«

»

Marile cutremure vrancene dupa anul 1700* (II)

Share

(Continuare din nr. 135, aprilie 2017) 

Cutremurul din 1940 10 noiembrie

  • MW = 7,7
  • MGR = 7,5
  • h = 140 km
  • E = 1,122.1023 ergi
  • I = IX½

Cutremurul vrancean din 10 noiembrie 1940 a fost precedat, pe data de 22 octombrie 1940, ora 8.27, de un alt cutremur (MW = 6,5; h = 125 km si I = VII) si de un altul pe data de 8 noiembrie 1940 (MW = 5,9; h = 145 km) [65].

Este primul mare cutremur de pamant din perioada Romaniei contemporane, care ar fi putut oferi date de baza si concluzii utile in privinta comportarii constructiilor la cutremurele puternice. Acest cutremur ne-a gasit, insa, total nepregatiti. Nu a fost inregistrata accelerograma cutremurului si, din acest punct de vedere, nu s-au putut dezvolta corespunzator cercetarile de seismologie inginereasca si de inginerie seismica, desi, in acelasi an, un alt mare cutremur a fost inregistrat, pe data de 17 mai 1940, in SUA la El Centro, California, cand s-a obtinut prima accelerograma a unui mare cutremur.

Daca la cutremurul din 10 noiembrie 1940 s-ar fi inregistrat vreo accelerograma, atunci altfel s-ar fi realizat proiectarea antiseismica a constructiilor pana la cutremurul din 4 martie 1977, atunci cand s-a vazut ca aceste cutremure vrancene, intermediare, sunt foarte diferite de cele care au loc in crusta terestra din Romania si din lume. Totusi, H. Jeffreys [29] din Anglia, a studiat si a ajuns la concluzia, pentru prima data in lume, ca pot exista cutremure mai adanci de discontinuitatea Moho, in litosfera inferioara, asa cum au ele loc in Vrancea, intre 60 km si 200 km, numite cutremure intermediare. In urma studiului efectuat de Jeffreys s-a obtinut primul rezultat cantitativ privind localizarea cutremurelor puternice intermediare vrancene.

Efecte grave ale acestui cutremur s-au aratat in partile centrala si de sud ale Moldovei, precum si in sub-Carpatii Munteniei, provocand prabusirea blocului Carlton din Bucuresti. Blocul avea structura din beton armat, doua subsoluri, sala de cinema, parter si 12 etaje si s-a prabusit complet dupa primele vibratii (din undele P), ingropand sub daramaturi aproape toti locatarii.

A urmat un proces celebru prin care s-a demonstrat ca au fost o proiectare si o executie cu mari greseli, dar pana la urma, in 1944, totul a fost dat uitarii, constructorul si arhitectul fiind eliberati din inchisoare.

Cifra exacta a victimelor omenesti nu se cunoaste deoarece in 1940, in timpul razboiului, informatiile din presa erau cenzurate. Se apreciaza ca aceasta ar fi fost de 1.000 de morti, majoritatea in Focsani si Moldova, si circa 4.000 de raniti. Orasul Focsani a fost practic distrus, iar localitatile limitrofe (Cotesti, Panciu, Tancabesti etc.) au avut acelasi final. Atanasiu [4] remarca „intinderea mare a ariei macroseimice de peste 2.000.000 km”.

Acest cutremur s-a simtit si dincolo de Dunare, la Budapesta, la Mohaci si la Székesfehérvár, in Polonia la est de Varsovia, la Cairo. Cutremurul din 1940 a afectat puternic Moldova, dar mai ales partea de sud a Moldovei, nordul Dobrogei si Odessa. Toate manastirile din nordul Dobrogei au fost afectate de acest cutremur si aici ne referim, in special, la manastirile Saon, Cocos, Celic Dere etc. Manastirea Comana din localitatea Comana, lunca Neajlovului, nu a fost afectata de cutremurul din 1940, in schimb, biserica a fost afectata si apoi consolidata dupa cutremurele din 1977 (MW = 7,4; h = 94 km) si 1986 (MW = 7,1; h = 131,4 km).

