«

»

Convorbiri despre estetica structurala cu mari ingineri contemporani. Interviu cu prof. dr. ing. Ildikó Bucur

Share

Interviurile au la baza ingenioasa idee a domnului prof. dr. ing. Ludovic Kopenetz de a studia cu ajutorul specialistilor din domeniu, in cadrul analizei derulate la nivel local, viziunea inginerilor contemporani clujeni asupra a ceea ce se intelege si cum se pune in practica frumosul in constructii. Desi, de obicei, abordarea unei lucrari de catre un inginer se face intr-o maniera mai tehnica, frumosul este o componenta valoroasa a structurilor si, de aceea, acest atu al unei constructii trebuie studiat si evidentiat mai mult decat s-a facut pana acum.

Studiul face parte din cercetarile doctorale pe care le desfasor sub indrumarea domnului Kopenetz, cercetari care vor fi finalizate printr-o lucrare pe tema Esteticii structurilor.

Convorbirile contin trei sectiuni: o scurta prezentare a profesionistului intervievat, derularea intrebarilor si a raspunsurilor de teoretizare asupra esteticii structurilor si prezentarea selectiilor de lucrari scrise pe profil si a unor lucrari realizate de-a lungul carierei, insotite de observatii estetice.

 

Adina Lehene: Ce sens dati conceptului de structura curata?

Ildikó Bucur: O structura curata, indiferent de tipul acesteia, trebuie sa fie clara din punct de vedere geometric, mecanic – vizavi de comportarea sub sarcini – si tehnologic.

 

Adina Lehene: Cum vedeti legatura dintre structura si frumos?

Ildikó Bucur: Raspunsul la aceasta intrebare nu este usor. Legatura aceasta intotdeauna a existat pe parcursul istoriei (din antichitate si pana in epoca moderna, chiar in zilele noastre) si s-a modificat periodic, in functie de moda vremii, fiind intotdeauna influentata de niste factori de baza ca: necesitatile crescande ale societatii, conceptii filosofice dominante ale vremii, stadiul stiintei si al tehnicii, aparitia de noi materiale de constructie si noi tehnologii de punere in opera si multe altele. In prezent, posibilitatile oferite de electronica, intr-o dezvoltare uluitoare, incurajeaza si ajuta crearea unor structuri performante.

De ce spunem despre ceva ca este frumos? Pentru ca ne place, intruchipeaza conceptul nostru personal despre frumos. In cazul constructiei se poate intampla acelasi lucru. Numai ca aici nu putem vorbi numai de frumusete legata doar de criterii formale sau preferinte personale. Adica, edificiul este o creatie care poate fi realizata in mai multe variante, dar trebuie sa fie legata de un intreg sistem de conditii, in primul rand functionalitate si siguranta, care toate, dar absolut toate, privesc structura. Daca se concepe o structura care place ochiului si impresioneaza prin ea insasi, raspunzand, totodata, intregului sistem de conditii, putem vorbi de o frumusete cu sens, pe care imi place s-o numesc frumusete desteapta, sau frumusete combinata cu ratiune. Astfel structura devine conditia sine qua non a frumusetii unei constructii, creandu-se o legatura perfecta.

 

Adina Lehene: In practica exista comunicare intre frumos si structura?

Ildikó Bucur: Exista, asa cum am explicat in raspunsul anterior.

 

Adina Lehene: Care este demersul conceptual spre structura/structurile realizata/realizate?

Ildikó Bucur: Demersul conceptual trebuie sa inceapa cu un studiu comparativ asupra mai multor solutii structurale posibile, care sa raspunda la functiunea solicitata. Aici intervin cunostintele proiectantului, talentul lui si capacitatea de a convinge. Pe baza unor criterii logice, dintre care unele pot fi impuse chiar de investitor, se alege varianta optima teoretic, iar, practic, buna sau acceptabila. Este strict necesar ca in aceasta analiza, cel care decide sa aiba, printre altele, cunostinte temeinice despre structuri.

Arhitectul si/sau inginerul creativ, desi aparent are libertate completa de a crea, este conditionat de complexitatea cerintelor functionale si a celor care garanteaza siguranta cladirilor, de reglementarile, legile, posibilitatile concrete ale executiei, precum si de resursele financiare ale investitorului.

