«

»

Utilizarea energiei regenerabile in Sistemele Centralizate de Alimentare cu Energie Termica – SACET (Partea II)

Share

(Continuare din numarul 150, august 2018) 

  1. Ce intelegem prin Sistemul Geothermal District Heating and Cooling (acronim GeoDH/C)?

Sistemele geotermale prezentate pana aici sunt sisteme geotermale numite „DESCHISE„ deoarece apeleaza la rezerve subterane de apa din scoarta pamantului. Romania are, insa, o bogata experienta si in proiectarea si executia „SISTEMELOR GEOTERMALE INCHISE”. Acestea folosesc un schimbator de caldura cu pamantul amplasat vertical in sol, numit BOREHOLE HEAT EXCHANGE – BHE. Schimbatorul are un numar determinat de foraje verticale, cu inaltimea, de exemplu, de 72 m, care se stabileste cu ajutorul unui program de calcul ce tine seama de energiile lunare si de energia anuala schimbate de BHE cu pamantul, de temperatura pamantului pe inaltimea forajelor si de caracteristica de conductibilitate termica locala.

Intr-un interval foarte scurt de timp, 2005-2015, Romania a trecut de la realizarea unor BHE de 100 kWth la 5.000 kWth. Aplicatia de 5 MWth reprezinta cel mai mare schimbator de caldura geotermal cu pamantul executat in Europa, are 1.000 foraje verticale la 120 m si se afla in functiune la Magurele, pe „Platforma Fizicii” la ELI-NP – o investitie europeana in infrastructura de cercetare nucleara ce gazduieste cele mai puternice lasere din Europa. Aceasta experienta tehnologica dobandita in Romania ne permite sa abordam problemele specifice ale unei/unor Centrale Termice de cvartal amplasate fie la marginea orasului, periferic fata de retelele de termoficare, fie chiar in mijlocul orasului, acolo unde exista niste incarcari termice concentrate, cum ar fi in zona Cladirii Parlamentului si Casei Academiei Romane, in Centrul Civic cu cladirile Ministerelor de ramura etc. unde exista spatii verzi disponibile si parcari supraterane de mari dimensiuni. Ratiunea este reducerea distantelor de transport, fata de surse, a unor debite uriase de energie si degrevarea retelelor SACET Bucuresti – zona se gaseste chiar in mijlocul cercului din figura 2. Orice varianta de sistem geotermal deschis sau inchis, de mari dimensiuni, va fi eligibil si in mod sigur, mai ieftin decat modernizarea CET-urilor ELCEN ale caror datorii „istorice” la DISTRIGAZ si ROMGAZ sunt enorme (trebuie spus aici ca PMB nici nu a introdus in „Strategia SACET” vreo referire de plata pentru stingerea litigiilor care au facut ca ELCEN si RADET sa se gaseasca de mai bine de 2 ani in insolventa). Aici, in zona cladirilor Administratiei Centrale, sistemele termice trebuie sa fie de tipul „Termoficare si Racire Eficienta” definite de Legea 121, adica este nevoie de sisteme GeoDH/C care pot face atat serviciile de incalzire si ACC, cat si serviciul de racire (agent de racire 7/12°C). Un Proiect datat 2014, prezentat la Congresul Mondial WREC de la Bucuresti, trateaza o capacitate geotermala „deep” cu 3 foraje la 2.000 m care poate prelua toate Punctele Termice din Zona Casa Academiei si Ministerului Mediului, cu cca 500.000 m2 suprafete construite si cu un necesar de Incalzire si Racire de 22 MWth putere instalata. Acest sistem geotermal de tip deschis, cu actiune de schimb de caldura intre 1.000 m si 2.500 m (fig. 4 si 5) se poate cupla cu un sistem geotermal inchis de suprafata, instalat, de exemplu, in perimetrul Parcului Izvor si pe peluza din fata Cladirii Parlamentului, suprafete care pot prelua GEO-SOLAR Punctele Termice din zona Ministerului Dezvoltarii si al Finantelor Publice, fara a lua in consideratie ansamblul Catedralei Neamului care nu are pana in acest moment un proiect pentru utilizarea unei surse de incalzire si de racire a cladirilor sale. In total ZONA este apreciata avand un necesar termic de 40-45 MWth. In figura 5 sunt prezentate datele de baza ale Proiectului GeoDH/C cu Punctele sale Termice.