„In orasul Barlad multe case s-au prabusit pana la temelii, iar restul imobilelor au fost grav avariate. Orasul parea o ruina” [16]. Orasul Panciu a fost distrus in proportie de 90%, desi majoritatea cladirilor erau din lemn. La Focsani toate scolile au fost inchise. Localul pompierilor a fost distrus complet, internatul de baieti a fost inchis fara posibilitate de a se mai redeschide. Acest cutremur a facut mari pagube in judetul Prahova. In Iasi, oscilatiile au fost foarte scurte la inceput, dupa care au urmat altele puternice, care au tinut in total 40-50 de secunde. Directia de propagare a fost spre nord-sud. Numeroase cladiri au avut de suferit, cel mai greu avariate fiind palatul administrativ, fostul hotel „Bejan”, la Biserica Banu a cazut candelabrul central, iar la alte biserici s-au prabusit crucile de pe turnuri. La periferie aproape toate casele s-au prabusit. Un alt fapt observat este dispozitia aproape simetrica a teritoriilor puternic afectate de seism fata de cele mai putin afectate [4], ultimele fiind situate pe o zona ce se intinde de la Dunare catre curbura Carpatilor

Urmatoarele biserici si manastiri au fost afectate sau daramate la cutremurul din 10 noiembrie 1940 : Manastirea Sihastria [MO/21] aflata in partea nordica a judetului Neamt, pe valea paraului Secu, la 22 km de orasul Targu-Neamt; Biserica Domneasca din Barlad [M/44/2012] ; Biserica Sfantul Ilie din Barlad [M/27/2012] ; Biserica Domneasca din Vaslui [M/4/2012]; Manastirea Rafaila [M/44/2010] aflata in judetul Vaslui, satul Rafaila; Manastirea Samurcasesti [MO/112]; Manastirea Antim [MO/73]; Biserica Icoanei, aflata la cativa pasi de schitul Darvari, Bucuresti; Biserica Zlatari [M/33/2012] aflata in centrul Capitalei, pe Cale Victoriei; Biserica Precupetii Noi [M/31/2011] din Capitala pe str. General Ernest Brosteanu; Catedrala Patriarhala [MO/120]; Catedrala Sfantul Spiridon din Bucuresti [M/35/2014]; Biserica Schitul Maicilor din Bucuresti [J/N/18.09,2014); Manastirea Zamfira [M.13/2011] situata la nord de Ploiesti, comuna Lipanesti, satul Zamfira; Manastirea Brancoveni [M/46/2011] din comuna Brancoveni, judetul Olt; Manastirea Nucet [MO/44]; Manastirea Dealu [MO/39]; Manastirea Caldarusani [MO/86]; Manastirea Glavacioc [MO/111], lateral de autostrada Pitesti-Bucuresti (km 70); Manastirea Pissiota [MO/114], comuna Poienarii Burchii, judetul Prahova, la 35 km de Bucuresti; Manastirea Viforata [MO/35] situata in nordul orasului Targoviste; Manastirea Mamu [RO/47], satul Lungesti, in partea de sud-est a judetului Valcea, la 18 km de Dragasani si la 40 km de municipiul Slatina; Manastirea Snagov [MO/81]; Biserica Romano-Catolica din Campina [M/13/2012]; Biserica din satul Caciulati [M/7/2012], comuna Moara Vlasiei; Biserica Sfantul Nicolae din Comarnic [M/26,2012]; Manastirea Celic Dere [MO/77], intre Cataloi si Frecatei, langa paraul Celic Dere (Paraul de otel); Manastirea Cocos [MO/83], Dobrogea de Nord, aproape de Niculitel; Manastirea Saon [MO/92], Dobrogea, intre satul Niculitel si Dunare; Schitul Zimbru [M/17/2014], aflat in satul Bursucani, comuna Balabanesti, judetul Galati a fost transformat totul in ruina etc.

