«

»

Convorbiri despre estetica structurala cu mari ingineri contemporani. Interviu cu prof. dr. ing. Anton Ionescu

Share

Interviurile au la baza ingenioasa idee a domnului prof. dr. ing. Ludovic Kopenetz de a studia cu ajutorul specialistilor din domeniu, in cadrul analizei derulate la nivel local, viziunea inginerilor contemporani clujeni asupra a ceea ce se intelege si cum se pune in practica frumosul in constructii. Desi, de obicei, abordarea unei lucrari de catre un inginer se face intr-o maniera mai tehnica, frumosul este o componenta valoroasa a structurilor si, de aceea, acest atu al unei constructii trebuie studiat si evidentiat mai mult decat s-a facut pana acum.

Studiul face parte din cercetarile doctorale pe care le desfasor sub indrumarea domnului Kopenetz, cercetari care vor fi finalizate printr-o lucrare pe tema Esteticii structurilor.

Convorbirile contin trei sectiuni: derularea intrebarilor si a raspunsurilor de teoretizare asupra esteticii structurilor, o scurta prezentare a profesionistului intervievat si prezentarea selectiilor de lucrari scrise pe profil si a unor lucrari realizate de-a lungul carierei, insotite de observatii estetice.

 

Adina Lehene: Ce sens dati conceptului de structura curata?

Anton Ionescu: Pentru mine, care am fost foarte multa vreme profesor la Facultatea de Arhitectura din cadrul UTCN exact la structuri, o structura curata este o structura pe conceptul indicelui de parcurs al incarcarilor. Cu cat indicele de parcurs este mai mic, cu atat structura este mai inteligenta si mai curata. Indicele de parcurs este un numar: numarul de elemente de rezistenta, de structura pe care o sarcina le strabate pana ajunge la fundatii. Recordul mondial absolut la indicele de parcurs este bolta, cilindrica sau cu alte forme, deoarece incarcarile permanente din zapada etc., din momentul cand a cazut primul fulg, se duc in fundatii printr-un singur element. Din aceeasi familie face parte si cupola, daca sta pe pamant. Daca e asezata pe stalpi, deja se schimba situatia. O structura curata este cea care sugereaza, arata cum se descarca incarcarile care stau pe ea. Sa va dau alt exemplu: structurile clasice – cladirile de locuinte. Ele sunt alcatuite din: placa – primul element pe care il proiecteaza structuristul impreuna cu arhitectul; grinzi – placa sta pe grinzi, al doilea element; stalpi – pe care reazema grinzile. Deci indicele de parcurs este 3. Pana aici sunt acceptabile structurile. Exista alte situatii mai complicate: in momentul cand stalpul, din motive diverse sau date de arhitectura, mai sta pe o grinda, e periculos. Grinda trebuie sa stea pe alt stalp si rezulta structurile nereusite si periculoase. O structura curata va face placere la vedere, chiar si unei persoane neavizate, pentru ca vede inclusiv cum se incarca si cum se descarca incarcarile.

 

Adina Lehene: Cum vedeti legatura dintre structura si frumos?

Anton Ionescu: Este obligatoriu ca structura sa fie frumoasa. Se pot vedea in Cluj numeroase exemple absolut nereusite, la blocurile din cartierele mai noi. Structura ar fi fost frumoasa daca nu ar fi fost fortata. Multe schelete sunt vizibile, in loc sa fie cuprinse in structura adevarata. Este deranjant sa vezi sute si sute de stalpi inutili si grinzi inutile, doar pentru ca arhitectul a avut o idee anume.

Este o chestie interesanta ca, de exemplu, marile constructii spectaculoase de poduri, culmea, nu le-au proiectat inginerii specialisti, ci arhitectii. Este evident necesara o legatura serioasa intre structura si frumos. Cu toate ca pornirea este clar de la inginer, dar atat inginerul cat si arhitectul trebuie sa fie pur sinceri, sa nu complice, impotriva firii, structura, ci sa o lase sincera. Pentru aceasta ei trebuie sa aiba cunostintele care se fac la scoala, se gasesc in carti, iar atunci nu sunt probleme. Se vor impaca inginerul si arhitectul. Daca arhitectul are o conceptie sincera si curata, atunci proiectul se rezolva intre cei doi.

