«

»

MONUMENTE CARE PLANG… (VII). Cazinoul din Vatra Dornei

Oare de cata impotenta… sau nepasare trebuie sa dea dovada autoritatile unui stat, incepand de la cele centrale, pana la cele locale, dar si numeroasele institutii platite de la Bugetul de Stat, ca sa asiste indiferente la degradarea unora dintre cele mai frumoase cladiri ale tarii, monumente arhitectonice de o deosebita valoare, ce fac parte din Patrimoniul nostru national!

In iunie 2017, de pilda, va prezentam situatia Cazinoului din Constanta – o cladire reprezentativa pentru arhitectura romaneasca, simbol al orasului de la malul marii, care se afla acum intr-o stare avansata de degradare.

In 2015, Guvernul a alocat 9,5 milioane euro pentru reabilitarea Cazinoului. Sub egida Companiei Nationale de Investitii s-a organizat o licitatie, la care au participat 5 asocieri de firme. Dupa licitatie s-a stabilit o asociere castigatoare. Au trecut de atunci 2 ani si jumatate. Credeti ca au inceput lucrarile de restaurare a cladirii Cazinoului? Nici vorba!

De atunci, lupta se duce doar prin tribunale. Cu contestatii dupa contestatii. Si atunci cum sa nu te intrebi: cat oare suntem de neputinciosi ca sa nu putem rezolva o asemenea problema care tine doar de legislatie?

Repet mereu acest lucru. Si alte tari din Uniunea Europeana au probleme cu stabilirea castigatorilor in urma licitatiilor, numai ca au gasit si solutii pentru rezolvarea lor.

Iata, Comisarul european Corina Cretu ne spunea ca Polonia a adoptat in Parlament o lege care prevede ca toate contestatiile de la o lucrare sa se finalizeze in maximum 6 luni. La noi, iata, au trecut 2 ani si jumatate si continua lupta prin tribunale. Oare de ce nu suntem in stare sa gasim si sa adoptam o solutie? De ce?

Dar, iata ca, in timp ce scriam acest comentariu, aflam ca si coalitia de la guvernare „s-a trezit”. Au constatat si dansii ca este o problema cu Legea achizitiilor publice. Au constatat si dansii ca procesul de licitatie, urmat de contestatii dupa contestatii, dureaza in Romania mai mult decat lucrarile propriu-zise, o situatie care impiedica in foarte multe cazuri desfasurarea investitiilor in tara noastra.

Si constatand acest lucru, coalitia de la guvernare a hotarat sa infiinteze o Comisie care sa analizeze Legea achizitiilor publice si sa rezolve aceste probleme.

Sa vedem cum le vor rezolva?! Le vor rezolva cu adevarat sau vom asista, ca in multe alte situatii, la un paleativ care practic nu va rezolva nimic?!

Dar, iata, in continuare, situatia altui Cazinou reprezentativ pentru arhitectura romaneasca, aflat, de asemenea, intr-o stare de avansata degradare.

 

Cazinoul din Vatra Dornei

Aprobarea pentru construirea unui cazinou la Vatra Dornei a fost obtinuta de primarul Vasile Deac de la imparatul Austriei, Franz Joseph.

Terenul pe care s-a construit Cazinoul era acoperit de paduri care au fost defrisate. O parte din banii necesari au fost stransi prin cheta publica, la care a contribuit insusi Franz Joseph, iar o alta parte au fost imprumutati de la o Banca din Viena.

Proiectul a fost conceput de arhitectul vienez Peter Paul Braug. Lucrarile au inceput in 1896 si s-au incheiat in 1898.

Cazinoul a fost construit in stil eclectic cu unele note ale Renasterii germane.

Arhitectonic, cladirea seamana cu Cazinoul din Baden. In interior erau montate 3 policandre din cristal de Murano, la inceput cu lumanari apoi cu becuri.

In Cazinou se aflau: o sala de teatru, o biblioteca, un restaurant, o cofetarie si spatii de utilitate publica.

Printre cei care au trecut pragul Cazinoului din Vatra Dornei au fost imparatul Franz Joseph, arhiducele Franz Ferdinand dar si personalitati romanesti, precum Lucian Blaga, Nicolae Iorga, generalul Gheorghe Argeseanu, Nicolae Crainic, A. I. Cuza, generalul Ion Antonescu, Gheorghe Gheorghiu Dej s.a.