 

Cutremurul din 1977 / 04 martie

  • MW = 7,4
  • MGR = 7,2
  • h = 94 km
  • E=3,99.1022 ergi
  • I = VIII – IX½ 

Cutremurul din 4 martie 1977 este considerat, din cauza efectelor sale, ca unul dintre cele mai distrugatoare socuri seismice care a lovit Romania in epoca moderna. Adancimea ultimului soc S3 a fost la 109 km, in dreptul localitatii Patarlagele – Buzau [37].

Ruperea a plecat din focarul pre-socului (MGR = 5,5) la o adancime de 94 km (latitudine: 45,78; longitudine: 26,78), la ora 21,21 si 56,2 secunde, s-a propagat spre est si sud si dupa 4,7 secunde a ajuns la focarul socului S1 la ora 21.22 si 0,9 secunde (MGR = 6,5) si la o adancime de 79 km (latitudine 45,72; longitudine: 26,94).

Adancimea de 94 km, a primului soc, a fost cea data de „European Mediterranean Seismological Centre” imediat dupa cutremur. Acest focar a fost punctul de plecare al fazei principale a ruperii care s-a propagat spre SV si oblic in jos. La o adancime de 94 de km a fost atins focarul socului S2 (latitudine: 45,48; longitudine 26,78) dupa 7,6 secunde (ora 21.22 si 8,51 secunde, M=6,5), dupa socul S1. Procesul de rupere a continuat si la o adancime de 109 km a fost atins focarul socului S3 la ora 21:22 si 15,4 secunde, avand magnitudinea MGR = 7,2.

A fost un cutremur multisoc, inregistrat in Bucuresti de un accelerometru japonez tip SMAC-B (in curtea INCERC – Bucuresti, cartierul Pantelimon) si, pentru prima data, in urma prelucrarii accelerogramei s-a vazut cum arata continutul de frecvente, rezultand pentru Bucuresti perioade mari de circa 1,56 -1,65 secunde. In cazul cutremurului din Vrancea din 4 martie 1977, directivitatea s-a caracterizat nu numai prin orientarea efectelor mai importante spre SV, spre Bucuresti si Zimnicea, dar si prin intensificarea lor in comparatie cu cele produse in 1940, desi cutremurul din acel an a fost mai puternic.

Efectele distrugatoare au fost resimtite indeosebi in judetele Buzau, Prahova, Ilfov, Dambovita, Teleorman, Arges, Dolj, Galati, Vaslui, Bacau si Iasi; lovite greu au fost in primul rand orasele Bucuresti, Zimnicea, Craiova, Ploiesti, Valenii de Munte si alte zeci de centre (comune si sate). In Capitala, mari distrugeri s-au produs in perimetrul central – indeosebi pe Calea Victoriei, Bd. Magheru, strazile Galati, Tudor Arghezi, Mosilor, Piata Rosetti, zona Teatrului de Opereta. S-au prabusit multe blocuri…

Pe intreaga tara pagubele au depasit 3 miliarde de dolari; 1.567 de vieti omenesti au fost curmate, cele mai multe in Bucuresti si Craiova; au pierit familii intregi; alteori, dintr-o familie a ramas un singur supravietuitor. La nivelul intregii tari, aproximativ 35.000 de locuinte s-au prabusit sau au fost grav avariate. Au fost distruse numeroase scoli si spitale. Au fost 11.300 raniti care au ramas cu diferite handicapuri.

S-a impus si s-a trecut la o noua proiectare antiseismica avand la baza noile date inregistrate si prelucrate. Una dintre particularitatile cele mai importante care a fost pusa in evidenta la acest cutremur a fost tocmai continutul in frecvente al inregistrarii facute. In acest fel, toate cladirile inalte, cu mai mult de 6-7 nivele, ce au o perioada mai mare de 0,45 secunde, sunt expuse fenomenului de rezonanta dintre cladire si teren, si, deci, distrugerii sau prabusirii lor.