 

  1. Ce sansa are un investitor privat sa castige dintr-o afacere cu energie termica distribuita centralizat unei zone publice sau unei zone rezidentiale?

Un caz concret din Capitala merita discutat. Este cazul unui investitor privat numit ESCO (Energy Services Companies) cu statut reglementat prin Legea 121/2014, pentru semnare a unor Contracte de Performanta Energetica cu Autoritatile Publice Locale. Investitorul nostru ESCO are un teren disponibil de 10.000 m2 si se intreaba: ESTE EFICIENT ECONOMIC PENTRU MINE SA CONSTRUIESC AICI O CENTRALA DE TERMOFICARE URBANA SI CARE SUNT CERINTELE DE PROIECT? Locatia este bine situata, se gaseste intr-o zona cu retea de termoficare SACET deficitara termic ai carei consumatori, astazi captivi, pot fi maine atrasi prin pretul Gcal. si prin facilitatile ofertei de RACIRE CENTRALIZATA, mai ales ca in preajma locatiei exista terenuri ale unor investitori imobiliari. In mod sigur, ESCO va avea succes numai daca va reusi ca energia termica produsa de el sa fie ieftina si de nerefuzat pe termen lung. Bucurestiul are, actualmente, 46 de Centrale Termice de cvartal pe gaz natural si, daca dam deoparte CTZ Casa Presei si CT Floreasca preluate in „Planul celor 14 Centrale Termice Periferice (fig. 1) cu cuantumul de 10% participare geotermala in SACET”, raman 44 Centrale termice pe gaz natural, cu puteri termice sub 3,5 Gcal/h, a caror soarta NU FACE OBIECTUL STRATEGIEI PMB privind viitorul SACET si deci supravietuirea lor NU ESTE SIGURA. Soarta lor, spre nefericirea beneficiarilor arondati, nu face nici obiectul preocuparii Primariei Sector 1. Aceasta, prin „Strategia privind implementarea programului multianual de crestere a performantelor energetice ale locuintelor unifamiliale pe perioada 2017-2030”/august 2017, se va ocupa, in urmatorul deceniu, exclusiv de cladiri unifamiliale, in ciuda faptului ca Sectorul 1 are cele mai mari probleme din Capitala in domeniul termoficarii, unde cartiere ca, de exemplu, Aviatiei, sunt vitregite de caldura iarna si mai ales vara, iar in domeniul Centralelor termice de cvartal detine majoritatea acestora cu dotari din anii 1960, adevarate „bombe in stare de explozie”. Iata cum cazul Centralelor Termice Baneasa 1, Baneasa 2, Baneasa Agronomie (total 11,5 Gcal./ora), care ar putea fi inlocuite cu o CENTRALA TERMICA DE CVARTAL noua, foarte eficienta energetic, amplasata pe locatia uneia din cele 3 obiective inlocuite, prin preocuparea si cu fonduri private, ramane o chestiune pe care nici initiativa privata nu o poate rezolva rapid, intrucat un astfel de obiectiv nu exista in planul multianual al Autoritatii Publice Locale. La fel se intampla si in zona terenului investitorului nostru ESCO din Sectorul 1, unde Centrala Termica Bucurestii Noi 13 si toate Punctele Termice marginale CTZ Casa Presei si CT Grivita, precum si toate constructiile noi ale investitorilor imobiliari riverani terenului ESCO nu pot face obiectul unei investitii private si unui contract de performanta energetica, pentru ca nu exista suportul Primariei Sector 1. Ne intrebam: Il poate ajuta vreo reglementare legala? Din pacate NU, pentru ca MASURA 3.1.6 din „Planul National de Actiune in domeniul Eficientei Energetice”, cu TERMEN ANUL 2016, de reglementare ale „schemelor de tip ESCO” NU A FOST RESPECTAT. Termenul presupunea ca Romania, prin colaborarea cu BERD si „European PPPExpertise Centre”, isi armonizeaza legislatia interna specifica domeniului. ASA CA MAI TREBUIE ASTEPTAT! Momentan, Politicienii NU AU TIMP de un asemenea subiect.

