«

»

STRUCTURI PROIECTATE IN CONCEPT DE REZILIENTA SEISMICA: Costanera Center, Titanium Tower si Camera Chiliana a Constructiilor din Santiago de Chile

Share

Avand in vedere evolutia deosebita in ingineria seismica si in introducerea codurilor avansate de proiectare la cutremur, ca si preferinta pentru cladirile cu pereti structurali, Chile reprezinta un model pentru Romania. In ambele tari, dezastrele seismice din anii 1940 au grabit elaborarea si adoptarea unor coduri de proiectare la actiunea seismica. Dupa aceea, s-au produs cutremurele din 1960 in Chile si din 1977 in Romania, care au confirmat atat eficienta generala a codurilor cat si vulnerabilitatile unor tipologii structurale si necesitatea de date seismologice locale, ca baza a reducerii riscului. In acest context, sunt prezentate trei noi cladiri inalte din Santiago de Chile, care incorporeaza pereti structurali, concepte si tehnici avansate, esentiale pentru rezilienta seismica. Cutremurele de Mw 8,8 Maule-Chile din 27 februarie 2010 si Mw 8,3 Illapel din 16 septembrie 2015 au probat abordarile adoptate. Datele au fost obtinute cu prilejul celei de a 16-a Conferinte Mondiale de Inginerie Seismica, 9-13 ianuarie 2017, Santiago, Chile.

 

Chile are o istorie seismica plina de evenimente dureroase dar si de evolutii spectaculoase. Dupa dezastrul major cauzat de cutremurul Chillán din 24 ianuarie 1939, la 22 mai 1960 s-a produs cutremurul Valdivia, cel mai puternic de pe plan mondial de cand exista inregistrari seismice, cu magnitudinea de tip moment seismic de 9,5.

Initierea elaborarii si aplicarii de coduri seismice de dupa 1940 si-a probat eficienta in 1960. Este de interes sa reamintim ca la nivelul anilor ’70 Romania si Chile erau printre primele tari care au aplicat solutia constructiva cu pereti structurali din beton armat. Ulterior, cutremurul din 1985 si apoi cel din 2010 au marcat evolutia de varf din seismologia si stiintele ingineresti din constructii in Chile.

In Romania, dezastrul cauzat de cutremurul de Vrancea din 10 noiembrie 1940 a dus la elaborarea primelor instructiuni de proiectare la cutremur, continuate, apoi, cu normativul P13-63 din 1963.

Cutremurele din 1960 din Chile si din 1977 in Romania au confirmat atat eficienta generala a codurilor, cat si vulnerabilitatile unor tipologii structurale si necesitatea de date seismologice locale, ca baza a reducerii riscului. S-a trecut la noile coduri P100-1992 si la noile editii din 2006 si 2013, cu intervale medii de recurenta sporite.

Cutremurul din 4 martie 1977 din Romania si apoi cel din 1985 din Chile au aratat buna comportare a cladirilor cu pereti structurali. Paradoxal, cutremurul din 1985 din Chile nu a fost prea mediatizat, tocmai din cauza avariilor mici la peretii structurali in cladiri pentru a controla drift-ul. Oarecum similar au stat lucrurile si in ceea ce priveste cutremurul din 1986 din Romania.

 

Cutremurul Mw 8,8 Maule – Chile din 27 februarie 2010 si modificarile Codurilor pentru proiectarea seismica a structurilor

Cutremurul chilean din 2010 a fost analizat si prezentat intr-un articol la Conferinta AICPS din 2010 (Georgescu et al 2010).

La cladiri urbane cu inaltime medie spre ridicata au existat anumite cazuri cu avarii „de manual”, cat si unele situatii care au impus studii. Dar, ca pondere, s-a remarcat rolul pozitiv al aplicarii unor coduri, fata de cazurile din istorie.