In experienta mea profesionala privind lucrarile executate, ideea de baza era de a realiza structuri care sa imbrace ideal functiunea cladirii, iar estetica constructiei sa rezulte, in primul rand, din insasi structura ei, din forma ei geometrica, din modul tehnologic de realizare a sa. Si, nu in ultimul rand, sa prezinte siguranta in exploatare si durabilitate.

Pentru fiecare dintre noile forme structurale s-a creat cate un model matematic adecvat si precis, s-a elaborat metoda de calcul mecanic si s-au facut testari de laborator pe machete.

Obiectivele principale ale inginerului proiectant au fost sa se ajunga la o forma geometrica de structura, de obicei neconventionala, care:

  • sa raspunda intocmai cerintelor functionale ale edificiului;
  • sa fie bine definita matematic;
  • sa fie controlabila mecanic, corespunzand cerintelor de siguranta;
  • sa se recurga la tehnologii performante (prefabricare, pretensionare, sistem modular etc.).

 

Adina Lehene: Care sunt conditiile realizarii unei structuri de succes si ale unei structuri frumoase? Exista vreo diferenta in practica intre structura de succes si cea frumoasa?

Ildikó Bucur: Intrebarea mi se pare redundanta. Presupun ca si structura de succes poate fi frumoasa, si invers. Tot asa de bine, structura de succes poate sa nu fie frumoasa. Iar structura frumoasa, de obicei, este si de succes. Ca sa fac o gluma: structura care este doar de succes (cine stie de ce), are sanse mai mari la demolare – dupa un timp – decat cea frumoasa.

 

Adina Lehene: Dintre aceste conditii considerati ca una anume este esentiala? Daca da, care?

Ildikó Bucur: La aceasta intrebare nu am raspuns. Nu am nominalizat nicio conditie pentru ca aceasta comparatie este inutila, redundanta cum am zis.

 

Adina Lehene: Cum se pun in aplicare aceste conditii?

Ildikó Bucur: Avand in vedere cele afirmate mai inainte, n-am gasit si nu gasesc conditii de pus in aplicare.

 

Adina Lehene: Exista o evolutie in acest domeniu? Fie la nivel teoretic, daca se intrevede o evolutie – care ar fi acel demers evolutiv in carierea unui specialist? Fie la nivel practic, azi in societatea clujeana fata de perioadele anterioare.

Ildikó Bucur: Daca ne referim la daca exista evolutie in domeniul structurilor frumoase, da, cred ca exista. In general, demersul evolutiv in cariera unui specialist, fie arhitect, fie inginer, in crearea unor structuri frumoase si inteligente, presupune satisfacerea mai multor cerinte: o urmarire perpetua a dezvoltarilor in domeniu, cunostinte temeinice de arhitectura si inginerie, putere de imaginatie, spirit de initiativa, deschidere spre consiliere cu alti specialisti, lucru in echipa si multa-multa munca. Si noroc.

 

Adina Lehene: Puteti sa-mi spuneti cateva lucrari, respectiv cativa specialisti in a caror activitate frumosul detine un loc aparte si pot fi astfel considerate/considerati repere?

Ildikó Bucur: Da, desigur. Exista foarte multe mari personalitati, plecate dintre noi sau prezente, dintre care as nominaliza doi ingineri exceptionali, recunoscuti la nivel mondial: Pier Luigi Nervi, marele inginer constructor italian, structuralist convins si realizatorul unor cladiri frumoase prin structura, pe care multi il considerau si arhitect; si regretatul nostru profesor Mircea Mihailescu, care a fost multi ani seful Catedrei de Constructii de beton armat a Facultatii de Constructii din Cluj.

Incep cu profesorul Mircea Mihailescu, iubitor de frumos si inginer exigent, care in cadrul catedrei a initiat si a participat la elaborarea unor proiecte de structuri frumoase, rationale si functionale. Cateva exemple de lucrari remarcabile sunt cele prezentate in partea de Lucrari realizate + date + poze a interviului. Mai doresc sa mentionez ca Domniei sale, la Simpozionul IASS 2005 (International Association of Shell and Spatial Structures) organizat la Bucuresti, i-a fost inmanata cea mai inalta distinctie a IASS, aceea de Membru de Onoare care l-a postat alaturi de nume ca Pier Luigi Nervi, Felix Candela, Yoshikatsu Tsuboi, Pál Csonka, Nicolas Esquillan, Wolfgang Zerna, Ulrich Finsterwalder, G. K. Khaidukov, Alexander C. Scordelis, Herman Rühle, Heinz Isler, David P. Billington si altii.