 

14: Ce sunt cladirile NZEB si care sunt legislatia si termenele de aplicare?

Astazi vedem ca STATUL ofera neconditionat gaz natural drept combustibil pentru incalzire oricarui consumator ce-i cere racordarea noii lui constructii la reteaua de gaz de joasa presiune, prin distribuitorii lui privati. In Bucuresti acestia sunt Distrigaz Retele si ENGIE Romania  (interesati sa vanda cat mai mult gaz posibil, fara nicio opreliste). ATENTIE: NIMENI NU-I SPUNE, insa, consumatorului doritor de gaz ca, foarte curand, intra in termen o prevedere a Legii 372/2005 republicata, care introduce RESTRICTII privind calitatea unei constructii NOI. Aceasta Lege prevede ca, incepand cu 31 dec. 2018, orice constructie NOUA finantata din bani publici si apoi, dupa 1 ianuarie 2020, toate constructiile noi din Romania, indiferent de forma de proprietate sau de destinatia lor, trebuie sa fie NZEB (nearly zero energy building – respectiv cladiri al caror consum de energie din surse fosile este aproape zero). Daca consumul de energie din surse fosile (cum este gazul natural) trebuie sa fie aproape zero, atunci, in mod practic, consumul majoritar de energie trebuie asigurat din surse regenerabile. Folosirea energiei regenerabile este competitiva, in raport cu arderea directa a gazului natural, numai daca se aplica la cladiri cu dimensiuni mari sau la cladiri incluse in ansambluri alimentate termic centralizat (un sistem centralizat poate fi si atunci cand trebuie alimentate centralizat si numai doua cladiri, daca acestea au numere cadastrale diferite). Pentru ca ne gasim foarte aproape de data de 31 dec. 2018, Autoritatile Publice Locale implicate in Programul celor 1.000 scoli noi sau in Programul Spitalelor Regionale sau al altor investitii intarziate, care asteapta finantarea guvernamentala, ar putea sa pregateasca viitorul prin elaborarea, in fiecare caz in parte, a UNUI STUDIU DE FEZABILITATE prin care sa analizeze si sa hotarasca modul cum se poate obtine calificativul „NZEB” pentru noua constructie din sfera lor de responsabilitate: fie prin racordare la un sistem de termoficare zonala nou in curs de construire, fie prin construirea unei centrale termice proprii, fie prin racordarea la o Centrala Termica veche modificata semnificativ. Numai asa Autoritatea in cauza isi va putea da seama care sunt problemele si cum le poate rezolva, centralizat sau insularizat. Atunci, punandu-si intrebarea cu ce fonduri poate rezolva problemele de zona, in mod sigur isi va aduce aminte de investitorul privat ESCO si-l va cauta sau se va organiza singura apeland la Programul Operational Infrastructura Mare, Axa Prioritara 6.1 destinata exact acestui scop. Daca luam exemplul unei Centrale Termice de referinta, cum este Proiectul Bartolomeu – Brasov, atunci un consum de energie primara de 0,49 MWhep/MWh si o emisie specifica de gaze cu efect de sera de 0,099 tone CO2/MWh, sunt indicatori foarte buni, care pot fi luati ca model iar, daca NOUA constructie civila isi va asigura din proiectare un consum de energie de exemplu de 70 kWh/m2.an (Incalzire + ACC + Ventilatie + Racire + Iluminat), in urma racordarii noii constructii la Centrala termica performanta va „primi” nivelul NZEB deoarece va avea un consum de energie primara de 70 x 0,49 = 34,3 kWhep/m2.an. Un document recent al Comisiei Europene (2016 – Recomandarea UE nr. 318) stabileste pentru tarile europene cu o clima continentala, ca a Romaniei, ca o cladire tertiara noua (cladire cu o alta destinatie decat locuinta) va avea obligatoriu un consum normat de 40-50 kWhep/m2.an iar o cladire noua de TIP LOCUINTA va avea cel mult 20-40 kWhep/m2.an (ATENTIE: valori cu mult mai mici decat cele stabilite in Romania prin PNAEE/2014 – Tabel 3.16 – pag. 62/116). In aceste conditii, este greu de presupus ca vreun investitor imobiliar va incerca sa doteze blocurile sale cu cazane de perete pe gaz sau cu centrale termice de scara sau de bloc pe gaz natural, pentru ca este mult mai comod si mult mai ieftin pentru el sa ceara Autoritatii Publice Locale un record termic de la o Centrala termica de cvartal sau de zona agreata. Sa speram ca se va intampla asa!

