«

»

Securitatea la incendiu – incotro? (II). Interviu cu Serban Sfarlos si Sorin Calota

Share

Masa rotunda initiata de noi incepe sa prinda consistenta. Daca in numarul anterior am primit un singur raspuns, astazi va prezentam doua raspunsuri la ancheta noastra – raspunsuri cu dezvoltari foarte diferite – primite de la persoane cu multa experienta in domeniu.
De data aceasta au binevoit sa raspunda domnii: Serban SFARLOS – specialist in securitatea la incendiu si Sorin CALOTA – vicepresedinte ARISI. 

Situatia actuala din Romania (Ce ar trebui facut acum la noi?) 

Unde sesizati disfunctionalitatile majore actuale ale domeniului securitatii la incendiu in Romania?

Serban Sfarlos: Pentru sesizarea disfunctionalitatilor este preferat IGSU. Problema este ca aceste corespondente intre parti nu sunt facute publice de IGSU (puse pe un site sub forma intrebarea si raspunsul sau p.d.v. IGSU) si astfel majoritatea inspectoratelor dar si proiectantilor, verificatorilor etc. interesati, nu cunosc punctele de vedere ale IGSU in cazuri specifice.

In alte cazuri IGSU emite interpretari ale reglementarilor nationale dar le difuzeaza restrictiv petentului si in situatii fericite si unitatilor teritoriale.

Aceste interpretari nu sunt, in cele mai multe cazuri, si corecte din punct de vedere tehnic sau juridic dar devin „litera de lege” pentru cei de la ISU teritoriale. Lipsa de transparenta in comunicarea experientei in domeniu blocheaza multe proiecte si produce pierderi importante investitorilor (inclusiv pierderi de fonduri europene).

Ce ar trebui facut acum pentru remedierea situatiei si alinierea Romaniei la trendul mondial?

Serban Sfarlos: Urgent un site al IGSU cu interpretarile date unor articole de lege si flexibilitate a celor de la IGSU in acceptarea punctelor de vedere ale proiectantilor, producatorilor, altor specialisti din domeniu.

Asociatii profesionale care sa concentreze specialisti pe domeniile din arhitectura, constructii si instalatii si care sa aiba posibilitatea de a propune modificari ale unor articole din reglementarile in vigoare. IGSU trebuie sa-si asume promovarea modificarilor de reglementari intr-un ritm care sa elimine marile disfunctionalitati si blocaje din domeniul investitiilor (de tipul celor de la Vaslui unde s-a procedat la schimbarea din functie a inspectorului de la avizari).

 

Perspectiva globala de viitor 

Va mai exista aceeasi structura a cerintei de securitate la incendiu in urmatorii 10 ani? Dar in 25?

Serban Sfarlos: Cerintele de securitate la incendiu vor avea tendinta de a se globaliza pe domenii. Cel putin la nivel european vor aparea reglementari de tip norme cadru de securitate la incendiu asa cum sunt in domeniul nuclear sau in domeniul tunelurilor de circulatie sau hotelier.

Cum va evolua cererea de piata, avand in vedere evolutia tehnologica a societatii in general?

Serban Sfarlos: Tehnologii noi vor implica noi abordari ale domeniului de securitate. Asa cum se intampla si in prezent, masurile de securitate la atentate terorite vor influenta si masurile de securitate la incendiu, in special in domeniul transporturilor de persoane terestru, subteran, aero, naval.

 

Unde sesizati disfunctionalitatile majore actuale ale domeniului securitatii la incendiu in Romania?

Sorin Calota: Disfunctionalitatile actuale din domeniul securitatii la incendiu exista, sunt majore, dar nu sunt neaparat specifice domeniului; unele dintre ele sunt disfunctionalitati de sistem, generate de contextul intern si extern (evident in sensul dat de terminologia evaluarii riscului).

Ca principiu general, o lege trebuie sa fie clara si precisa si trebuie sa se asigure aplicarea ei printr-un control riguros.

O analiza a situatiei din domeniul securitatii la incendiu implica, in principal, introducerea pe piata a produselor specifice, proiectarea, executia, exploatarea.