 

Adina Lehene: In practica exista comunicare intre frumos si structura?

Anton Ionescu: Precum am spus, exista, cu certitudine, comunicare intre frumos si structura si este extraordinara. O structura frumoasa, curata este vizibila, ii face placere omului sa se uite la ea. Mai ales ca in ultimii 20 ani este un tsunami de structuri, foarte nereusite si reusite, dar evident, doar cele reusite iti fac placere. Sunt ansambluri intregi, in special in lumea araba sau in marile metropole, dar nu numai, unde arhitectii isi dau frau liber imaginatiei si fac tot ce trebuie. Acolo se vede clar legatura intre concept si rezultat.

Nu exista un mesaj special pe care si-l transmit unul altuia, dar una este cuprinsa in cealalta. Un lucru esential este ca cel care concepe ideea arhitectonica a unei cladiri, a unei investitii, trebuie sa aiba cunostinte clare, evident, de structuri, altfel apar necazurile. Inginerul va proiecta structura, iar daca arhitectul va cere niste imposibilitati, vor aparea necazurile. De aceea am spus de la bun inceput ca arhitectul trebuie sa aiba sinceritate totala, sa stie ce se poate face si ce nu se poate face. Initial, arhitectul nu discuta cu nimeni, foarte bine face, si isi da drumul liber la imaginatie. Dupa ce a ajuns la concept, trebuie, neaparat, sa se consulte cu specialistii, acesta fiind drumul logic: daca se poate face o grinda de 50 m, de 100 m etc. Inginerul va aduce performanta, fiind specialist in domeniul respectiv, in beton, metal s.a. Din discutia asta rezulta chiar solutia adevarata: conceptul arhitectului pe posibilitatile de realizare a structurii si, bineinteles, impreuna cu inginerii care au talentele lor de realizare a structurii. Inginerul, pe conceptul comun, realizeaza structura. Din toate posibilitatile de structuri va alege cea mai buna solutie.

 

Adina Lehene: Care este demersul conceptual spre structura/structurile realizata/realizate?

Anton Ionescu: In momentul cand se concepe o cladire, se trec in revista toate tipurile de structuri. Structurile au avansat foarte mult in ultima perioada, si daca discutam numai de constructii de locuinte de acum 30-40 ani. Unele sisteme structurale au disparut pentru ca acum nu mai corespund exigentelor. Erau panouri mari prefabricate in toate cartierele, structuri tipizate clare, numai asa se faceau. Nici nu-ti vine sa crezi ca in 20 ani, au disparut in totalitate, nici fabricile care au produs aceste elemente de constructii nu mai exista. Se vad trendurile nationale, internationale, se vad ultimele racnete in domeniul structurilor pe diverse materiale. Dupa ce se face un inventar la ce exista, de acolo apare scanteia pentru tipul de structura care se potriveste constructiei in discutie. Inainte se faceau toate planseele prefabricate, in viteza maxima, dar si aici acum exista tot felul de inovatii: plansee cu structuri usoare. Apoi se decide tipul de structura a cladirii, tipul de plansee s.a. Bineinteles ca, vazand noutatile mondiale, se importa solutii sau se imbunatatesc cele existente.

 

Adina Lehene: Care sunt conditiile realizarii unei structuri de succes si ale unei structuri frumoase? Exista vreo diferenta in practica intre structura de succes si cea frumoasa?

Anton Ionescu: O structura de succes trebuie obligatoriu sa fie frumoasa si nicio structura de succes nu este urata. Daca structura este de succes, atunci este implicit si frumoasa. Frumosul este o conditie a succesului. Structura frumoasa lasa sa se citeasca modul ei de functionare. Sunt foarte multe structuri de succes si frumoase, dar in general, pentru mine una cu adevarat de succes este si frumoasa, altfel nu poate fi apreciata de public, si va fi, in continuare, un model pentru structurile care urmeaza sa fie concepute.

