«

»

HIDROCONSTRUCTIA SA: Contributia la edificarea Sistemului Hidroenergetic National (XVII). Amenajarea Bazinului Raului Somesul Mic

Share

Lucrarile de inginerie a apei, in vremuri contemporane multora dintre noi, au inceput in Ardeal la 01.01.1970 cu Grupul de Santiere „Somes” si au fost determinate de aprobarea investitiilor legate de Amenajarea Hidroenergetica Somesul Cald.

Somesul Mic, nascut din ingemanarea Somesului Cald cu cel Rece, are o lungime de 178 km, cu un debit mediu de 21.2 m3/s. In zona localitatii Mica, 4 km in amonte de Dej, se uneste cu Somesul Mare, dand viata Somesului, sursa de apa pentru peste 2 milioane de locuitori ai nord-vestului Transilvaniei, stapanind un bazin hidrografic de 15.740 km2, 362 cursuri de apa codificate in Registrul National, alocandu-si 7% din cursurile de apa ale tarii.

Complexul hidroenergetic Somesul Mic este un ansamblu de uvraje destinate, in egala masura, productiei de energie electrica precum si alimentarii cu apa a municipiului Cluj si a localitatilor zonei metropolitane a acestuia.

Conceput in mai multe etape, fiecare dintre ele raspunzand unei alte nevoi, complexul capteaza, acumuleaza, uzineaza si distribuie debite din bazinele raurilor Somesul Cald, Rece, Belis, Rasca, Agarbiciu si altele.

Dinspre amonte spre aval, amenajarea cuprinde lantul alcatuit din: acumularea Fantanele, despre care am vorbit intr-un anterior articol, CHE Mariselu, acumularea Tarnita, acumularea Somesul Cald, amenajarile Gilau I si II, Floresti I si II, ultima treapta fiind reprezentata de microhidrocentrala (MHC) Cluj.

Pentru astazi ne-am propus sa va prezentam acumularea si centrala Tarnita, treapta a II-a a amenajarii.

Barajul Tarnita este situat in zona de chei a Somesului Mic, in amonte de comuna cu acelasi nume, intr-un amplasament caracterizat prin prezenta unui ansamblu de roci fisurate si faliate, alcatuite in principal din amfibolite masive, in straturi groase. Conditiile morfologice favorabile au permis proiectarea si executia celui mai zvelt baraj in dublu arc din Romania: grosimea la baza fiind de 11 m, iar la coronament doar 4 m.

La baza barajului, imediat in aval, este pozitionata centrala hidroelectrica a carei structura este despartita de corpul barajului printr-un rost permanent. Prizele si conductele fortate ale celor doua grupuri energetice ale centralei sunt amplasate simetric in doua ploturi centrale (8 si 13).

Bazinul de linistire este continuat cu un canal partial betonat care parcurge ultima portiune a cheilor.

Prezenta centralei la piciorul aval a impus, inca din etapa de proiectare, o serie de adaptari in alcatuirea structurala a barajului: sectiunea teoretica a barajului se evazeaza cu 11 m deasupra cotei de fundare, sub forma unui soclu cu extindere spre aval, pe care s-a amplasat o parte din suprastructura centralei. Limita aval a soclului este despartita de infrastructura centralei printr-un rost permanent. Sub incarcarea apei din lac, paramentul aval al barajului exercita presiuni asupra suprastructurii centralei, desi este prevazuta cu rost. Intre baraj si centrala exista si alte legaturi structurale: jgheaburile descarcatorilor de semiadancime sunt partial conectate cu acoperisul centralei, prin dispunerea lor convergenta catre aval, antrenand, in cazul deplasarilor, si portiuni din suprastructura centralei. O alta problema ridicata de amplasamentul centralei o constituie izolarea termica in raport cu variatiile de temperatura ale paramentului aval al barajului.

Toate aceste interdependente au fost urmarite in timp, studiate si teoretizate. Efectele centralei asupra comportarii statice a barajului au fost semnalate de urmarirea in exploatare a ansamblului baraj – centrala si au fost evaluate cantitativ pe baza modelului teoretic al metodei cu elemente finite. Rezultatele modelarii s-au dovedit a fi excelente, prin comparatia facuta cu indicatiile oferite de aparatura de masura si control instalata in baraj si zona adiacenta acestuia.

Cu o inaltime de 97 m si o lungime la coronament de 232 m, barajul inglobeaza un volum de 100,4 mii mc beton, stavilind o acumulare de 70,3 milioane mc apa. Pus in functiune in anul 1974, asigura apa necesara generarii energiei electrice prin intermediul a doua grupuri generatoare tip Francis de cate 22,5 MW. Suplimentar au fost instalate si doua grupuri MHC de cate 800 KW. Pentru evacuarea apelor, barajul a fost dotat cu doua prize pe paramentul amonte cu conducte fortate cu diametre de 3,6 m care alimenteaza turbinele, un descarcator de suprafata amplasat in versantul drept – de tip „trambulina” – cu doua deschideri deversante echipate cu stavile de 3×8 m peste creasta deversorului, cu o capacitate de evacuare de 540 mc/s, doua prize cu conducte descarcatoare in zona mediana avand diametre de 1,7 m cu jilip (jgheab) peste cladirea centralei si o conducta de golire de fund.

Din 1974 si pana in prezent au trecut 44 de ani. 44 de ani in care Tarnita a produs in medie 80 GWh/an, a asigurat alimentarea cu apa a Clujului si a zonelor agricole adiacente, ferind totodata populatia de viituri catastrofale. Un proiect ce si-a dovedit utilitatea in timp. Tot in timp, de cativa ani incoace, tot „facem” acumularea Tarnita – Lapusesti. Si asa o „facem” de nu mai facem nimic.

Proiectul Tarnita – Lapusesti, fara a aduce o contributie la cantitatea de energie produsa de Romania, are in principiu o mare calitate: functionand in regim reversibil, asigura echilibrarea sistemului energetic national, compensand fluctuatiile de consum – generate in intervalele zi – noapte. Poate acoperi varfuri de cerere, in perioadele de scadere a acesteia functionand ca statie de pompare.

Din pacate, desi sistemul energetic national are nevoie de un asemenea proiect, deciziile luate cu privire la acesta s-au dovedit a fi doar luari de pozitie sforaitoare, fara o finalitate adecvata tradusa in cresterea sigurantei si a confortului cetatenilor.

Precum spunea un (al catelea?) vremelnic ocupant de fotolii… „cam in februarie 2014 pornim licitatia pentru acest obiectiv”…

Fiecare cu februariele lui! 

Autor:
ing. Stefan Constantin – HIDROCONSTRUCTIA SA

Contact:
HIDROCONSTRUCTIA SA
Calea Dorobantilor 103 – 105
Sector 1, Bucuresti – Romania
Cod:010561
Telefon:
+40.(0).21.20.81.400
+40.(0).21.20.81.411
Fax:
+40.(0).21.208.14.01
+40.(0).21.208.14.02
+40.(0).21.317.52.03
E-mail: office@hidroconstructia.com
Web: www.hidroconstructia.com

…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 146 – aprilie 2018, pag. 10

 



Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Share

Permanent link to this article: http://www.revistaconstructiilor.eu/index.php/2018/04/01/hidroconstructia-sa-contributia-la-edificarea-sistemului-hidroenergetic-national-xvii-amenajarea-bazinului-raului-somesul-mic/

Lasă un răspuns

Adresa de email nu va fi publicata.