Pier Ligi Nervi este unul dintre cei mai mari ingineri constructori, daca nu cel mai mare, care avea cunostinte vaste de inginerie, arhitectura, filosofie, matematica, managment si cine mai stie cate si realiza constructii superbe si supuse logicii din punct de vedere ingineresc.

In anul 2013 am studiat unul dintre cele mai interesante si reusite constructii ale sale, Palazzetto dello Sport, construit la Roma pentru Olimpiada din 1960. Am fost curioasa daca intuitia, logica structurala si calculele facute la acea vreme stau si astazi in picioare. Folosind un soft performant modern, am refacut calculele, ca la sfarsit sa trag concluzia ca proiectantul a fost un creator genial. Nervi a fost un sustinator neclintit al structurii frumoase, de la care trebuie plecat.

 

Adina Lehene: Ce va ajuta pe Dvs. in a concepe un proiect de structura frumos?

Ildikó Bucur: In activitatea mea de proiectare de structuri frumoase si destepte m-au ajutat foarte mult cunostintele mele de matematica si cele tehnice dobandite de-a lungul timpului, urmarirea permanenta a evolutiei la nivel mondial in domeniul constructiilor performante, existenta unor specialisti de marca in anturajul meu imediat, mai ales la Catedra de Constructii de beton armat, existenta unei echipe disponibile pentru a lucra in comun, a ne consulta si a schimba idei. Iar la ora actuala tin legatura, in activitatea mea din proiectare, cu colegii mei tineri, unii fosti sudenti de-ai mei, foarte bine pregatiti, rationali si cu mari posibilitati de a se afirma chiar in domeniul cercetat.

 

Adina Lehene: Cum priveste publicul efortul estetic al specialistului?

Ildikó Bucur: Cred ca publicul apreciaza acest efort si il primeste cu multumire.

 

Scurt rezumat biografic

Doamna Ildikó Bucur a absolvit Facultatea de Constructii din cadrul Universitatii Tehnice din Cluj-Napoca in anul 1966 si este doctor inginer, Profesor Universitar Emerit. Actualmente este conducator de doctorat in cadrul Universitatii Tehnice din Cluj-Napoca, la Facultatea de Constructii, in Departamentul Structuri si profesor asociat in cadrul cursurilor postuniversitare, specializarea Reabilitarea monumentelor istorice, la Universitatea Babes-Bolyai, Facultatea de Istorie si Filosofie.

 

Lucrari realizate de dna prof. dr. ing. Ildikó Bucur

Doamna Ildikó Bucur a realizat, alaturi de mai multe lucrari practice, si numeroase lucrari teoretice in domeniul esteticii structurilor sau adiacente, a caror lista este redata in continuare:

  1. Ildikó Horváth, Épület és struktúra (Edificiu si structura), revista Korunk, nr.3/1972, pp. 367-372;
  2. Ildikó Horváth, Építészek maratónija (Maratonul constructorilor), revista Korunk, nr.7/1972, pp. 1003-1010;
  3. Mircea Mihailescu, Ildikó Horváth, Cornel Bia, Adrian Pocanschi, Acoperis sub forma de hiperboloid realizat din elemente prefabricate,Buletinul Stiintific al Institutului Politehnic Cluj, nr. 11/1, 1968, pp. 427-438;
  4. Mircea Mihailescu, Cornel Bia, Ildikó Horváth, Invelitori prefabricate din beton armat reprezentate de o ecuatie de gradul patru, A III-a Conferinta de Betoane, Structuri de Beton Armat, 22-24 octombrie 1970, Brasov, pp. 623-635;
  5. Mircea Mihailescu, Ildikó Horváth, Velaroidal Shells for Covering Universal Industrial Halls (Invelitori subtiri velaroidale pentru acoperirea halelor industriale), Acta Technica Scientiarum Academiae Hungaricae, Tomus 85 (1-2), 1977, pp. 135-145;
  6. Ildikó Bucur Horváth, Mircea Mihailescu, Basic Principles on Building Circular Settling Tanks of Precast Concrete Units (Principiile de baza in construirea decantoarelor circulare din elemente prefabricate de beton armat), Symposium on System Building, Budapesta, 10-12 iunie 1981, CIB Proceedings, Publication 60, Vol. I., pp. 317-330, ISBN 963-8061-4-5;
  7. Ildikó Bucur Horváth, Építészet mérnökszemmel. Az építészet és építőtechnika rövid története. (Arhitectura in viziune inginereasca. Scurta istorie a arhitecturii si tehnicii in constructii), ed. Kriterion, Bucuresti, 1995, ISBN 973 26 0399 2;
  8. Ildikó Bucur Horváth, Retrospect and prospect of reinforced concrete thin shells (Retrospectiva si prospectiva asupra invelitorilor subtiri din beton armat), International Symposium Constructii 2000, Cluj-Napoca, 15-16 octombrie 1993, vol. IV. pp. 1414-1431;
  9. Ildikó Bucur Horváth, Az értelmes szépről az építészetben (Despre frumosul rational in constructii), Conferinta cu participare internationala ÉPKO’98, Societatea Tehnico-Stiintifica Maghiara din Transilvania, Odorheiu Secuiesc, 4-6 iunie 1998, pp. 23-28;
  10. Ildikó Bucur Horváth, A. Bacsó, I. Popa, I. Tanasoiu, An early reinforced concrete cupola in the context of the thin shells evolution (O cupola din beton armat, timpurie, in contextul evolutiei invelitorilor subtiri), International Symposium BRIDGING LARGE SPANS (BLS), From Antiquity to the Present, 29 mai – 2 iunie 2000, Istanbul, pp. 417–426, ISBN 975-93903-0-2;
  11. Ildikó Bucur Horváth, A. Bacsó, A. Puskás, Mortarul hidraulic si betonul in constructii istorice, Academia Romana, Filiala Timisoara, Zilele Academice Timisorene, Editia a VII-a, Simpozionul Materiale, elemente si structuri compozite/compuse pentru constructii, 24-25 mai 2001, ed. Mirton, Timisoara, 2001, pp. 87-100, ISBN 973-585-407-4;
  12. Ildikó Bucur Horváth, M. E. György, Cupola as a structural element and way of architectural expression (Cupola ca element structural si mod de expresie arhitecturala), International Symposium Building Envelopes as Architecture’s Messages, Univesita degli Studi di Napoli Federico II, Polo delle Scienze e delle Technologie, Dipartimento Ingegneria Edile, Napoli, 9-11 octombrie 2003, LUCIANO EDITORE, Napoli, 2003, pp. 214-224, ISBN 88-88141-64-2;
  13. Ildikó Bucur Horváth, Andreea-Ana Hedes, Reliability of Reinforced Concrete Shell Structures (Reliabilitatea structurilor de invelitori subtiri din beton armat), International Symposium on Shell and Spatial Structures, IASS 2005, Theory, Technique, Valuation, Maintenance, 6-10 septembrie 2005, Bucuresti, ed. Mediamira, Cluj-Napoca, 2005, pp. 561-568, ISBN 973-713-056-1, 973-713-058-8;