Este foarte greu de zis daca exista vreo diferenta in practica intre structura de succes si cea frumoasa. Succesul trebuie sa fie o noutate, structurile clasice nu mai sunt de succes. Conceptul trebuie sa fie mecanic imbatabil, pentru ca specialistii, vazand structura, sa observe modul extrardinar de rezolvare a sa. Se observa unele imobile contorsionate: casa invartita, sucita, cu stalp intr-un colt s.a. Dar acestea nu pot fi catalogate ca fiind de succes, ci sunt experimente pentru cine si le-a permis din punct de vedere financiar.

 

Adina Lehene: Dintre aceste conditii considerati ca una anume este esentiala? Daca da, care anume?

Anton Ionescu: O conditie clara arata ca structura de succes este de noutate. Trebuie sa existe combinatia structura de succes si structura frumoasa pentru ca sa spui ca este o structura traznet. Eu zic ca locul intai este detinut de structura frumoasa, pentru ca o structura de succes cu trecerea timpului nu mai este de succes, ci apar altele de succes.

 

Adina Lehene: Cum se pun in aplicare aceste conditii?

Anton Ionescu: Precum am spus si mai devreme, cand se incepe o proiectare serioasa se face un inventar al tuturor structurilor de succes si frumoase, se analizeaza, se scoate kintesenta acestora, pentru ca toate acestea sunt anterioare si ce se proiecteaza apartine viitorului, iar din analiza si din talentul proiectantilor arhitecti si ingineri, se pun in aplicare conditiile amintite.

 

Adina Lehene: Exista o evolutie in acest domeniu? Fie la nivel teoretic, daca se intrevede o evolutie – care ar fi acel demers evolutiv in carierea unui specialist? Fie la nivel practic, azi in societatea clujeana fata de perioadele anterioare.

Anton Ionescu: Da, exista categoric o evolutie, chiar pe doua directii: materialele de constructii si conceptul de proiectare. Materialele evolueaza: otelurile au avansat mult de acum 30 de ani, exista oteluri superioare care permit performante exceptionale; azi exista betoane cu rezistente aproape incredibile, B1000; lemnul nu mai este folosit in aceeasi forma, e compus din diverse rasini si are performante nemaipomenite; invelitorile au avansat mult: exista tesaturi pentru diverse corturi, sali foarte mari; exista materiale din fibre de carbon cu rezistentele aproape incredibile. Daca materialele noi avanseaza si ajung in faza de a se putea folosi in constructii, este clar ca performantele incep sa fie altele. Pe de alta parte, conceptul de proiectare. Proiectarea ajuta nemaipomenit la optimizarea structurii. Pana acum cativa ani optimizarea era o munca infernala, in care trebuia sa proiectezi si sa modifici parametri. Acum aceasta se face automat, pe calculator, iar munca de cateva luni de zile se rezolva in doua zile. Optimizarea pune un sfarsit: ai ajuns la limita si se poate dovedi unei comisii ca analiza structurii optime are intr-adevar consum minim de materiale, deschiderea si parametri dusi la maximum.

Exista evolutie si la nivel teoretic, pentru ca astazi exista metode de calcul matematic al elementului finit extraordinar de avansate, de care acum 30 ani nici nu se banuia ca vor exista. Azi se poate calcula orice si se pot obtine solutii de top.

Am vazut si am observat sute de proiecte si sute de constructii realizate si, da, se vede o evolutie datorita noilor materiale, conceptelor moderne de proiectare prin care, practic, poti proiecta orice. Iti poti face o constructie rotativa, contorsionata, elicoidala, imaginatia nu are limite, pentru ca exista posibilitatea de a proiecta ceva chiar realizabil. In aceste conditii, avand mai multe variante si necramponandu-te intr-una singura, este clar ca, din toate variantele, poate sa iasa ceva foarte frumos. Colectionez proiectele si raman placut impresionat de ceea ce se poate face.