Comportarea cladirilor cu pereti structurali la cele doua cutremure, 1985 si 2010, a fost aproximativ aceeasi. Cladiri cu pereti similari, cu grosimi de 25 cm sau mai mari, si fara terminatii bine detaliate (bulbi) s-au comportat in acelasi mod. Totusi, cand grosimea peretelui a fost redusa, fara a se detalia adecvat bulbii, performanta a fost diferita in mod dramatic. Aceste cauze au fost cele care au produs cele mai mari avarii (Moehle, 2010; Naeim, 2010).

Dupa mega-cutremurul din 2010, Chile a mai trecut prin cutremurul Illapel cu magnitudinea 8,3 la 16 septembrie 2015, atunci cand nu s-au distrus cladiri si numai 13 persoane au murit, dintre  care 12  pe coasta, din cauza valului tsunami (care a distrus 200 de vase) si doar o persoana in oras.

Cu prilejul Conferintei Mondiale din 2017, reputatul proiectant René Lagos a prezentat situatia relatiei dintre coduri si performanta cladirilor din Chile la cutremurele recente, astfel  (Lagos, 2102, 2017):

  • pentru 50% dintre cladirile avariate, cedarea poate fi atribuita sub-clasificarii terenului de fundare, ceea ce a condus la cerinte de deplasare mai mari decat cele anticipate;
  • pentru celelalte 50%, cedarile pot fi atribuite unor deficiente structurale care ar fi putut fi evitate (detalii insuficient controlate si greseli);
  • majoritatea cladirilor avariate aveau prima perioada de vibratie in jur de 0,6 s, ceea ce corespundea cladirilor cu inaltime medie.

Astfel, este de inteles atentia acordata rezilientei cladirilor larg raspandite; in acelasi timp, cladirile inalte, cu peste 20 de niveluri, prezinta un interes special.

Pornind de la aceste constatari, este de interes si pentru Romania rezolvarea, in viitor, a problemei clasificarii terenurilor. In conditiile sursei Vrancea, progresul evident produs de introducerea, dupa 1992, a zonarii dupa perioada de colt, trebuie sprijinit prin detalieri care sa suplineasca lipsa de corelatii valide cu vitezele de propagare pe adancimi mai mari de 60 m sau 100 m, care ar corespunde „solurilor moi” (o clasa de teren de tip EC-8, greu de caracterizat la noi in lipsa unor foraje adanci si a noi inregistrari strong-motion).

Ca urmare a cutremurului din 2010, in Chile s-au efectuat schimbari in partea de cod, schimbari care se refera la incarcari (Lagos, 2017), prin:

  • schimbarea clasificarii conditiilor de teren si corectarea spectrului de proiectare pentru „soluri moi”, ca si a efectelor de amplificare locala;
  • definirea unor valori pentru deplasarea ultima de la nivelul superior si a cerintei de curbura la baza peretilor.

René Lagos a apreciat ca trebuie recunoscut faptul ca performanta cladirilor este conditionata mai mult de cerintele de deplasare decat de cele de rezistenta. Limitarile de drift sub forte seismice reduse, cu forta taietoare de baza minima, din Codul chilian NCh433, au condus la sisteme cu rigiditate laterala sporita, ceea ce a contribuit indirect la performanta remarcabila a cladirilor in 2010.

Practica din Chile a demonstrat ca, numai prin ele insele, codurile moderne nu garanteaza o performanta seismica de varf, daca nu sunt folosite corespunzator. In acest context, in ultimii 15 ani s-a procedat la evaluarea obligatorie independenta (de tip „peer review”) a proiectelor si aplicarii lor.

 

Rezilienta – un concept ajuns la maturitate

Conceptul de „rezilienta” a fost preluat din stiinta materialelor si adoptat, in anii 2000, in ingineria structurilor si apoi, la nivel de comunitate si global. Intre proprietatile rezilientei s-au enumerat: robustetea, redundanta, existenta resurselor si rapiditatea (Bruneau et al, 2003, 2006, Bruneau, 2007).