  14. Ildikó Bucur Horváth, M. Bulbuk, Original solutions for structural and functional rehabilitation of masonry buildings (Solutii originale pentru reabilitarea structurala si functionala a cladirilor din zidarie), Proceedings of the International Symposium on Studies on Historical Heritage, Univesitatea Tehnica Yildiz, Istanbul, Research Center for Preservation of Historical Heritage, TA-MIR, Antalya, Turcia, 17-21 septembrie 2007, pp. 609-616, ISBN: 978-975-461-433-6;
  15. Ildikó Bucur Horváth, I. Popa, M. Bulbuk, J. Virág, Historical Constructions – Authenticity and adaptation to the modern demands (Constructii istorice – Autenticitate si adaptare la cerintele moderne), Proceedings of the 6th International Conference on Structural Analysis of Historic Construction, vol. I, 2-4 iulie 2008, Bath, Marea Britanie, pp. 169-174, CRC Press, Taylor an Francis Group, Londra, Balkema, ISBN Set978-0-415-46872-5;
  16. Ildikó Bucur Horváth, Reinforced Concrete Shell Structures in Romania as the 20th Century heritage (Invelitori subtiri din beton armat in Romania, mostenire a secolului al XX-lea), Proceedings of IASS-APCS 2012 Symposium From Spatial Structures to Shell Structures, Seoul, Korea, 21-24 mai 2012, p. 60, Seung Deog Kim (ed.), ISBN 978-89-968997-1-3;
  17. Ildikó Bucur Horváth, R. V. Saplacan, Force Lines Embodied in the Building: Palazzetto dello Sport (Linii de forta inglobate in cladiri: Palazzetto dello Sport), Journal of the IASS, International Association for Shell and Spatial Structures, Vol. 54 (2013), Nos. 2-3, ed. J. B. Obrębski si R. Tarczewski, septembrie 2013, pp. 179-187, CEDEX, Madrid, Spania, ISSN 1028-365X;
  18. Ildikó Bucur Horváth, Geta Cornelia Onetiu, Contemporary Design in Rehabilitation of Vaulted Structures (Proiectarea contemporana in reabilitarea structurilor boltite), Re-ConD’15, Proceedings of the International Conference on Re-evaluating Contemporary Design in Historical Context, Istanbul, Turcia, 22-24 iulie 2015, pp. 213-304, ed. E. Görün Arun, ISBN: 978-605-86645-9-3;
  19. Ildikó Bucur Horváth, Dezvoltarea contemporana a spatiului construit, Sesiunea de primavara de comunicari stiintifice Zilele Academice Clujene, 16-21 mai 2016, Bibiloteca Centrala Universitara Lucian Blaga, organizata de Academia Romana, filiala Cluj-Napoca, Comitetul Roman de Istoria si Filosofia Stiintei si Tehnicii (CRIFTS);
  20. Ildikó Bucur Horváth, Dezvoltarea contemporana a spatiului construit: Interventii contemporane asupra patrimoniului construit – Adaptare la cerintele moderne, Studii si Comunicari / DIS, vol. IX, 2016, pp. 97-109, Academia Romana, Comitetul Roman de Istoria si Filosofia Stiintei si Tehnicii (CRIFTS), Divizia de Istoria Stiintei (DIS),ed. Mega, Cluj-Napoca, ISSN 1844-9220, ISSNL 1844-9220;
  21. Ildikó Bucur Horváth, Vasbeton héjszerkezetek – mint 20. századi történeti hagyaték – mai szemmel (Structuri de invelitori subtiri din beton armat – mostenire a secolului al XX-lea – in evaluarea contemporana), XXI Nemzetközi Építéstudományi Konferencia (A 21-a Conferinta Internationala de Inginerie Civila si Arhitectura) ÉPKO 2017, Erdélyi Magyar Műszaki Tudományos Társaság (Asociatia Maghiara Tehnico-Stiintifica din Transilvania), Csíksomlyó, 8-11 iunie 2017, Sumuleu-Ciuc, pp. 23-28, ISSN 1843-2123.

