O expresie care revolta, dar nu pe toata lumea.
Jungla capitalismului salbatic, care a pus stapanire dupa 1990 incoace pe o „masa” in continua crestere, datorita foloaselor oferite „jucatorilor”, nu este nici pe departe satisfacuta de rezultatele obtinute, de seama ce apar noi pretendenti pe langa cei care si-au facut plinul pozand deja in postura de nababi.
Fiind vorba de jungla, este clar ca la mijloc nu poate fi decat lupta pe viata si pe moarte pentru „a sifona” in propriile buzunare tot ceea ce „pica”, in primul rand, de la bugetul de stat. Aceasta este sursa pe care conteaza toti cei care se implica in afaceri, pentru ca este una sigura.
De la buget se iau banii mai greu, dar se iau cu certitudine, in plus – lucru deloc de neglijat – nimeni nu urmareste daca sumele primite pot fi recunoscute in produse, servicii si, mai ales, in calitatea lucrarilor care au facut obiectul contractelor incheiate.
Situatiile au inceput sa fie din ce in ce mai clare cu trimitere directa atat la ofertantii de licitatii, cat si la executantii de lucrari in constructii.
Trecand de la general la concret, vrem sa punem in evidenta noua terminologie – tepe si tepari – despre care am putea spune ca sta la baza imbogatirii unora.
Dupa 1990, in Bucuresti, cel putin asa-zisii primari (edili sefi, cum le place sa se intituleze) au purces, spun ei, imediat dupa preluarea prerogativelor, sa-si indeplineasca promisiunile electorale. Asa ca n-a fost unul dintre ei care sa nu fi inceput cu infrastructura rutiera sau utilitar-gospodareasca.
Rezultatul sau rezultatele?
Nenumaratele nemultumiri exprimate de cei care ar trebui sa beneficieze de lucrarile pe care le-au finantat prin taxe si impozite locale, platite cu destule sacrificii din buzunarul propriu de contribuabili ce sunt.
Numai in 2006, pentru infrastructura rutiera a Bucurestiului se vor cheltui peste un miliard de euro, si tare suntem curiosi daca, prin cheltuirea lor, se va indrepta ceva din „mostenirea” anterioara care, oricum, tot de ei – edilii – este lasata.
Abordand acest sector al infrastructurii rutiere, ne exprimam inca o data surprinderea pentru usurinta cu care Primaria Capitalei risipeste, cu nonsalanta, sume enorme fara a urmari si eficienta banilor investiti.
La inceputul lunii trecute s-a anuntat cu surle si trambite demararea unor lucrari de anvergura privind asfaltarea unor cai de circulatie. Este oare ceva nou in asta in afara numelor primarului general sau primarilor de sectoare? Noi zicem ca nu, fie si daca invocam citirea retrospectiva a anunturilor similare de anul sau anii trecuti. Aceleasi promisiuni ale acelorasi „tepari“ sau ale altora aflati in umbra lor.
In fiecare primavara si toamna se asfalteaza unele strazi si bulevarde, lucru devenit deja nu numai suparator, dar si revoltator.
Cum este posibil ca lucrarile executate sa aiba o asemenea penibila durata de functionalitate? De ce nu raspunde nimeni pentru inselatorie repetata? Aici nu se mai sesizeaza nimeni din oficiu, asa cum pretindem in cazul infractorilor lasati sa zburde in voie in domeniul banului public?
A devenit obsedant obiceiul de „a se asfalta“ strazile bianual din cauza gropilor si denivelarilor, concomitent cu inlocuirea bordurilor de la trotuare. Vorbind de borduri, aici este o „poveste” pentru unii si un beneficiu nemasurat pentru altii (producatori si cei care le implanteaza), o poveste din care se obtin castiguri enorme ori de cate ori este vorba despre o asemenea operatie de inlocuire.