Pe aceste baze s-a definit rezilienta seismica, in sensul capacitatii sau abilitatii unui sistem de a avea o probabilitate redusa de producere a unui soc – de ex. sa se previna cedarea brusca a unei structuri puse in situatia de a absorbi un astfel de soc (daca se produce, de ex. reducerea brusca a performantei) si de a reveni repede dupa un astfel de soc la o performanta normala.

In sensul global, pornind de la o cladire individuala spre o comunitate, tara, societate umana, rezilienta inseamna sa existe probabilitati reduse de cedare, pornind atat de la cauza, cat si de la impact / consecinte reduse (pagube materiale si social-economice, pierderi de vieti etc.), iar timpul de refacere  sau revenire la functionare normala sa fie redus.

Experienta ultimelor decenii a aratat ca tipurile traditionale de structuri nu mai pot asigura o rezilienta predictibila si este necesar un salt calitativ, dat de noile sisteme tehnologice de control al performantelor seismice.

Fata de sistemele de izolare seismica a bazei, sistemele TMD – amortizor / pendul cu masa acordata (TMD – Tuned Mass Damper) sunt mai spectaculoase.  Inceputul lor a fost in Japonia, la finele anilor 1980. Prima cladire inalta, avand un rezervor tehnologic existent, ca masa a pendulului, a fost Crystal Tower din Osaka, 37 etaje (1990), urmata de P&G Japan Headquarters din Kobe, 31 etaje (1993) si de Sea Hawk Hotel & Resort din Fukuoka, 36 etaje (1995) (Nagase, 2000).

In prezent se cunosc sisteme TMD utilizate la superstructuri ca Sydney Tower – 305 m, o masa de 220 tone, tip pendul, Australia, 1981; Taipei 101 – 508 m, o masa de 730 tone, cu amortizor, Taipei-Taiwan, 2004 (VMB, 2017).

In urma cu mai putin de un deceniu, Chile a inceput sa aplice aceste sisteme si rezultatele sunt meritorii. Dupa cutremurul din 2010 din Chile, cererea de astfel de sisteme a crescut de peste cinci ori pe piata locala (SIRVE S.A.).

 

Vizite tehnice ocazionate de Cea de a 16-a Conferinta Mondiala de Inginerie Seismica din Chile, ianuarie 2017

Conferinta Mondiala s-a desfasurat sub deviza „Rezilienta, noua provocare in ingineria seismica”, in perioada 9-13 ianuarie 2017. Dupa conferinta s-au putut vizita trei cladiri de referinta, atat prin nivelul atins de ingineria cladirilor inalte in Chile, cat si prin trecerea la folosirea unor sisteme antiseismice performante, care asigura rezilienta seismica chiar in cazul unor cladiri cu inaltimi urbane curente (cca. 20 etaje), cu fatade din sticla.

Aceste cladiri sunt de interes si pentru specialistii din Romania, dat fiind numarul in crestere al acestui tip arhitectural-structural.

 

Costanera Center – Gran Torre Santiago

Inceputa in 2006, constructia complexului Costanera Center a fost oprita in 2009 din cauza crizei, a continuat la final de 2010 si s-a inaugurat in 2012. Ansamblul include mai multe turnuri, cu functiuni diverse si un imens shopping mall. Turnurile 1 si 3 au 41 etaje si 170 m inaltime, Turnul 2 are 62 etaje si 300 m, fiind cel mai inalt din America Latina (fig. 1).

La data cutremurului din 2010, turnul principal era executat in proportie de cca. 50%. Turnul 4 are 28 etaje si 109 m inaltime.

Turnul principal, Gran Torre Santiago, a fost proiectat de arhitectul Cesar Pelli din Argentina (Pelli Clarke Pelli Architects), in colaborare cu arhitectii Alemparte Barreda & Asociados, si cu Compania Watt International din Canada.