In cazul unui cutremur vrancean, de mare adancime, si cu o magnitudine mai mare decat a celui din 4 martie 1977, perioada fundamentala de vibratie a terenului va fi cu mult mai mare, iar proiectantii de structuri vor trebui sa tina seama de valoarea ei, pentru a evita rezonanta dintre teren si structura.

Urmatoarele biserici si manastiri au fost afectate sau daramate la cutremurul din 4 martie 1977: Manastirea Secu [MO/10], Targu Neamt; Manastirea Cosula [MO/54] situata pe drumul ce duce de la Targul Harlau spre Botosani; Manastirea Hlincea [MO/87] situata la poalele dealului Cetatuia din Iasi; Biserica Domneasca din Barlad [M/44/2012]; Manastirea Samurcasesti [MO/112], denumita si Manastirea Ciorogarla; Manastirea Clocociov [M/4/2013], municipiul Slatina; Biserica Icoanei, aflata la cativa pasi de Schitul Darvari [MO/89]; Biserica Zlatari [M/33/2012], aflata in centrul Capitalei, pe Calea Victoriei; Catedrala Patriarhala [MO/120]; Manastirea Comana [MO/107]; Manastirea Ratesti [M/42/2010], satul Ratesti, comuna Berca, judetul Buzau; Manastirea Zamfira [M/13/2011] situata la nord de Ploiesti, comuna Lipanesti, satul Zamfira; Manastirea Arnota [MO/27]; Manastirea Sitaru [MO/114], metocul Manastirii Caldarusani [MO/86]; Manastirea Glavacioc [MO/111], situata lateral de autostrada Pitesti – Bucuresti (km 70), aproape de Tatarastii de Sus; Manastirea Pissiota [MO/114], comuna Poienarii Burchii, judetul Prahova; Manastirea Mamu [RO/47], satul Lungesti, in partea de sud-est a judetului Valcea, la 18 km de Dragasani si la 40 km de municipiul Slatina; Manastirea Clocociov [M/4/2013], municipiul Slatina, atestata documentar din vremea lui Neagoe Basarab (1512-1521); Manastirea Popanzalesti [MO/98], DN Slatina – Craiova, la 12 km de Bals si 32 km distanta de Caracal; Manastirea Marcuta, din secolul al XVI-lea, malul drept al raului Colentina; Manastirea Snagov [MO/81]; Biserica Romano-Catolica din Campina [M/13/2012]; Biserica din satul Caciulati [M/7/2012], comuna Moara Vlasiei; Biserica Sfantul Nicolae din Comarnic [M/26,2012]; Manastirea Govora [MO/11]; Manastirea Topolnita [MO/116]; Manastirea Sfanta Ana [MO/80] aflata pe culmea Dealului Mosului, Orsova; Biserica din Mogosoaia a suferit ample lucrari de reparatii dupa acest cutremur [M/5/2014]; Catedrala Sfantul Spiridon Nou [M/36/2014] a suferit distrugeri importante etc.

 

Cutremurele din: 

30 august 1986

  • MGR = 7,0
  • MW = 7,1
  • h = 131,4 km
  • E = 1,99.1022 ergi 

30 mai 1990

  • MGR = 6,7
  • h = 90,9 km
  • E = 7,08.1021 ergi 

31 mai 1990

  • MGR = 6,2
  • MW = 6,4
  • h = 86,9 km
  • E = 12,589.1020 ergi

Au o importanta speciala, stiintifica, datorita numarului mare de accelerograme obtinute care au permis elaborarea unor harti cu distributia acceleratiilor in teritoriul extracarpatic, contribuind la definirea principalelor caracteristici ale seismicitatii Romaniei. Bazele de date obtinute au permis realizarea hartii de hazard seismic global a Romaniei si a celor de hazard local (microzonari seismice) ale localitatilor dens populate din zona extracarpatica a Romaniei.