Care este garantia calitatii acestor borduri daca ele se innoiesc atat de des? Bordurile din granit care au fost demolate ar fi fost bune sine die cu mici exceptii. Da, dar mentinandu-le, nu-si mai puteau insusi miliardele de lei cei care se „ingrijesc” de confortul nostru. Asta da teapa!
Iubitorii de croaziere nu trebuie neaparat sa mearga la mare pentru a avea senzatiile provocate de tangajul valurilor, pentru ca poti beneficia de ele strabatand artera nou asfaltata intre Intercontinental Bucuresti si Piata Victoriei, unde leganatul pe patru roti este la el acasa.
Cu aceste exemple si cu multe altele nementionate din cauza spatiului redactional limitat, paharul tinde sa se umple, punand la grea incercare rabdarea de pe urma a oricarui roman. Si totusi nu putem omite faptul ca Podul Grant se repara anual si tot plin de gropi este de la un sezon rece la altul. Apoi, pentru o asa-zisa sistematizare a intersectiei Razoare din Bucuresti, s-au cheltuit deja sume frumusele pentru ca acum sa se puna problema implementarii unui nou program de sistematizare, in functie de noile artere de circulatie create dupa realizarea proiectelor de la pasajul Basarab. Alte tepe, alti tepari!
Mai nou, sume deloc de neglijat sunt alocate si pentru executarea pasajului denivelat din zona ansamblurilor comerciale de langa Aeroportul Baneasa, lucrari aparute ca urmare a unor ineptii de care nu raspunde nimeni, ele servind interese finale care bat sus de tot in randul oligarhiei romanesti si nu numai. Mai la nord de acest pasaj, s-a dat in folosinta cu mare tam-tam lucrarea din dreptul Aeroportului Otopeni pe DN 1. Initiatorii si executantii se lauda ca au „savarsit” operatiunea in 2 ani.
Daca in Occidentul spre care vrem sa tindem s-ar executa un pasaj de 340 m in doi ani, atunci si ei ar fi aratat ca noi, adica tributari confortului si civilizatiei secolului in care traim.
Nu mai vorbim despre toate justificarile autoritatilor atunci cand vine vorba (si vine des) despre asa-zisa autostrada Bucuresti–Pitesti si de cea a Soarelui. Prima, mereu solicitanta de reparatii si deci, de bani, a doua, de refacere a indicatoarelor si a protectiei fata de lumina autovehiculelor din sensul opus de mers, protectie afectata prin furtul parapetilor respectivi.
Asadar, se va gasi cineva care sa ne scape de tepe si… tepari? Nu de alta, dar vrem sa scapam si de ele si de… ei!
Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
1 ping
TUDORAN a spus:
28/10/2020 at 03:13 (UTC 2)
Țepari, Dorobanțu Ionuț și Oneața George țepari amenajări interioare
Atenție mare la meseriașii în amenajări interioare! Atenție la numitul Ionuț Dorobanțu (zis și Durilă) din comuna Gaiseni sat Cascioarele din județul Giurgiu. Acesta împreună cu AT țepar, numitul Oneața George (Gheorghe) tot din Gaiseni,Giurgiu dau anunțuri pe internet, Facebook, olx, actual 24 unde se recomanda meseriasi în amenajări interioare, montează gresie,faianta, Glet, construcții, etc. Sunt niște țepari ordinari, niște gunoaie de oameni, habar nu au de meserie, cel puțin Ionuț Dorobanțu (Durilă) un excroc care habar nu are de meserie, pune gresia si faianta cu furca nici măcar o faianta ori o gresie, pusa la fata, sau în linie, toată suna a gol. Glet și zidărie este praf. Oameni sunt niște putori de excroci atarnatori niște milogi țeoari cer bani avans, cer bani de mâncare, cer bani de transport după care fac lucrări în bătaie de joc, sau nu ai vin sa termine lucrările. Țepari nenorociți cu vrăjeala multă. Oneața George se da și mare interlop din clanurile de banditi ai capitalei. Dorobanțu Ionuț (Durilă) se lauda ca ar deține clandestin și ilegal arme de foc cu muniția aferenta.