Cesar Pelli este cunoscut mai ales pentru Turnurile Petronas, din Kuala Lumpur, Malaysia, construite in anii 1995-1998.

Structura turnului 2 a fost proiectata de Compania René Lagos y Asociados Ing. Civiles Ltda din Chile. Constructia a fost executata de Corporatia Salfa. Peretii structurali din beton armat sunt dispusi in zona centrala, intr-un nucleu bine dezvoltat, 26,8 m x 24,6 m pe etajul curent si au grosimi de 1,30 m, care ajung la 50 cm in partea superioara. Pe contur sunt cadre puternice.

Structura este proiectata sa se comporte elastic la un seism comparabil cu cel din 2010. Alte date apreciau ca, la asemenea dimensiuni date, la partea superioara se pot produce oscilatii de cca. 35 cm sub un vant de 122 km/ora.

Nu este lipsit de semnificatie faptul ca simbolul Celei de a 16-a Conferinte Mondiale de Inginerie Seismica din Chile a fost Costanera Center! Cladirea a fost proiectata in conceptul „neo-urbanist”. Astfel, s-au ales tehnologii care sa asigure eficienta energetica si sa reduca impactul asupra infrastructurii energetice a orasului (sisteme avansate IT de monitorizare a electricitatii), iar spatiile de parcare si strazile de acces au fost proiectate spre a reduce traficul de autovehicule cauzat de utilizatori. In 2012, autoritatile au amanat permisiunea de dare in folosinta pana cand se vor rezolva cerintele de solutionare efectiva a traficului in jurul cladirii. La vizita din 2017 inca exista cel putin un etaj nefinisat.

Ca concept energetic si de mediu (www.icar.com), complexul Costanera include 30.000 m2 de zone verzi iar turnurile, inclusiv cel mare, sunt in curs de a obtine Certificat Energetic Gold LEED (Leadership in Energy and Environmental Design). Cladirea are VRV/VAV air conditioning system (DAIKIN), cu control independent pe fiecare sectiune de utilizare, se recupereaza caldura din apa uzata etc.

Etajele tehnice includ dispozitive si tratamente de reducere a nivelelor de zgomot la 50 dBA @166 ft si se respecta nivelele standard de confort interior.

Atentia data detaliilor este subliniata si de informatia ca la fatadele cortina s-au folosit adezivii siliconici flexibili Dow Corning, proiectati special pentru zone seismice (Dow Corning, 2011).

 

Titanium Tower – Torre Titanium La Portada

Constructia acestei cladiri de birouri si spatii comerciale a inceput in ianuarie 2007, s-a finalizat in 2009 si a fost inaugurata in 2010. Turnul „Torre Titanium La Portada” are 52 de etaje supraterane si 7 subterane, atingand 190 m inaltime. Este a doua cladire ca inaltime din Chile (fig. 2, 3 si 4).

Structura este formata dintr-un nucleu central puternic, cu cadre periferice si patru pereti structurali in capetele elipsei. Stalpii perimetrali sunt din beton armat turnat in tevi de otel, intr-o tehnologie care a permis realizarea de tronsoane de 15 m inaltime, fara sprijiniri suplimentare.

Fundatiile sunt un imens sistem de grinzi centrale si perimetrale, intr-o incinta cu pereti ancorati (fig. 3).

Planseele sunt din fasii cu goluri si grinzi precomprimate. Arhitectura a fost conceputa de SENARQ S.A. Abraham Senerman. Forma in plan a etajelor curente este aproximativ de elipsa iar ariile de etaj disponibile sunt de 1.350 m2 pana la 1.950 m2, insumand 130.000 m2.

Evaluarea seismologica si seismica a fost facuta de prof. Rodolfo Saragoni. Calculul seismic s-a efectuat cu ETABS 8. Perioada proprie este T = 5,64 s. Structura a fost prevazuta cu un sistem de disipare a energiei seismice (elaborate de Firma Ingenieria Disipadores Energia / Juan Carlos de la Llera, SIRVE S.A., fondata de Pontificia Universidad Católica de Chile).

