«

»

HIDROCONSTRUCTIA SA si oamenii sai: Contributia la edificarea Sistemului Hidroenergetic National (XIX). Sistemul Hidrotehnic Stanca – Costesti Prut (I)

Share

Una dintre cele mai impresionante constructii hidrotehnice de barare din Romania, si in mod cert si din Europa, aflata in nord-estul tarii, in judetul Botosani, este barajul ridicat la Stanca – Costesti. Stavilind Prutul, isi manifesta in mod foarte vizibil utilitatea, la 40 de ani de la punerea in functiune, ferind teritoriile tarilor surori, Romania si Moldova, de efectele devastatoare ale unui puternic, navalnic si capricios rau.

Apele lacului nascut la Costesti au acoperit un taram chinuit de o istorie a unei comunitati ce traia cu teama si speranta apelor care ba veneau incet-incet, intrand in casele satenilor, ba urcau pe afluentul Ciuhur, umplandu-l de peste. Satul a mancat si murit din inundatii sute de ani, intr-o poveste parca fara de sfarsit: „intr-un an, cand varul meu s-a insurat, apele-au venit a doua zi, urmandu-i incetisor pe miri si alaiul lor, din casa in care mireasa a fost ceruta conform datinei, si pana in casa in care urmau sa locuiasca”, iar in 1969, mai bine de 160 de case au fost distruse de cea mai mare viitura din ultima suta de ani. Primavara anului 1973 a dezlantuit apele abia dezghetate ale Prutului, alimentate din topirea zapezilor, transformand placile de gheata in adevarate ferastraie „ce au taiat casele asa cum cutitul taie untul”.

Astazi, lacul nu acopera doar vatra satului Costesti, ci si pesterile ce margineau asezarea. Sapate in calcar, acestea au oferit adapost satenilor in timpul celui de-Al Doilea Razboi Mondial, iar despre pestera Casoaia Doamnei, legenda spune ca in ea s-a refugiat sotia lui Stefan-Domnitor, ucisa in acel loc de turcii care au tras spre gura pesterii un potop de sageti din moara aflata in vecinatate.

Tot in marginea satului acoperit acum de ape, se aflau movile sub care, povesteau satenii, erau adanc ingropate comorile jefuite de tatari in drumurile lor ce treceau prin foc si sabie Moldova.

In vremea in care comunismul se napustea si se aseza cu cruzime asupra Romaniei, oamenii de pe malul stang al Prutului, frati din sangele nostru, isi invatau scrisul in limba romana din revistele „Femeia”, plimbate din mana in mana pana cand ajungeau ferfenita, iar copiii – limba, din vechile radiouri cu care prindeau postul de radio Bucuresti, intr-o harababura de paraziti.

O lume chinuita, dar plina de un bun-simt exemplar, cu o cultura in care cantecul popular se impletea cu dansurile lui Sostakovici invatate la scoala, in care diezii, bemolii si becarii, despre care le vorbea profesoara de muzica copiilor, se impleteau cu doina cantata pe malurile unui rau ce le-a adus locuitorilor si nenorocire, si hrana, in vremuri de foamete crunta.

A doua dupa Portile de Fier I, acumularea Stanca – Costesti inmagazineaza 1,4 miliarde mc apa si inglobeaza in diguri 4 milioane mc de material, iar la o inaltime de 47 m si o lungime la coronament de 740 m, un volum de beton de 250.000 mc. Este un baraj de tip mixt – beton si materiale locale, care utilizeaza situatia morfologica favorabila datorata prezentei unor recifuri calcaroase, ce reduc latimea medie a albiei majore de la 3-4 km pana la 400 m.

Geologia sectorului in care este situat lacul de acumulare este relativ uniforma, determinata de depuneri de argile prafoase in amestec cu nisipuri si pietrisuri, fundate pe strate de argile si calcare sarmatice. Grindul recifal din amplasamentul uvrajelor principale este constituit din calcare cochilifere cu rezistente ridicate.

Valorile debitelor medii in sectiunea de barare se ridica la 81 mc/sec, iar maximele se situeaza in jurul valorii de 4.700 mc/sec cu asigurarea de 0,1% si 2.940 mc/sec cu asigurarea de 1%. Debitul minim inregistrat a fost de 2,5 mc/sec.

Povestea acestei constructii de dimensiuni impresionante incepe in anul 1952, cu o serie de contacte bilaterale intre varfurile conducatoare ale Romaniei si URSS, discutii care au avut ca reper gasirea solutiilor de minimizare a efectelor devastatoare ale inundatiilor generate de Prut pe ambele sale maluri. S-a avut in vedere realizarea unei constructii de acumulare si atenuare a undelor de viitura care sa protejeze ambele maluri.

In anul 1971, dupa mai multe runde de discutii, in Buletinul Oficial se publica „Acordul intre guvernul Republicii Socialiste Romania si guvernul Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste privind constructia, in comun, a Nodului hidrotehnic Stanca – Costesti de pe raul Prut, precum si conditiile de exploatare ale acestuia”. Valoarea estimata a investitiei a fost de aproximativ 62.000.000 „ruble transferabile”, echivalentul de astazi a cca 2,6 miliarde USD, o suma imensa pentru o vreme in care produsul intern brut al Romaniei era de 100 miliarde USD, explozia acestuia fiind datorata importului masiv de tehnologii din anii `65-`70. Avand in vedere, insa, echivalentele financiare pe care nici economistii de marca nu au reusit sa le puna la punct pentru un calcul cat mai apropiat de realitate, este mai usor sa spunem ca lucrarile barajului au costat echivalentul a 60 de tone de aur.

Sacrificiile nu au fost doar financiare, ci si sociale: au fost evacuate 8 sate de pe ambele maluri ale Prutului, respectiv Costesti, Rasca, Cinghina si Lehnesti pe malul stang si Stanca, Ripicenii Vechi, Stefanesti si Movila Rupta pe malul drept. Locuitorii ultimelor 4 sate au fost mutati in Ripiceni si Stefanesti.

Nodul hidrotehnic are ca folosinte principale combaterea inundatiilor, alimentarea sistemelor zonale de irigatii, alimentarea cu apa a localitatilor din zona si, in subsidiar, producerea de energie electrica.

Cu un volum de 1,4 miliarde mc apa, are o rezerva prevazuta pentru combaterea inundatiilor de 550 milioane mc, ce asigura scoaterea de sub riscul inundatiilor a 100.000 ha teren agricol, irigarea a 140.000 ha (cate 70.000 pe fiecare mal), asigurarea debitelor necesare alimentarilor cu apa din aval (10-16 mc/sec) si producerea de energie cu ajutorul a doua centrale cu cate un hidroagregat de 15 MW, la debitul de 2 x 65 mc/sec cu o energie medie anuala furnizata de 2 x 65 GWh.

(Va urma) 

Autor:
ing. Stefan Constantin – HIDROCONSTRUCTIA SA

Contact:
HIDROCONSTRUCTIA SA
Web: www.hidroconstructia.com

…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 149 – iulie 2018, pag. 6

 



Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Share

Permanent link to this article: http://www.revistaconstructiilor.eu/index.php/2018/07/01/hidroconstructia-sa-si-oamenii-sai-contributia-la-edificarea-sistemului-hidroenergetic-national-xix-sistemul-hidrotehnic-stanca-costesti-prut-i/

Lasă un răspuns

Adresa de email nu va fi publicata.