Referitor la aspectul introducerii pe piata a produselor, ca stat membru UE Romania asigura libera circulatie a produselor. Sunt preluate in Romania standardele europene armonizate din domeniul de aplicare al Regulamentului 305/2011 de stabilire a unor conditii armonizate pentru comercializarea produselor pentru constructii, cu modificarile si completarile ulterioare, care precizeaza cerintele pentru aplicarea marcajului CE. Dar structura actuala (personal, fonduri) a celor doua autoritati de supraveghere a pietei (ISC si IGSU), pe care o apreciez mult subdimensionata, face ca un important atribut al oricarui stat membru – controlul produselor cu marcaj CE introduse si distribuite pe piata – sa fie nesemnificativ, in detrimentul securitatii cetatenilor.

Proiectarea, ca atribut specific al fiecarui stat membru, trebuie sa asigure preluarea cerintelor aplicabile din standardele europene, in conditiile nationale specifice. Pentru domeniul instalatiilor de stingere si cel al instalatiilor de detectare aceasta preluare s-a realizat prompt: au fost publicate normativele P118/2-2013, respectiv P 118/3-2015. Elaborarea normativelor a fost efectuata de catre specialisti ai Asociatiei Romane a Inginerilor de Securitate la Incendiu – ARISI (in mare majoritate profesori la UTCB) si specialisti ai Asociatiei Romane pentru Tehnica de Securitate – ARTS, fireste in colaborare cu specialistii IGSU. Concentrarea competentelor a permis o elaborare unitara, coerenta, eficace si eficienta. Insa normativul de baza P 118/1 – pentru domeniul constructii – nu a fost inca publicat (in momentul redactarii acestui articol).

De-a lungul (prea) multor ani, numirea succesiva a unor echipe de elaborare diferite, cu conceptii, pregatire si competenta diferite, nu a dus la rezultatele asteptate. Uneori, abordari subiective, alteori incercari de promovare a unor solutii particulare in dauna unor solutii generale sau specifice, armonizate cu prevederi similare din normativele altor state membre, au generat intarzieri grave, cu consecinte fireste negative.

Pe langa lipsa de coerenta, normativul P 118/1 (proiectul actual) nu  are ca referentiale documentele CE actuale. Un singur exemplu: referirile la clasele de comportare la foc fac trimitere la reglementari depasite de peste 10 ani de zile, fara sa tina seama de regulamentele delegate ale CE publicate in ultimii ani. Rigiditatea conceptiei de elaborare face sa nu fie incluse referiri la modalitati de proiectare actuale si din ce in ce mai des utilizate pe plan european si mondial: proiectarea bazata pe ingineria securitatii la incendiu, proiectarea bazata pe risc s.a. Neadaptarea la tendintele actuale constituie un factor negativ.

Un alt aspect care trebuie mentionat este lipsa monitorizarii verificatorilor si expertilor (care sa implice, eventual, similar cu cerintele pentru autorizarea verificatorilor din alte domenii: obligatia de a mentine un registru cu lucrarile efectuate, valabilitatea limitata in timp a autorizarii, posibilitatea de retragere a autorizarii in caz de malpraxis etc.).

Daca evaluarea riscului de incendiu constituie un element foarte important in alte tari, eliminarea conceptului din unele acte normative recente are consecinte negative.

In alte tari, accentul se pune pe evaluarea riscului inca din faza de proiectare, bazata pe obiectivele stabilite (securitatea vietii, protectia proprietatii, continuitatea activitatii, conservarea patrimoniului cultural s.a.), pe baza unor date statistice serioase si credibile. Analiza riscului de incendiu si a masurilor optime de protectie si prevenire a incendiilor este individualizata in functie de particularitatile constructiei. Analiza este bazata pe modelarea fenomenelor si mai putin pe aplicarea unor reguli de protectie rigide. Evaluarea riscului nu inseamna un control al aplicarii reglementarilor, ci un management proactiv al riscului, o cointeresare a managementului pentru a adopta masuri eficiente si eficace de scadere a riscului de incendiu pentru minimizarea eventualelor pierderi.

In prezent, in Romania, in lipsa unui cadru normativ clar, beneficiarii nu sunt interesati de riscul la care se expun, ci doar aplica prevederile normative (mai mult sau mai putin formal), alegand solutii generale care, deseori, nu au cum sa minimizeze riscul real al constructiei respective.