Din pacate, doar pe plan mondial am vazut evolutia asta. In Cluj exista totusi cateva piese cu care orasul se poate mandri: Stadionul Arena, de pilda. Stadioane pot sa fie peste tot, dar acesta este unul frumos, este de apreciat, atat la exterior cat si la interior. In vremurile trecute ma deranja ca la concursurile de arhitectura pentru diverse obiective din Cluj castigau arhitectii din alte localitati, de exemplu cladirea BCR s.a. Dar situatia si-a revenit. Arhitectii si-au dat drumul la imaginatie si a crescut foarte mult calitatea constructiilor, incepand de la vile si cladiri de locuit. Se vede evolutia la nivelul Clujului, desi nu este la nivelul New Yorkului.

 

Adina Lehene: Puteti sa-mi spuneti cateva lucrari, respectiv cativa specialisti in a caror activitate frumosul detine un loc aparte si pot fi astfel considerate/considerati repere?

Anton Ionescu: Nu pot sa denumesc multe, dar exista si la noi in tara exemple de constructii frumoase, in special in Bucuresti unde am vazut remarcabile cladiri de banci, cartiere de locuinte. Si-au dat drumul serios si arhitectii nostri, exista constructii frumoase. In Cluj exista firme de proiectare pe care le apreciez, de exemplu Arhimar, Dico&Tiganas, a caror proiectare este vizibila in oras, in special domnul Tiganas si Claudiu Botea, care vad ca au facut treaba buna. Vad stilurile, de exemplu stilul Botea si Tiganas: dupa cadre se vede ca este proiectat de Arhimar. De asemenea, este de remarcat nucleul sportiv din Cluj, cateva lucrari reusite, serioase, care merita mentionate.

Un specialist pe care il apreciez in mod deosebit, deoarece e o combinatie de inginer cu arhitect, este Calatrava. Marea majoritate a structurilor lui sunt de mare succes, este un arhitect foarte cautat, dar, dupa parerea mea, nu toate sunt frumoase, in sensul meu de gandire, pentru ca au foarte multe broderii: tot felul de brizbrizuri pe structura adevarata, portanta, a functiunii, fie sala de sport, de spectacole s.a. Se observa in proiectele lui Calatrava gandirea lui, stilul lui.

 

Adina Lehene: Ce va ajuta pe Dvs. in a concepe un proiect de structura frumos?

Anton Ionescu: In mod special, pe mine ma ajuta cunostintele, experienta si documentarea foarte serioasa. O viata intreaga am proiectat si am predat la Facultate structuri. Cand este vorba de conceput ceva, se incepe cu o documentare extraordinar de serioasa, iar cu experienta acumulata de acolo incolo trebuie sa iasa ceva deosebit. In discutiile pe care le am cu arhitectii si ei vin cu idei si cu alte idei. Daca acestea sunt bazate pe cunostinte temeinice, in mod cert iese un rezultat frumos, curat, nou si tot ce se cere.

Adina Lehene: Cum priveste publicul efortul estetic al specialistului?

Anton Ionescu: Publicul apreciaza. Publicul este un observator continuu, iar in momentul cand apare o noua constructie si trec pe langa ea se uita si cu siguranta apreciaza rezultatele proiectarii si executiei. Sunt sute si mii de oameni care apreciaza efortul estetic al specialistului.

De exemplu, la Hala Agroalimentara din Onesti, pe care am proiectat-o, s-au dus in pelerinaj toate facultatile de constructii din tara s-o vada pentru ca era o noutate absoluta. Au venit cadre didactice din Timisoara, Bucuresti, Iasi, cu studentii, sa vada despre ce este vorba. Cand vezi o noutate imediat te exciti si mintea extrapoleaza noutatea. Si astazi vine lumea, acum, dupa 30-40 de ani, se uita si o pozeaza. Aceasta a fost realizata cam in 1975 si dupa toate cutremurele care au fost in zona Onesti, la cativa kilometri de epicentru, sta la locul ei splendida, curata, frumoasa. Pentru ca a fost o noutate in domeniu, este trecuta prin cartile de istorie a betonului armat din Romania.

 

Scurt rezumat biografic

Domnul Anton Ionescu a absolvit Facultatea de Constructii din Cluj-Napoca in anul 1961 si este doctor inginer, doctor Honoris Causa, profesor Universitar Emerit. Actualmente este membru in consiliul de administratie al SC MINESA-ICPM SA Cluj.