Pe directie transversala s-au prevazut dispozitive cu disipatori metalici UFP multipli (tip Kelly-Skinner-Heine, 1972), in forma literei U, deformabile histeretic la  incovoiere in timp ce preiau forte taietoare pe directia de lucru.

Pe directie longitudinala s-au studiat si propus mase acordate / sincronizate, doua blocuri de 441 tone (44 m2 in plan si 3 m inaltime). Ca alternativa, s-au montat disipatori metalici in pereti structurali.

S-au prevazut 45 de disipatori metalici (25 pe transversal, la intersectia diagonalelor de otel si 20 pe longitudinal – disipatori metalici la mijlocul inaltimii unor pereti din beton armat, in zona ascensoarelor din nucleu) (fig. 5). S-a mizat, astfel, pe o reducere cu 40% a deplasarilor relative de etaj pe directie transversala si 30% pe directie longitudinala.

La marele cutremur Mw 8,8 Maule – Chile din 27 februarie 2010, produs la doar cateva saptamani dupa terminarea constructiei (5 februarie 2010), disipatorii au lucrat eficient iar cu prilejul vizitei din 2017 s-a putut vedea usoara deformatie in zona de lucru a dispozitivelor. Cutremurul a fost inregistrat cu acceleratii intre 0,14 – 0,47 g in Santiago de Chile (0,56 g in statia CRS Maipu RM) fata de 0,40 g cat era maximul din codul de proiectare in vigoare. Deoarece singurul efect asupra vitrajelor a fost deteriorarea unui element decorativ, s-a considerat ca rolul decisiv l-au avut adezivii siliconici flexibili Dow Corning, folositi la vitrajele prinse de cadrele din aluminiu ale fatadelor cortina, proiectati special pentru zone seismice (Dow Corning, 2011).

Calculul la vant a inclus teste pe model, scara 1:400, cu 24 de combinatii de situatii specifice amplasamentului Santiago, in tunelul aerodinamic la RWDI, Londra. Au fost  utilizate date statistice date de Directia Aeronautica Civila. Aeroportul Arturo Merino Benitez si au fost analizate si efecte de moment de torsiune neluate in consideratie de norma chiliana NCh. 432 din 71. Presiunile au variat intre 150 si 250 kgf/m2 iar suctiunile intre 150 kgf/m2 si 400 kgf/m2. Cladirea are un heliport cu doua locuri de aterizare. Firma Alfonso Larrain Vial Y Asoc. Ingenieros Civiles Estructurales, Santiago, Chile,  a coordonat proiectarea structurii.

Cladirea Titanium a fost prima din Chile care a primit Certificat Energetic LEED (Leadership in Energy and Environmental Design), in 2010, la nivelul LEED GOLD, de la US Green Building Council, cu 41 puncte din 60, asigurand controlul eficientei energetice pe fiecare etaj si o combinatie de aer conditionat si ventilatie naturala. La etajele 4 si 14 sunt terase cu plante cu consum redus de resurse, pentru combaterea efectului de „insula termica”.

 

Camera Chiliana a Constructiilor

Cladirea Camerei Chiliene a Constructiilor are o inaltime de 23 de etaje supraterane (82 m) si 9 etaje subterane (29 m), cu o arie de 55. 000 m2 si include un auditorium inalt de 18 m. Cladirea a fost proiectata de arh. Sebastián di Girolamo si era practic finalizata la data vizitei din ianuarie 2017. Datele care urmeaza au fost puse la dispozitie de Firma VMB, Santiago, Chile, prin ing. Arturo Castillo.