Metodologia de evaluare a riscului de incendiu trebuie actualizata pentru a oferi cadrul legal si instrumentele moderne de lucru unei evaluari proactive, cu adevarat utile pentru orice manager interesat in succesul firmei proprii. Si nu distrusa!

Lipsa unei culturi de securitate (inclusiv securitatea la incendiu), lipsa interesului factorilor responsabili de a o promova (cu exceptia unor asociatii profesionale), lipsa unei organizari adecvate (inclusiv alocarea fondurilor necesare) care sa permita elaborarea competenta a normativelor si revizuirea lor periodica si cand e cazul prompta, are urmari directe in scaderea masiva a interesului pentru competenta si profesionalism.

Informarea corecta a cetatenilor, (inclusiv informarea conform art. 10 din Regulamentul (UE) nr. 305/2011) nu are un caracter proactiv. Nu se cunosc (sau se cunosc prea putin), de catre toti factorii interesati, standardele europene de conformitate pentru produse, standardele de proiectare, standardele de exploatare.

In ceea ce priveste un alt aspect important, cel al exploatarii, exista desigur si cauze importante de natura economica, generate de situatia de criza si de contextul legislativ.

Este bine cunoscut si larg discutat aspectul legat de situatia licitatiilor publice – licitatiile se castiga uneori la un pret sub bugetul estimat. Ca urmare antreprenorii generali pun presiune pe subcontractori pentru reducerea preturilor. Aceasta reducere se face – de obicei – prin folosirea unor echipamente, materiale, solutii mai ieftine, a unor lucratori mai „ieftini” (deci fara aportul unor specialisti cu calificarea necesara – evident mai „scumpi”), fireste cu consecinte negative asupra calitatii lucrarilor efectuate.

In marea majoritate a metodelor de evaluare a riscului de incendiu, un aspect important este legat de evaluarea modului in care se realizeaza mentenanta instalatiilor de detectare si a celor de stingere montate in obiectivul respectiv. Managementul oricarei organizatii trebuie sa actioneze proactiv pentru asigurarea functionarii instalatiilor de protectie la parametrii proiectati.

Un aspect extrem de negativ, cu urmari posibil dezastroase, este modul foarte superficial in care aceasta problema importanta este tratata de beneficiari. Nu se aloca fonduri pentru mentenanta, deseori se apeleaza, contrar legii, la improvizatii, la firme sau personal fara autorizarile necesare sau la firme care efectueaza verificari formale pentru preturi minimale, mult sub pretul corect care ar acoperi o verificare tehnica, conform normelor. Preturile oferite pentru lucrarile de mentenanta sunt, deseori, sub valoarea costului efectiv al lucrarilor necesare.

In prea multe cazuri, nu exista astfel certititudinea ca instalatiile de protectie vor functiona la parametrii proiectati, atunci cand va fi nevoie.

Si in acest caz, autoritatile nu pot asigura un control eficient al modului in care isi desfasoara activitatea centrele de formare profesionala sau firmele autorizate in domeniu. Existenta unor centre de formare profesionala, care certifica specialisti in mod formal, de pe o zi pe alta, constituie o importanta amenintare la adresa securitatii. Legislatia in vigoare nu prevede masuri sanctionatorii pentru astfel de situatii.

Probleme sunt multe si se acumuleaza, intentiile de rezolvare fiind inca firave. Este necesara o abordare constructiva si coerenta a tuturor factorilor implicati, in interesul asigurarii securitatii constructiilor si utilizatorilor. In acest moment, o asemenea abordare pare destul de indepartata.

Ar fi de dorit cresterea rolului asociatiilor profesionale, in masura in care acestea sunt cu adevarat reprezentative prin competenta membrilor lor.

Ar fi de dorit intarirea autoritatilor de supraveghere a pietei (personal competent, inclusiv cu certificarile necesare, fonduri suficiente etc.) pentru a asigura un control riguros si eficient al respectarii cerintelor normative europene si nationale in toate etapele realizarii constructiilor si pentru toti factorii implicati.

…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 142 – noiembrie 2017, pag. 48

 



Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Share

Permanent link to this article: http://www.revistaconstructiilor.eu/index.php/2017/11/01/securitatea-la-incendiu-incotro-ii-interviu-cu-serban-sfarlos-si-sorin-calota/

Lasă un răspuns

Adresa de email nu va fi publicata.