Trebuie remarcat faptul ca la cutremurul din 30 august 1986 (MGR = 7,0; MW = 7,1; adancimea h = 131,4 km) cu o magnitudine de 7,0 pe scara Richter si o adancime de 131,4 km nu s-au produs pierderi de vieti omenesti si nici de bunuri materiale pe teritoriul Romaniei.

Harta, obtinuta pentru cutremurul din 30 august 1986 [11], scoate in evidenta doua dintre caracteristicile principale, proprii tuturor cutremurelor subcrustale vrancene puternice, si anume: orientarea generala a izoacceleratiilor pe directia NE-SV si existenta unor acceleratii mari in zona orasului Focsani [21]. Acceleratia maxima inregistrata in Focsani de aparatura INCDFP este de 312 cm/s2 [11]. Pe harta, in domeniul delimitat de izolinia de 100 de gali [11], se gasesc doua zone de maxim, in care acceleratia ajunge la valori de 200-250312 cm/s2. Una dintre zone se afla situata in partea de sud a Moldovei, zona Focsani, iar cealalta in sub-Carpatii Munteniei. Cutremurul din 1986 a fost inregistrat in mai multe statii seismice, iar valorile acceleratiilor maxime sunt date in [11, 34].

Urmatoarele biserici si manastiri au fost doar afectate la aceste cutremure: Biserica Domneasca din Barlad [M/44/2012]; Manastirea Comana [MO/107]; Manastirea Zamfira [M/13/2011] situata la nord de Ploiesti, comuna Lipanesti, satul Zamfira; Manastirea Snagov [MO/81]; Biserica Romano-Catolica din Campina [M/13/2012].

BIBLIOGRAFIE

[1] Ambraseys, N. N. and Finkel, C., (1993), Material for the Investigation of the Seismicity of the Eastern Mediterranean Region during the period 1690-1710;

[2] Ami Boué. Calatori straini despre tarile romane in secolul al XIX-lea, III, p. 877-878;

[3] Andronescu, M., (2010), Rapoarte (2) cuprinzand rezultatele analizei efectuate privind cutremurele produse in secolele XV-XX pentru proiectul SHARE (FP-7);

[4] Atanasiu, I., (1961), Cutremurele de pamant din Romania, Ed. Academiei Republicii Populare Romane;

[5] Borcia, S. I., (2004), Procesarea inregistrarilor miscarilor seismice vrancene puternice. Editura Societatii Academice „Matei-Teiu Botez”, ISBN 978-973-8955- 42-4;

[6] Burlacu, Gh., (1981), Muzeul National de Istorie;

[7] Cernovodeanu, P., Binder, P., (1993), Cavalerii apocalipsului, SILEX, 1993. ISBN 973-95477-3-3;

[8] Dionisie Eclesiarhul, 1863, Chronograful Tarii Romanesti de la 1764 pana la 1815, in „Tezauru de monumente istorice”, tom II/1863, Bucuresti, p. 202;

[9] Jeffreys, H., Some Deep-Focus Earthquakes, Geophys. Suppl., 3, 310-343, 1935;

[10] Lascu Cristian. Cutremurul cel Mare, 2005, National Geographic, August 2005;

[11] Marmureanu, Gh., Cioflan, C. O., Marmureanu, A.; Cercetari privind hazardul seismic local (micro-zonare) al zonei metropolitane Bucuresti. Harti de microzonare seismica in acceleratii, perioade fundamentale si intensitati seismice, Editura TEHNOPRESS, Iasi – 2010 (Editura acreditata de CNCSIS, cod CNCSIS 89); ISBN 978-973-7-2-809-9;

[12] Montandon, F., (1953), Les tremblements de terre destructeurs en Europe. Genéve,195 pp. ;

[13] Müller, G., Bonjer, K.-P., Stöckl, H., Enescu, D., (1978), The Romanian Earthquake of March 4,1977, Journal o Geophysics, 44, 203-218;

[14] Neculce, I., Letopisetul Tarii Moldovei, p.384;