Pentru o buna comportare la cutremur s-au prevazut o masa suspendata, acordata (TMD – Tuned Mass Damper) de 150 tone, la etajele 22 – 23 si 2 amortizori vascosi (fig. 6). Scopul dispozitivelor TMD este de a reduce parametrii miscarii (acceleratii, viteze, deplasari, durata) si implicit, deplasarea maxima a structurii pe durata miscarii seismice si sa reduca rapid miscarea acesteia dupa seism, prin marirea amortizarii structurii. Astfel, structura se va opri din miscare mai devreme decat daca nu ar avea acest dispozitiv. Se mizeaza, deci, pe reducerea fisurarii in elementele structurale si nestructurale.

La cladirea CChC, masa suspendata, cu rol de pendul, care urmeaza sa  actioneze in antifaza in raport cu miscarea seismica, are o forma aproximativ sferoidala, 1.500 kN, raza maxima de 1,75 m, pendulul are o lungime de 2,03 m si perioada de 2,86 s (pe primul mod de vibratie).

Cele doua amortizoare vascoase au parametrii C=56,9 kN/(m/s)2; Alpha = 2, amplitudine 1,34 m, fiind furnizate de FIP Industriale, Italia, ca si la Taipei 101 (fig. 7 si 8).

La alegerea acestei solutii pentru cladirea CChC sunt de interes anumite corelatii intre arhitectura si inginerie. Pentru cladirea CChC, arhitectul a avut initiativa de a face ca acest sistem sa fie vizibil si sa dea o cladire de marca bransei constructorilor chilieni. In acest scop, masa suspendata a devenit „inima” care asigura controlul miscarii structurii: i s-a dat o forma de „inima” si culoarea rosie!

Designul si locul ales, vizibil, pe o terasa a cladirii, face o impresie deosebita si atrage atat specialistii, cat si oamenii obisnuiti, catre solutiile inovative.

„Acordarea” oscilatiei pe frecventele prezumate nu este un procedeu simplu, fiind necesare calcule destul de complicate si reglarea amortizoarelor pentru a se evita efecte negative (Breschi si Castillo, 2015). La montaj au existat anumite operatiuni delicate, cum ar fi egalizarea solicitarilor in lanturile de sustinere.

Proiectarea structurala a fost preluata de Firma VMB Ingeniería Estructural, ing. L. Breschi si A. Castillo, cu verificator firma IEC iar constructor firma Nahmias. Firma SIRVE S.A. a proiectat sistemul TMD, in care masa activa este conectata la un  amortizor-disipator magnetoreologic semiactiv.

Inainte de cutremurul din 2010, Firma VMB avea in montaj un sistem TMD la sediul in care functioneaza, Parque Araucano. Era o cladire inalta de 90 m, executata in 2006, avand 21 de etaje supraterane si 6 subterane, o structura din beton armat, cu nucleu central si cadre periferice. In acel proiect, TMD, erau doua conteinere paralelipipedice umplute cu bile de fier, cate 150 tone fiecare, amplasate in spatii tehnice la etajul 21.

Fata de alte structuri vecine, cladirea s-a  comportat bine, desi nu erau montate amortizoare, dar ulterior au fost montate (Naeim, 2010; Breschi si Castillo, 2015).

 

Concluzii

Chile si Romania au pornit treptat, aproape in acelasi timp, in anii 1940, pe drumul ingineriei seismice bazate pe concepte avansate si coduri obligatorii. Desigur ca seismicitatea regiunii Chile are manifestari extreme.

Am putea aprecia ca, in Chile, initerea de dupa 1939 a fost confirmata de comportarea favorabila a multor constructii la cutremurele din 1960, 1985, 2010 si 2015.