In concluzie, realizarea unui sistem centralizat cat mai eficient posibil este o „cheie de succes” pe termen lung pentru investitorii de tip ESCO, intrucat investitorii imobiliari si constructorii lor pot „scapa usor” de restrictia NZEB apeland la cea mai apropiata retea termica cu performantele cerute de lege. Se termina, astfel, cu „cazanele de perete” din blocuri si cu „Centralele termice de Scara” pe gaz natural din cauza carora avem grave probleme de sanatate in blocuri. Evident, va putea intra in competitie cu „Centralele termice de Scara sau de Bloc cu energii regenerabile” care, functie de nivelul cheltuielilor de investitii, pot realiza performante energetice mai bune decat ale sistemului centralizat, datorita apropierii consumatorului de sursa termica.

 

  1. Prin ce mijloace se poate stabili solutia optima de alimentare cu energie termica a noii constructii?

Legea 121/2014 sugereaza investitorului si beneficiarului necesitatea intocmirii unui „Studiu de Fezabilitate” profesional care, printr-o „ANALIZA COST – BENEFICIU”, sa poata decide, cu destula certitudine, care este varianta cea mai buna, sub aspect tehnic, economic si de mediu, dintr-un ansamblu de cel putin doua solutii alternative alese. In analiza noastra pornim de la ideea ca, in Bucuresti, Primaria Capitalei va putea concretiza pana intr-un final planul sau de a aduce ELCEN-ul la RADET pentru a realiza asa-zisul „SACET INTEGRAT” (adica: Centrale Termice / Centrale Electrice de Termoficare ELCEN + Retele de transport + Puncte Termice + Retele secundare). Dar va admite si PRODUCATORI INDEPENDENTI ESCO de tipul VEST ENERGO, GRIVITA si Centralele GeoDH? Daca revenim la cazul investitorului nostru ESCO, reglementat, in final, printr-o lege, se pot propune doua solutii diferite dintre care una este:

  • SOLUTIA 1: CENTRALA TERMO-ELECTRICA DE CVARTAL, bazata pe un sistem BHE geotermal cu 200 foraje verticale la 100 m adancime cuplat cu pompe de caldura reversibile alimentate electric prin intermediul unor unitati de cogenerare de inalta eficienta energetica pe gaz natural. Grupurile de cogenerare pot asigura simultan si alimentarea electrica a unui „camp solar” (de exemplu: o invelitoare curba de cladire sau o constructie multietajata cu terase sau terasele existente ale unui grup de blocuri riverane) cu o suprafata disponibila de 8.000 m2 pentru instalarea a 2.880 panouri termodinamice (pompe termice aero-solare). Ansamblul descris anterior are o putere instalata de 10 MWth Incalzire / Racire + Apa calda de Consum si 2-2,5 MWe energie electrica disponibila entru zona limitrofa de cladiri arondate la Centrala (constructii vechi reabilitate termic si constructii noi realizate in standardul de izolare termica C107/2010 cu completarile ulterioare privind nivelul NZEB). Contractul de Performanta Energetica semnat de catre ESCO cu Autoritatea Publica Locala va cuprinde referiri la performantele energetice minime ale cladirilor arondate, ceea ce presupune ca Autoritatea Publica Locala a verificat/va verifica, anterior semnarii contractului, Certificatele de Performanta Energetica ale tuturor cladirilor. Datele inscrise acolo trebuie sa corespunda prescriptiilor din Cap 3.2.2 – Tabelele 3.3 – 3.10 din Planul National de Actiune in domeniul Eficientei energetice, PNAEE, aprobat prin HG 122/2015.

Comparatia dintre Variantele alese este posibila daca exista previziuni oficiale sau scenarii proprii credibile, privind evenimentele cu impact semnificativ care vor avea loc pe o durata cel putin egala cu durata recuperarii investitiei in tehnologie. Pentru o eventuala nevoie de exemple pentru inspiratie, poate fi folosit modelul redactat de catre ASE pentru PMB, anexat la „Strategia de alimentare cu energie termica a Capitalei” (iulie 2017), transmis CE pentru aprobarea fondurilor de pe AXA 7.2, analizat de catre JESPERS (Consultantul CE pe domeniu POIM). Evident, lucrul cel mai greu ce trebuie facut este stabilirea unei viziuni credibile a evenimentelor economice care vor avea loc in perioada analizata. Personal cred ca o durata de 10-12 ani este foarte rationala pentru a departaja intre ele variantele studiate si a lua o decizie rezonabila fie de catre o Autoritate Publica Locala, fie de catre un investitor privat in energie de tip ESCO. Este greu de „ghicit” ce vor face politicienii romani si politicienii europeni in urmatorii 10-12 ani dar, de la varful lor, au fost transmise cateva mesaje cu „greutate”. Unul dintre acesta este „grija fata de o EUROPA CURATA”, respectiv grija fata de mediu. Pachetul „ENERGIE – MEDIU” va cuprinde, in mod obligatoriu, un standard DUR al consumului de energie in CLADIRI si o „Grila Ecologica cu RESTRICTII” pentru Producatorii de Sisteme privind alimentarea cu energie termica, o Grila anuntata prin „Regulamentul Delegat UE nr 811-814/2013” pentru sisteme de alimentare cu caldura, care merge de la o amprenta ecologica „G” la „A+++”, unde calificativele de la „A in SUS” se acorda doar Sistemelor ce folosesc energie regenerabila. Iata UN MOTIV ESENTIAL CA SISTEMELE SACET ACTUALE SA SE REFORMEZE. Altfel, va fi foarte greu de „luptat” cu producatorii privati de tip ESCO, cei care vor forta Autoritatea Publica Locala sa stopeze practica „Subventiei Municipale la Caldura” aplicata actualmente in Bucuresti.

REFORMAREA SACET INSEAMNA: REABILITAREA CLADIRILOR EXISTENTE si construirea unora noi cu un consum scazut de energie; inseamna producerea energiei, transportul si distributia acesteia in conditii de pierderi situate sub valoarea de 30%, posibil de realizat numai prin AMPLASAREA PRODUCATORILOR FOARTE APROAPE DE LOCUL DE CONSUM AL ENERGIEI.