Dupa unirea Bucovinei cu Romania, in 1918, terenul pe care se afla Cazinoul a intrat in reconstituirea Fondului Bisericesc al Bucovinei, in contul reparatiilor de razboi pe care Austria a fost obligata sa le plateasca Romaniei.

Incepand din anul 1936 au fost executate o serie de lucrari de modificare functionala a cladirii. A fost modificata scena salii de spectacole iar in spatele Cazinoului s-a amenajat o terasa cu vedere spre Parcul Balnear.

In timpul celui de-Al Doilea Razboi Mondial, cladirea Cazinoului a fost folosita de armatele germane in scopuri militare. In dimineata zilei de 29 septembrie 1944, in timpul retragerii din Vatra Dornei a ultimelor unitati militare, cladirea Cazinoului si spatiile interioare au suferit distrugeri importante.

Incepand cu primavara anului 1945 au fost executate o serie de lucrari de reparatii si renovare.

Dupa instaurarea regimului comunist in Romania, Cazinoul a fost nationalizat si transformat in Club muncitoresc al statiunii balneare. In cladire se desfasurau sedinte de partid sau sindicale si se organizau Campionatele Nationale de Sah.

In 1986 au inceput lucrari ample de renovare a cladirii si de remodelare a spatiului din vecinatate. Lucrarile trebuiau finalizate in 3 ani. S-a refacut, insa, doar structura de rezistenta a cladirii.

In 1989 santierul era in plina activitate. In doar 3 luni, dupa Revolutie, s-au furat: candelabre, cristaluri, marmura, cazile din cupru s.a.

Din lipsa de fonduri, lucrarile au fost sistate. Mai ales ca a urmat o adevarata cavalcada a schimbarii proprietarilor.

Dupa 1990 Cazinoul a apartinut societatii „Dorna Turism SA”. Apoi, prin Hotarare de Guvern a fost transferat in administrarea Consiliului Local. Ministerul Culturii si Cultelor a alocat fonduri pentru reabilitarea cladirii iar autoritatile locale au cheltuit sume importante pentru tabla si subzidire.

In 1998, la initiativa primarului Ioan Moraru, Consiliul Local al municipiului a decis infiintarea „Fundatiei Cazinoul Vatra Dornei”, cu scopul de a strange fonduri pentru restaurarea si consolidarea Cazinoului.

In ianuarie 2003, Arhiepiscopia Sucevei si Radautilor, in calitate de administrator al Fondului Bisericesc Ortodox Roman din Bucovina, a revendicat Cazinoul. Prin Hotararea de Guvern din 14 octombrie 2004, elaborata in urma analizarii cererii  de catre Comisia Speciala de Retrocedare a unor bunuri imobile care au apartinut cultelor religioase din Romania, cladirea Cazinoului, cladirea Sectiei de Boli Infectioase si un alt imobil aflat la baza dealului Runc au fost retrocedate Arhiepiscopiei Sucevei si Radautilor.

La momentul retrocedarii cladirea Cazinoului era o ruina iar preotul Mihai Valica, cel care slujeste la Biserica Sf. Treime din Vatra Dornei, ameninta autoritatile Statului cu darea in judecata pentru ca au permis degradarea cladirii.

Am reprodus din Wikipedia povestea Cazinoului din Vatra Dornei pentru a va face si dumneavoastra o imagine despre „balamucul” care a domnit in ultimii 28 de ani in administrarea acestei tari si in sistemul de retrocedare a bunurilor, fara indoiala unic intre fostele tari comuniste. Vorba proverbului „Ca la noi, la nimeni!”

Ce va face Arhiepiscopia Sucevei si Radautilor in cladirea Cazinoului, este greu de spus.

In final, aflam din presa locala ca Primul Cazinou din Romania, o ruina in continua degradare, ar putea fi restaurat cu fonduri europene, printr-un proiect de 4,9 milioane de euro”.

Hai sa o vedem si pe asta!

Autor:
Ionel Cristea 

…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 144 – ianuarie-februarie 2018, pag. 54

 



Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Share

Permanent link to this article: http://www.revistaconstructiilor.eu/index.php/2018/02/02/monumente-care-plang-vii-cazinoul-din-vatra-dornei/

Lasă un răspuns

Adresa de email nu va fi publicata.