In Romania, inceputul dat de Instructiunile de realizare a constructiilor rezistente la cutremur, din 1942 si 1945, continuat cu proiectele de normative din anii 1960 si apoi cu Normativul P13-63 din 1963, a fost confirmat pozitiv de statistica avariilor si prabusirilor la cutremurul din 1977, dar nu putem omite “mostenirea” cladirilor inalte pre-1940 si a vulnerabilitatii cumulative a unor tipologii pre-1977, pentru care inca nu s-a reusit reducerea riscului seismic. S-a trecut la noile coduri P100-1992 si noile editii din 2006 si 2013, cu intervale medii de recurenta sporite si la proiectarea bazata pe performanta, care creeaza alte generatii de cladiri.

Dupa cutremurele din 2010 si 2015 din Chile, analizele au dovedit ca exista un progres deosebit in Chile in privinta reducerii drastice a numarului de victime din prabusiri de cladiri noi, ca urmare a aplicarii codurilor ingineresti avansate dar si a importantei unui control legal, administrativ si tehnic eficient, timp de multe decenii. Daca ne referim la avariile structurale, inca manifestate, acestea au fost atribuite mai intai marimii cutremurului, care a depasit nivelul de cod. In privinta peretilor structurali, au suferit peretii zvelti cu efort axial ridicat; in absenta armaturii de confinare, si-au aratat efectul negativ iregularitatile pe verticala sau neconfinarea imbinarilor intre pereti.

Structurile prezentate in acest articol sunt dintr-o generatie noua, reziliente seismic, cu un nucleu central, care isi are rolul sau bine definit iar in doua cazuri deformatiile sunt controlate de dispozitive disipative speciale. La origine, acestea au fost lansate cu peste 30 de ani in urma, in Japonia, dar in prezent au devenit aplicabile si convenabile chiar in cazul unor cladiri cu inaltime des intalnita. In 2010, cutremurul a surprins in Chile 13 cladiri care aveau sisteme de izolare seismica a bazei sau disipatori, iar comportarea foarte buna a confirmat abordarile stiintifice.

Ceea ce este de remarcat in Chile este rapiditatea cu care s-a invatat din lectia cutremurului din 2010, colaborarea directa dintre arhitecti si ingineri si abordarea integrata a structurii, conceptul de rezilienta la actiunea cutremurului cu proiectarea ecologica-energetica, bazate pe criterii de sustenabilitate. Pe langa modificarile codului seismic, la nivel urban, cresterea pe inaltime este corelata cu politici si cerinte de reducere a poluarii si asigurare a fluentei in trafic.

Romania ar trebui sa recupereze intarzierea privind construirea de cladiri care folosesc concepte si dispozitive antiseismice avansate. Date fiind particularitatile miscarilor seismice de Vrancea, orice initiativa ar trebui precedata de anumite studii teoretice si de fezabilitate.

 

Multumiri

Autorul apreciaza plata taxei de participare la Cea de a 16-a Conferinta Mondiala de Inginerie Seismica din Chile de catre INCD URBAN-INCERC si ECBR – CENTRUL EUROPEAN PENTRU REABILITAREA CLADIRILOR din cadrul Acordului EUR-OPA Major Hazards.

Totodata, autorul adreseaza multumiri Asociatiei Chiliene de Seismologie si Inginerie Seismica – ACHISINA, Dlui Profesor Rodolfo Saragoni, presedintele Conferintei, ca si Companiilor René Lagos y Asociados, ALV Ingenieros din Chile si VMB Ingeniería Estructural pentru accesul la informatii si prietenia manifestata cu prilejul conferintei si vizitelor tehnice.