Un SCENARIU PLAUZIBIL pentru urmatorii 10-12 ani este cel in care continua liberalizarea pretului energiei, operatie intarziata in raport cu calendarul stabilit prin PNAEE in 2015 si, in primul rand, calendarul liberalizarii pretului gazului natural din productia interna care, in conditiile cresterii accelerate a consumului intern, se vor epuiza probabil inaintea anului 2030, asa cum avertizeaza specialistii. In ceea ce priveste zacamantul de gaze naturale din Marea Neagra, trebuie sa fim de acord cu aceia care considera ca, in lipsa unei legi speciale de protectie a resursei nationale, gazele exploatate din Marea Neagra vor aduce mai curand un aport valutar la venitul national decat o resursa energetica pentru consumul populatiei si industriei autohtone. Asadar, NE ASTEPTAM sa importam tot mai mult gaz de pe piata libera, astfel ca, in urmatorii ani, pretul gazului natural pentru populatie va creste intr-o perioada de cel mult 10 ani de la 33,21 euro/MWh (pret actual RO pe lista EUROSTAT) la 62,24 euro/MWh (pret mediu actual la nivelul celor 27 tari EU). In cazul energiei electrice, pretul actual pe lista EUROSTAT este 126 euro/MWh. Dupa incheierea liberalizarii pretului catre populatie si realizarea integrala a obligatiilor RES electric (pondere 20% in productia de energie electrica a anului 2020, valoare fata de care nu suntem foarte departe) ROMANIA va putea vinde energie electrica „verde” cu certificat de producator tarilor care nu si-au realizat Planul National RES electric, la preturi de 160-170 euro/MWh, pret de referinta si pentru piata bursiera interna.

In cazul Centralei Termice din SOLUTIA 1 avem datele caracteristice prezentate in Tabelul 2.

Valoarea Gcal. trebuie comparata cu gradul de suportabilitate la nivel de populatie din Blocurile de locuinte, grad stabilit de catre Analiza Cost-Beneficiu a PMB (coordonator ASE prof. univ. dr. ec. Ioan Radu) anexa la „Strategia de dezvoltare SACET Bucuresti 2017-2042” si anume 8,5% din venitul minim de 773,5 euro/luna.gospodarie = 65,75 euro/Gcal.apartament in anul 2030. Costul brut al caldurii, in Solutia 1/An 2030 = 0,91 Gcal/luna.iarna x 61,3 euro/Gcal = 55,8 euro/Gcal.apartament. In cazul ESCO, pretul Gcal. din Contractul de vanzare a caldurii poate fi negociat cu 10% pana la 20% mai mare decat pretul de productie, situatie deosebit de avantajoasa pentru investitorul in energie.

ASADAR, SOLUTIA 1 indeplineste conditiile de suportabilitate a pretului caldurii pe intreaga perioada de plata a creditului, fara subventii municipale. Dupa acesti 10 ani, investitorul isi poate dezvolta afacerea din profitul obtinut la energia termica si electrica vanduta populatiei, valoarea profitului fiind de peste 1.000.000 euro/an.

  • SOLUTIA 2 – CENTRALA TERMO-ELECTRICA DE CVARTAL alimentata din Geotermalul de Bucuresti. Aceasta varianta inlocuieste sistemul geotermal inchis BHE de suprafata si Campul de panouri solare si aerotermale cu un dublet de foraje, unul de alimentare si celalalt de injectie, sapate in Geotermalul de Bucuresti la 1.500 m – 2.000 m pentru alimentare si 1.000 m – 1.200 m pentru injectie, amplasate la doi poli opusi ai incintei disponibile, pe latura lunga a acesteia. Desi investitia este mai mare, din cauza costurilor de sapare a forajelor, consumul de energie electrica este mai mic, prin reducerea consumurilor electrice a pompelor de caldura solare si aero-termale. Pentru aceasta solutie bilanturile economice vor fi conform Tabelului 3.