[15] Nussbächer, G., (1987), Din cronici si hrisoave. Contributii la istoria Transilvaniei. „Din cronica cutremurelor in Tara Barsei (secolele XV-XX)”, Ed. Kriterion, 1987. p. 54-58 si p. 231-233;

[16] Oprisan, I., (2010), Cutremurele de pamant si semne ceresti, Istoria Romaniei, Ed. Saeculum I.O;

[17] Pamfilie, T., (1997), Mitologie romaneasca, Editura ALLFA – Grupul editorial ALL Bucuresti, ISBN 973-571-219-9;

[18] Réthly, A., A Kárpátmedencék földrengései (455-1918), Budapest, (in hungarian), 1952;

[19] *** Raportul Domnului Dr. Gustav Schűller, asupra Cutremurului de pamant intamplat in Tara Romaneasca, in anul 1838, Bulletin de la Société Géologique de Roumanie, 1882;

[20] Rogozea, M., (2011), Caracterizarea seismicitatii teritoriului romanesc in vederea evaluarii realiste a hazardului seismic, Teza de doctorat, 2011, Şcoala Doctorala, Facultatea de Fizica a Univeristatii Bucuresti;

[21] Rogozea, M., Marmureanu, Gh., Radulian, M., Toma, D., (2013), Reevaluation of the macroseismic effects of the January 23,1838 Vrancea earthquake, Romanian Reports in Physics, 2013;

[22] Stefanescu, Gr., (1901), Cutremurele de Pamant in Romania, Bucuresti, 1901, p.1;

[23] *** ROMPLUS Catalog, Institutul National pentru Fizica Pamantului, Bucuresti;

[24] *** Jurnal National: 17.09.2014; 18.09.2014; 4.11.2014; 11.11.2014;

[25] Stoica, I., MAGAZIN: Nr. 42/2010; Nr. 44/2010; Nr. 13/2011; Nr. 27/2011; Nr. 31/2011; Nr. 35/2011; Nr. 45/2011; Nr. 46/2011; Nr.4 /2012; Nr. 7 /2012; Nr. 13/2012; Nr. 26/2012; Nr. 27/2012; Nr. 33/2012; Nr. 46/2012; Nr. 50/2012; Nr. 4/2013; Nr. 17/2013; Nr. 48/2013, Editura Casa Editoriala „MAGAZIN”;

[26].*** MANASTIRI ORTODOXE: Nr. 1, 3, 4, 6, 7, 8, 10,17, 20, 21, 23, 24, 27, 29, 31, 35, 39, 44, 47, 53, 54, 68, 73, 75, 76, 77, 80, 81, 83, 86, 87, 89, 92, 93, 97, 98, 104, 105, 107, 111, 112; 114, 116, 120, Editura De Agostini Hellas SRL.

[29] Jeffreys, H. (1935); Some Deep-Focus Earthquakes, Geophys. Suppl., 3, 310-343;

[34] Marmureanu, Gh., Cioflan, C. O., Marmureanu, A. (2010), Cercetari privind hazardul seismic local (micro-zonare) a zonei metropolitane Bucuresti. Harti de microzonare seismica in acceleratii, perioade fundamentale si intensitati seismice, Editura TEHNOPRESS, Iasi (Editura acreditata de CNCSIS, cod CNCSIS 89); ISBN 978-973-7-2-809-9;

[37] Müller, G., Bonjer, K.-P., Stöckl, H., Enescu, D. (1978), The Romanian Earthquake of March 4, 1977, Journal o Geophysics, 44, 203-218;

[65] *** ROMPLUS Catalog; 984-2014, National Institute for Earth Physics, Bucharest.

Autor:
Gheorghe Marmureanu – Instiututul National pentru Fizica Pamantului 

…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 136 – mai 2017, pag. 58

 



Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Share

Permanent link to this article: http://www.revistaconstructiilor.eu/index.php/2017/05/04/marile-cutremure-vrancene-dupa-anul-1700-ii/

Lasă un răspuns

Adresa de email nu va fi publicata.