 

Bibliografie

  • Georgescu, E. S., Dragomir, C. S., Borcia, I. S., Dobre, D. (2010): Cutremurul Mw 8,8 Maule – Chile din 27 februarie 2010: analiza preliminara a datelor seismografice, prabusirilor si avariilor la cladiri. Conferinta Nationala AICPS, 2010. AICPS REVIEW 2-3, 2010, pp. 131-139
  • *** Seismic Design Standard for Buildings of Chile. NCh 433/96;
  • Moehle, J. P. (2010): 27 March 2010 Offshore Maule, Chile Earthquake. Moehle_LFE_briefing_ in_Berkeley.pdf, EERI, USA;
  • Bruneau, M., Chang, S., Eguchi, R., Lee, G., O’Rourke, T., Reinhorn, A., Shinozuka, M., Tierney, K., Wallace, W., von Winterfelt, D., 2003. A Framework to Quantitatively Assess and Enhance the Seismic Resilience of Communities, EERI Spectra Journal, Vol. 19, No. 4, pp. 733-752;
  • Bruneau, M., Reinhorn, A. (2006): Overview of the Resilience Concept. Proceedings of the 8th U.S. National Conference on Earthquake Engineering. April 18-22, 2006, San Francisco, California, USA;
  • Bruneau, M. (2007): The Need for Integrated Multi-Hazard Engineering Design Solutions to Enhance Disaster Resilience; The 4 R’s of Resilience and Multi-Hazard Engineering. AEI / MCEER / Steel Institute of NY. Symposium on Emerging Developments in Multi-hazards Engineering, NY, 2007;
  • Naeim, F. (Moderator) (2010): Performance of Tall Buildings During the 2/27/2010 Chile Magnitude 8.8 Earthquake: A Preliminary Briefing. Los Angeles Tall Buildings Structural Design Council, USA;
  • Lagos, R. et al (2012): Seismic Performance of High-rise Concrete Buildings in Chile. CTBUH Research Paper. Council on Tall Buildings and Urban Habitat. International Journal of High-rise Buildings, September 2012, Vol. 1, No. 3, 181-194. ctbuh.org/papers;
  • Lagos, R. (2017): The Quest for Resilience in Seismic Design of RC Buildings. The Chilean Practice. Key-Note Lecture. Proc. 16-th WCEE, Santiago, Chile, 9-13 January 2017;
  • VMB. (2017): Tuned Mass Damper in New CChC Building. Presentacion 04 CChC, January, 14, 2017. www.vmb.cl. VMB Ingeniería Estructural, Chile;
  • ALV Ingenieros. Chile. www.alving.cl;
  • Breschi, L., Castillo, A. (2015): Use of TMD in structural engineering: Building Parque Araucano in Santiago de Chile. CMMOST, 24-26 June 2015, Seville, Spain;
  • ICAR. http://www.icar.com/ en/project/costanera-center-di-santiago/ Santiago;
  • Dow Corning (2011): Construction Solutions. Form No. 63-1216-01. 2011, USA. www. dowcorning.com;
  • Nagase, T. Earthquake Records Observed in Tall Buildings with Tuned Pendulum Mass Damper. Proc. 12th WCEE, Auckland, New Zealand, 2000;
  • Kelly, J. M., Skinner, R. I., & Heine, A. J. (1972). Mechanisms of Energy Absorption in Special Devices for use in Earthquake Resistant Structures. Bulletin of the New Zealand Society for Earthquake Engineering, 5(3);
  • Edificio-titanium. https:// es.slideshare.net/titoantillo/presentacion-edificio-titanium;
  • SIRVE. http://sirve.cl/ archivos/7244 – Sistema de protección sísmica Torre Titanium. 

(Din AICPS Review nr. 1-2/2017) 

Autor:
dr. ing. Emil-Sever Georgescu – Institutul National de Cercetare-Dezvoltare in Constructii, Urbanism si Dezvoltare Teritoriala Durabila „URBAN-INCERC” / ECBR – Centrul European pentru Reabilitarea Cladirilor, Bucuresti 

…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 143 – decembrie 2017, pag. 50

 



Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Share

Permanent link to this article: http://www.revistaconstructiilor.eu/index.php/2017/12/02/structuri-proiectate-in-concept-de-rezilienta-seismica-costanera-center-titanium-tower-si-camera-chiliana-a-constructiilor-din-santiago-de-chile/

Lasă un răspuns

Adresa de email nu va fi publicata.