 

Lucrari realizate de dl prof. dr. ing. Anton Ionescu

 

Hala agroalimentara din Onesti

Descrierea obiectivului: Structura halei consta in 5 pavilioane de 21 m x 21 m (fig. 1). O noutate la vremea respectiva era ca structura sa spatiala din beton precomprimat bidirectional, facuta la sol, se autoridica la cota cu stalpi cu tot printr-un sistem, in timp ce stalpii erau dedesubt (fig. 2). Dupa ce ajungea la cota, ramanea ca o masa. Domnul Eugeniu Panescu a fost arhitectul halei si eu am facut structura.

Observatii estetice: Metoda de realizare pe care am propus-o pentru Hala era ceva superspectaculos, o chestie iesita din comun, o inventie. Hala avea si inca are o structura curata, noua, frumoasa, de avangarda. Si astazi arata foarte bine, a rezistat la cutremure. Acesta este un exemplu evident de structura de succes si frumoasa in acelasi timp (fig. 3).

 

Centrala telefonica din Campia Turzii

Descrierea obiectivului: Obiectivul a fost comandat de Ministerul Telecomunicatiilor pentru ca sa suporte supraetajari ulterioare, aspect de care s-a tinut cont in calculele efectuate pentru structura.

Este o cladire cu regimul de inaltime P+2, avand stalpii, grinzile, planseele, panourile de fatada integral din prefabricate. Structura consta in 5 travei de aproximativ 3,5 m, cu doua deschideri. La parter se gasesc birourile, iar la etajele 1 si 2 aparatura (fig. 4 si 5).

Spatiul interior este open space, fara pereti de compartimentare. Tema de proiectare prevedea ca imobilul sa fie mobilat cu echipamente de telecomunicatii, dar pe masura ce aparatura s-a miniaturizat, toate au incaput pe o jumatate de nivel. Fatada a fost realizata din elemente prefabricate din BA vibrat si finisate cu terasit. Prefabricarea a fost de o foarte buna calitate, ceea ce a condus la rezistenta si durabilitatea ei.

Observatii estetice: Si-a pastrat imaginea exterioara foarte bine pana astazi. Centrala telefonica din Campia Turzii este un reper al orasului in materie de arhitectura si structura in constructii.

 

Facultatea de Zootehnie si Biotehnologii din cadrul USAMV, Cluj-Napoca, Calea Manastur nr. 3

Descrierea obiectivului: Astazi, cladirea este dedicata invatamantului superior, gazduind Facultatea de Zootehnie si Biotehnologii (fig. 6). Prima functiune, cu care a fost comandata, a fost de Institut de Cercetare si Productie a produselor de farmacie veterinara. Toata cladirea era prevazuta cu laboratoare de cercetare si productie. Avea un regim special, pentru ca in incinta sa se produceau vaccinuri. Structura cladirii este pe cadre cu plansee din beton armat monolit. Are regimul de inaltime P+3. A fost modernizata si refunctionalizata in 2007, cand partitia interioara a fost usor modificata pentru a fi adaptata la cerintele functionale de invatamant.

Observatii estetice: Cladirea este foarte frumoasa, armonioasa, atat ca volumetrie, cat si ca dispozitie a spatiului interior (fig. 7 si 8). 

Sursa imaginilor:
Fig. 1, 3, 4: Arhiva personala dr. ing. Anton Ionescu
Fig. 2: http://photos.wikimapia.org/p/00/05/99/23/11_big.jpg (accesat iunie 2018)
Fig. 5, 6: Arh. Iulia-Adina Lehene
Fig. 7: Prelucrare arh. Iulia-Adina Lehene a unei planse realizate de arh. Vicentiu Lascus 

…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 151 – septembrie 2018, pag. 48

 



Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Share

Permanent link to this article: http://www.revistaconstructiilor.eu/index.php/2018/09/01/convorbiri-despre-estetica-structurala-cu-mari-ingineri-contemporani-interviu-cu-prof-dr-ing-anton-ionescu/

Lasă un răspuns

Adresa de email nu va fi publicata.