 

  1. Care sunt concluziile informatiilor transmise?

Exista solutii tehologice verificate pe piata din Romania care pot transforma sistemele actuale de alimentare centralizata cu energie termica a oraselor tarii din sisteme perdante economic, pline de insatisfactii de tot genul si depopulate de clienti, in unitati integrate de productie, transport si distributie a energiei termice, la nivel local si zonal, benefice atat investitorului cat si beneficiarilor sai. SOLUTIA consta in cunoasterea si aplicarea principiilor de eficienta energetica, principii care urmaresc scaderea consumului de energie primara la producerea, transportul si distributia energiei si care cer indeplinirea obligatiilor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera. Solutiile sunt precizate in Legea 121/2014 si ele se bazeaza, in principal, pe folosirea energiilor regenerabile. Modul de utilizare a RES in SACET este prezentat pe larg in articol.

Fara sa aplice principiile de baza ale Directivei 2012/27/EC si ale Legii 121/2014,”Strategia de alimentare cu energie termica in sistem centralizat in Municipiul Bucuresti”, aprobata in anul 2017 de catre Primaria Municipiului Bucuresti si Consiliul General, inlocuieste un sistem perdant economic si dependent de „subventia locala” cu unul la fel de „perdant” dupa investirea unei sume impresionante de aproape 4 miliarde euro, desi autorii lucrarii, „Autoritatea Municipala de Reglementare a Serviciilor Publice” si „Analiza Cost-Beneficiu anexata” incearca sa demonstreze contrariul. Aceasta situatie rezulta deoarece autorii nu aplica mecanismele eficientei energetice. Prezenta lucrare demonstreaza ca, daca nu declari si nu urmaresti ca Randamentul Cogenerarii din CET-urile ELCEN sa creasca de la 73%, cat este astazi, la min 85% cat cere cogenerarea de inalta eficienta, daca nu precizezi si nu urmaresti ca pierderile de energie sa scada de la 20% la 10% in transportul energiei pe retelele principale si daca nu prescrii si nu iti asumi scaderea pierderilor de energie din Punctele termice si retelele secundare ale SACET, de la 10%, inregistrate astazi, la 5%, atunci nu vei observa ca masurile tale, desi au redus pierderile globale ale sistemului SACET cu 50% (de la 60% la 30%) sunt insuficiente si NU ATING valoarea impusa de CE pentru anul 2020 a consumului de energie primarasi nici tinta nationala a Romaniei, angajata prin Planul National de Actiune in domeniul Eficientei Energetice aprobat prin HG 122/2015. In plus, nu-ti poti da seama ca iti lipseste o masura „salvatoare” care, prin faptul ca iti cere sa introduca un procent bine definit de energie regenerabila, te ajuta sa cobori consumul de energie primara a SACET INTEGRAT de la 2,5 MWhep/MWh, astazi, la 1,29 MWhep/MWh iar poluarea in Bucuresti, datorata termoficarii, la jumatatea valorii actuale. Asfel de indicatori sunt „obligatii” asumate care trebuie sa fie inscrise clar intr-o „Strategie de dezvoltare pe 25 de ani”. Indicatorii ceruti de Legea 121/2014 (Factorul de energie primarasi Emisia specifica de gaze la finele aplicarii proiectelor) trebuie preluati in Contractele de credit bancar, mai ales atunci cand suma vehiculata este atat de mare si ea angajeaza o comunitate care trebuie sa restituie valorile cheltuite.

Evident ca o asfel de analiza este „cheia” de rezolvare si a altor cazuri, din alte orase mari ale tarii. Prezenta lnformare demonstreaza ca, printr-o astfel de analiza, se ajunge la un Proiect care transforma zona de nord a orasului Brasov dintr-o zona extrem de poluanta intr-o zona „curata”, prin transformarea unor Centrale termice de cvartal pe gaz natural in Centrale Termo-Electrice cu energie regenerabila in proportie de 50%, procent cerut de Legea 121/2014 pentru un sistem centralizat de incalzire si racire eficient energetic.

