«

»

HIDROCONSTRUCTIA SA: Contributia la edificarea sistemului hidroenergetic national (XV). Amenajarea raurilor Cerna – Belareca

Share

In continuarea celor incepute si neterminate, descrise in numarul anterior al revistei ce ne gazduieste, vom face astazi o trecere in revista a unei lucrari ce a debutat in anul 1985, ulterior lucrarii de la Herculane, unul din scopurile ei fiind reechilibrarea debitelor afectate de prelevarea lor in acumularea Iovan si transferarea acestora in bazinul Jiului: Barajul Cornereva. Acumularea Iovan preia, utilizeaza si deviaza de pe Cerna un debit de 9,5 mc/sec, reducandu-l, astfel, in sectiunea Herculane, de la 14,6 la 5,1 mc/sec.

Cornereva este una dintre cele mai mari comune din Romania, cu o suprafata mai mare decat cea a Bucurestiului, alcatuita din 40 de sate. De-a lungul ultimilor ani, unele dintre cele 40 au devenit doar catune, avand mai putin de 50 de locuitori, fiind uitate de civilizatie. Curentul electric lipseste aici cu desavarsire, viata locuitorilor ramasi depanandu-se ca acum sute de ani. Probabil, in ultima vreme, cele mai mediatizate catune ale comunei sunt Inelet si Scarisoara, la ultimul dintre ele ajungandu-se doar pe celebrele scari (vezi foto alaturat).

Asezata pe cursul raului Belareca, afluent de dreapta al Cernei, in sud-vestul Romaniei, in cuprinsul judetului Caras-Severin, pe suprafata comunei au fost descoperite vechi urme de locuire atribuite paleoliticului, neoliticului si eneoliticului, concretizate in fragmente de ceramica apartinand culturii Cotofeni, descoperite in vechile vetre destinate adaposturilor de iarna din pesterile Bobot si Dealul Ierisorii.

Inconjurata de Muntii Cernei, continuare domoala catre Dunare a Masivului Godeanu, Cornereva isi afla aici salasul, ascunsa de zgomotul progresului, in vecinatatea spectaculoaselor chei ale raului Belareca.

Dar sa revenim la baraj: este proiectat a se executa din materiale locale. Prismul aval din anrocamente, prismul amonte din balast – protejat cu dale din beton, nucleul fiind realizat din argila. Solutia a fost impusa de structura terenului de fundare (conglomerate de gresii cu mici intercalatii de sisturi argilos-marnoase, puternic fisurate). Inaltimea proiectata a barajului este de 60 m, cu o lungime a coronamentului de 220 m, cota acestuia fiind 503 mdM.

Devierea apelor se face printr-o galerie cu diametrul interior de 4,60 m, care va fi utilizata ulterior ca golire de fund. Lungimea acesteia este de 362 m. Evacuatorul de ape mari, de suprafata, amplasat in versantul drept, urmeaza a fi capabil sa deverseze un debit maxim de 600 mc/sec.

Pentru asigurarea unui debit de servitute, din casa vanelor golirii de fund, printr-o conducta metalica, se va alimenta o microhidrocentrala amplasata la piciorul taluzului aval, iar printr-o derivatie principala ce va transporta un debit de 12 mc/sec, se vor alimenta turbinele CHE Herculane. Din acestea apa va trece in acumularea Herculane si de aici, mai departe, spre sectiunea Herculane pentru reasigurarea debitelor necesare in aval.

Constructia barajului si a lucrarilor adiacente a schimbat viata comunitatii din imediata apropiere, forfota oamenilor, a utilajelor, precum si amenajarile destinate santierului aducand un suflu nou localnicilor.

Desi lucrarea este de o certa importanta pentru mediu, precum si pentru furnizarea de energie electrica, desi la acest moment se afla intr-un stadiu avansat de realizare, desi investitiile in lucrare s-au constituit de-a lungul anilor intr-un efort financiar deosebit, iata ca, de cativa ani, lucrarea a fost oprita. Temporar… definitiv… cine poate raspunde? Ca de obicei, la noi – nimeni!

Intre timp, natura si-a continuat evolutia: taluzul de pe versantul drept, afectat de precipitatii, si-a inceput marsul nestavilit acum catre deversor, acoperind o parte din lucrari.

Apele siroind pe paramentul amonte au generat subspalari ale materialului constitutiv, urmate de ruperi si/sau prabusiri ale elementelor de protectie din beton.

Stricaciunile sunt mari, avanseaza in ritm accelerat si vor genera cheltuieli suplimentare consistente la o eventuala reluare a lucrarilor.

HIDROCONSTRUCTIA are in vedere asigurarea amplasamentului, atat cat se poate in conditiile unei subfinantari cronice a acestui capitol de catre investitorul HIDROELECTRICA.

Din cand in cand, parca in amintirea vremurilor trecute, organizam cate o „vizita de documentare”, ca sa facem aprecieri asupra celor ce s-au mai stricat, distrus, disparut… Iar natura nu ne iarta comportamentul, acoperind, pe nesimtite, ceea ce, cu eforturi uriase din partea locuitorilor acestei tari, s-a realizat.

Ne cautam identitatea, ne cautam drumul, finalitatile si telurile, insa, din pacate, mergem parca orbeste incepand si abandonand, incepand apoi in alta parte si abandonand din nou. E plina tara de asemenea „carti de vizita”: Valea Oltului ne e martora a inceputurilor parasite si lasate de izbeliste: barajul Caineni pe langa care milioane de romani si de straini trec privind cu uimire din habitaclurile automobilelor sau pe ferestrele vagoanelor de cale ferata. Putini stiu de cate ori a fost pornita si repornita aceasta lucrare de pe cursul Oltului. De fiecare data cu eforturi, transportand si dislocand oameni si utilaje, refacand drumuri, pentru ca mai apoi sa fim siliti, a nu stiu cata oara, sa ne luam jucariile si sa lasam lucrarea cu betonul inca proaspat prada vicisitudinilor naturii.

Si din nou ne intrebam: unde vrem sa ducem Romania? 

Autor:
ing. Stefan Constantin – HIDROCONSTRUCTIA SA

Contact:
HIDROCONSTRUCTIA SA
Calea Dorobantilor 103 – 105
Sector 1, Bucuresti – Romania
Cod:010561
Telefon:
+40.(0).21.20.81.400
+40.(0).21.20.81.411
Fax:
+40.(0).21.208.14.01
+40.(0).21.208.14.02
+40.(0).21.317.52.03
E-mail: office@hidroconstructia.com
Web: www.hidroconstructia.com

…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 139 – august 2017, pag. 10

 



Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Share

Permanent link to this article: http://www.revistaconstructiilor.eu/index.php/2017/08/01/hidroconstructia-sa-contributia-la-edificarea-sistemului-hidroenergetic-national-xv-amenajarea-raurilor-cerna-belareca/

Lasă un răspuns

Adresa de email nu va fi publicata.