Privitor la lucrarile practice, sunt de parere ca in categoria lucrarilor ce merita atentie in cercetarea privind aprecierea structurilor dupa caracterul lor (curat, frumos s.a), se incadreaza o serie de constructii proiectate, majoritatea initiate si diriguite de regretatul prof. Mircea Mihailescu cu echipa sa, din care am facut parte. Acestea au fost realizate in cea mai prolifica perioada a structurilor de invelitori subtiri din beton armat, a doua jumatate a secolului al XX-lea.

 

Gara de Calatori Predeal 

Descrierea obiectivului: Am participat la proiectarea sa in anul 1967 alaturi de prof. ing. Mircea Mihailescu, impreuna cu arhitect Ilie Dumitrescu, iar realizarea garii a avut loc in 1968, eu facand parte din echipa care a urmarit desfasurarea lucrarilor, din partea proiectantului de structura.

Acoperisul  garii consta intr-o  invelitoare subtire in forma de hiperboloid nesimetric (fig. 1). Structura este alcatuita din elemente prefabricate, nervuri pretensionate, betonul aparent fiind ales pentru fata interioara (fig. 2).

Din punct de vedere functional, s-a cerut acoperirea unei suprafete de 700 mp, dispunerea unei zone de asteptare, precum si a unei sali de agrement cu vedere spre calea ferata. Dat fiind ca intrarea dinspre oras s-a dorit sa se faca lateral, iar iesirea spre liniile de tren prin fata, un patrulater cu o axa de simetrie longitudinala a parut sa fie cea mai adecvata forma. Acoperisul trebuia ridicat inspre liniile de cale ferata, pentru a face loc unei subpante interioare gazduind spatiul de agrement. Astfel, suprafata aleasa pentru acoperis a fost un hiperboloid special: generatoarea se deplaseaza pe doua linii drepte arbitrare, atingand continuu o dreapta care este perpendiculara pe baza planului (fig. 3).

Observatii estetice: Simplitate si eleganta, se incadreaza perfect in mediul inconjurator. Frumusetea fetei interioare din beton aparent, nervurat impresioneaza.

 

Sala de Expozitie Aurel Vlaicu din Cluj-Napoca, str. Aurel Vlaicu

 

Descrierea obiectivului: Proiectarea acestui ansamblu a avut loc in 1971, proiectare la care am participat alaturi de prof. ing. Mircea Mihailescu, asist ing. Adrian Pocanschi, sef lucr. ing. M. Moldovan si ing. Doina Popoaca.

Structura ansamblului este compusa din invelitori subtiri velaroidale (module ce se repeta) cu plan patrat de 12 m x 12 m (fig. 4). Modulul este asamblat din elemente prefabricate, grinzile marginale sunt precomprimate.

Tema de proiectare solicita cautarea unei solutii de a acoperi suprafete extinse fara stalpi, prin module care pot fi combinate convenabil, facilitand, totodata, iluminarea naturala si eventuala extindere ulterioara a ansamblului. Din punct de vedere mecanic, scopul era de a evita discontinuitati ale suprafetei care ar fi afectat comportarea mecanica avantajoasa de membrana a invelitorii. Suprafata velaroidala a fost aleasa datorita caracteristicii acesteia de a avea margini drepte, ceea ce simplifica si conturul elementelor. Suprafata modulului velaroidal este de 12 m x 12 m, inaltimea centrala este de 2,40 m, iar generatoarea este o parabola. Modulele care formeaza intregul acoperis, cupole patrate, sunt alaturate in numar corespunzator scopului. Intregul ansamblu consta in 16 module (fig. 5). Precipitatiile sunt preluate prin tevi plasate in bratele metalice ale stalpilor de reazem si descarcate in canalizare prin soclurile din beton armat ale stalpilor (fig. 6).

Observatii estetice: Structura care trebuia proiectata si executata foarte urgent a castigat prin modulare, utilitate si frumusete. Stalpii de reazem cu 4 brate asigura un spatiu interior continuu si rezolva si problema iluminarii naturale necesare in interior.

 

Sala de box din Onesti

Descrierea obiectivului: Anasamblul proiectat in anul 1971 impreuna cu prof. ing. Mircea Mihailescu si sef lucr. ing. Cornel Bia a fost executat in anul urmator (fig. 7). Structura sa este compusa din module de invelitori subtiri prefabricate, a caror suprafata este descrisa de o ecuatie de gradul 4. Forma astfel obtinuta are avantajul de a consta intr-o suprafata continua ce prezinta un comportament static avantajos si o abordare matematica adecvata (fig. 8). Din punct de vedere arhitectural, aceasta beneficiaza de bogata lumina naturala (fig. 9), iar sistemul de preluare a apelor pluviale este simplu. Intreaga structura este modulara si poate fi extinsa oricand. Modulul are dimensiunea in plan de 6 m x 18 m, cu inaltimea de 5,50 m pe centru.

Observatii estetice: Complexul are un aspect exterior senzational, iar interiorul este luminos si frumos.

Sursele imaginilor

Fig. 1-9. Arhiva personala dr. ing. Ildikó Bucur Horváth. 

Autor:
drd. IC arh. Adina Lehene

…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 149 – iulie 2018, pag. 60

 



Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Share

Permanent link to this article: http://www.revistaconstructiilor.eu/index.php/2018/07/01/convorbiri-despre-estetica-structurala-cu-mari-ingineri-contemporani-interviu-cu-prof-dr-ing-ildiko-bucur/

Lasă un răspuns

Adresa de email nu va fi publicata.