Prezenta informare arata ca un proiect nu este suficient sa fie fezabil tehnic, el trebuie sa fie valabil si economic, adica sa permita o recuperare a investitiei si a creditului in cca 10-12 ani si sa asigure ca, pe intreaga aceasta durata, PRETUL DE PRODUCTIE alGcal. este mai mic decat „conditia de suportabilitate a pretului” acceptata de catre o gospodarie/apartament cu un venit minim pe economie. Informarea foloseste o „Analiza Cost-Beneficiu” a doua variante de Centrale termice eficiente energetic la o pondere minim posibila a participarii RES in alimentarea cu combustibil a centralelor termice analizate si demonstreaza ca, la nivel local, o pondere de 15% RES poate face ca pretul de productie al energiei (termice si electrice) sa ramana la valori sustenabile, adica posibil de acceptat de catre consumatorii cu venituri mici. Spre orientare, autorul supune comparatiei aceste preturi cu situatia actuala a SACET in Bucuresti.

Fara o astfel de pregatire in domeniul eficientei energetice a sistemelor de alimentare cu energie a aglomerarilor urbane, Autoritatile Publice Locale si cele Centrale NU VOR FI CAPABILE sa respecte Legea 372/2005 republicata, care cere ca, incepand cu 31 decembrie 2018, toate cladirile noi ale Administratiei de STAT (cele 1.000 scoli; cele 3-4 Spitale Regionale; Blocurile sociale si altele ce-si asteapta finantarea) trebuie sa fie NZEB, notiune care presupune ca viitoarele constructii trebuie sa fie alimentate din surse termice preponderant regenerabile. Acelasi lucru se va intampla si cu cladirile noi de locuinte si cele tertiare din orasele tarii, care trebuie sa fie NZEB. Din nefericire, cei ce contracteaza astazi creditul ipotecar pentru Prima Casa NU STIU ca se angajeaza, pe 25 ani, sa plateasca si sa locuiasca in niste cladiri care, in 2 ani, vor fi sub standardul european.

Cei care, conform Legii 121/2014 a eficientei energetice, ar trebui sa preia astfel de analize, sa intocmeasca proiectele si sa asigure finantarea si realizarea acestora, sunt companiile ESCO, cele care sunt recomandate sa incheie „Contracte de performanta energetica”, pentru fiecare caz in parte, cu Autoritatile Publice Locale/Centrale. Legislatia specifica avea termen prin HG 122/2015 anul 2016, de mult depasit.

Autor:
dr. ing Radu POLIZU – Vicepresedinte al Societatii Romane Geoexchange, membra a EGEC (European Geothermal Energy Council din Bruxelles), membra a Comisiei de Monitorizare a Programului Operational Infrastructura Mare – ramura energie 2014-2020 a Fondurilor Europene; Expert GEOTRAINET Designer; Furnizor de tehnologie geotermala pentru cca. 20 obiective geotermale cu puterea termica instalata de la 100 kW la 5.000 kW realizate pe teritoriul national in perioada 1998-2016, printre care si obiectivul ”MIDOCAR VITAN” citat ca ”best practices” in unicul manual european „Geothermal Training Manual”/2011 editat de catre Comisia Europeana; posesor al Brevetului OSIM de stocare energetica nr. 119422B1/2005; autor al mai multor articole de specialitate publicate in „Revista Constructiilor” 2015-2016 pe subiectele: „Alimentarea centralizata eficienta cu energie termica” si ”Resursele geotermale ale Romaniei – Punerea in valoare a Geotermalului de Bucuresti”. 

…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 151 – septembrie 2018, pag. 60

 



Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Share

Permanent link to this article: http://www.revistaconstructiilor.eu/index.php/2018/09/01/utilizarea-energiei-regenerabile-in-sistemele-centralizate-de-alimentare-cu-energie-termica-sacet-partea-ii/

Lasă un răspuns

Adresa de email nu va fi publicata.