceasta cota a rocii de baza, cu taluze protejate de ziduri de sprijin ce includ 67 de stalpi monoliti cu contraforti si talpa. Radierul rezervorului a inglobat 1.000 m3 de beton si 60 de tone de armaturi. Corpul propriu-zis este executat prin turnarea monolita a peretelui de 25 cm grosime in 8 sectoare precomprimate, iar acoperirea, cu 140 de chesoane prefabricate rezemate pe 16 stalpi tip ciuperca si 16 rigle rezemate.

Lucrare de referinta, aceasta a primit in anul 2000 Trofeul Calitatii ARACO.

Contributia directorului Sucursalei, ing. Vasile MARCEAN, a fost esentiala in asigurarea logistica, materiala si organizatorica a santierului, din aceste puncte de vedere desfasurarea lucrarilor fiind perfect asigurata.

Cu o activitate de aproape 50 de ani, sub steagul TCH si, ulterior, al HIDROCONSTRUCTIA, directorul de Sucursala s-a retras pentru a se bucura de binemeritata liniste din sanul familiei, dupa 34 de ani de directorat al uneia dintre cele mai mari Sucursale ale organizatiei noastre, moment in care se cuvine sa-i multumim public pentru eforturile, sacrificiile personale si daruirea cu care a profesat.

Autor:
ing. Stefan Constantin – HIDROCONSTRUCTIA SA 

…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 136 – mai 2017, pag. 4

 



Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Share

Permanent link to this article: http://www.revistaconstructiilor.eu/index.php/2017/05/04/hidroconstructia-sa-si-oamenii-sai-contributia-la-edificarea-sistemului-hidroenergetic-national-xiv-amenajarea-bazinului-raului-somesul-mic/

Lasă un răspuns

Adresa de email nu va fi publicata.