Pentru a evita aparitia fisurilor si crapaturilor datorate variatiilor de temperatura si umiditate, a tasarilor inegale, cat si pentru particularitati de constructie, este necesara executarea rosturilor. Acestea pot fi impartite in trei categorii: rosturi de contact (constructie), dilatatie sau rosturi de contractie.
Prin chit ne referim la un material care, aplicat in stare uniforma intr-un rost, il etanseaza prin adezivitate la suprafetele corespunzatoare interiorului rostului.
Chiturile se aplica la etansarea rosturilor ai caror pereti pot fi constituiti din beton greu sau usor, sticla, metale, lemn, materiale plastice, materiale emailate, materiale glazurate, tigla, ceramica, zidarie, piatra etc.
Studii independente au aratat ca 98% din defectele chiturilor pot fi evitate. Aceleasi studii au demonstrat ca:
• 75% – 85% din defectele chiturilor sunt cauzate de catre aplicator;
• 15% – 20% din defectele chiturilor sunt cauzate de catre specificatiile tehnice gresite;
• 0% – 5% din defectele chiturilor sunt cauzate de catre controlul calitatii la producator.
Atat timp cat fabricarea este facuta fara defecte, este clar din concluziile de mai sus ca cele mai mari beneficii pot decurge din instruirea intr-o buna practica a aplicarii chiturilor a specificantilor si aplicatorilor. Deseori aceasta are loc prea tarziu si consultantii sunt chemati in urma cedarii chitului pentru a identifica cauza si pentru a gasi o solutie tehnica.
Exista cateva aspecte pe care trebuie sa le verificam atunci cand examinam cedarea unui rost.
Rosturile din constructii etansate cu chituri trebuie sa-si mentina capacitatea functionala sub actiunea urmatorilor agenti:
• agenti termici – contractie sau intarire, modificarea comportarii la deformare;
• apa – eroziune, umflare, fisurare, micsorarea aderentei, infiltratii;
• radiatii ultraviolete – degradare chimica, modificarea proprietatilor mecanice, modificarea culorii;
• agenti chimici – transformari chimice, micsorarea aderentei;
• microorganisme – modificarea culorii;
• agenti mecanici – solicitari de intindere si compresiune, forfecare paralela cu axul longitudinal al rostului sau combinate.
Atunci cand vorbim despre identificarea modului de cedare, exista trei posibilitati:
• cedarea aderentei – aceasta reprezinta ruperea aderentei de-a lungul liniei suprafetei dintre chitul de etansare si substrat;
• cedarea coeziva – ea are loc atunci cand chitul cedeaza si se despica, prezentand fisuri si rupturi in interiorul rostului. Aceste rupturi pot aparea atat in directia transversala, cat si in cea longitudinala;
• cedarea substratului – aceasta are loc atunci cand substratul cedeaza inaintea chitului si este usor de identificat prin faptul ca substratul este aderent la chit si dupa cedarea acestuia.
Avand in vedere cele mentionate mai sus, putem spune ca alegerea corecta a produsului de etansare trebuie sa raspunda mai intai la intrebari legate de destinatia rostului, rezistenta ceruta la factori fizici si chimici, elasticitate si aderenta la substrat.
O alta serie de probleme importante pentru alegerea corecta este reprezentata de modalitatea de aplicare, durata de viata si accesibilitatea intretinerii produsului.
Etansarea unui rost necesita parcurgerea urmatoarelor etape la punerea in opera a chiturilor:
1. pregatirea rosturilor pentru urmatoarele operatii:
• calibrarea rostului;
• pregatirea suprafetelor de aderenta;
• aplicarea amorsei;
• aplicarea patului de rost;
2. pregatirea chiturilor de etansare;
3. aplicarea chiturilor de etansare;
4. finisarea chiturilor de etansare.
Trebuie mentionat ca un factor important la punerea in opera a produselor de etansare este reprezentat de adeziunea chitului la patul de rost. Prin aderenta chitului la fundul rostului (chitul este aderent atat la suprafetele laterale ale rostului, cat si la fundul acestuia), apare un fenomen de dublare al valorilor eforturilor la care este supus chitul, ducand la cedarea timpurie a acestuia. Pentru a se evita acest fenomen, este recomandata folosirea unui ruptor de legatura.
Iridex Group Plastic, prin Departamentul Materiale Speciale de Constructii, furnizeaza o gama larga de chituri si alte produse de etansare, oferind consultanta si, la cerere, punerea in opera.
Un exemplu de produs este chitul Colpor 200PF, un material de inalta performanta pe baza de poliuretani, bicomponent, nebituminos, aplicabil la rece, rezistent la combustibili si uleiuri, pretabil a fi aplicat in zonele de alimentare a aparatelor de zbor, a terminalelor de petrol, la garaje, parcari sau zone de cargo.
Colpor 200PF isi mentine nealterata capacitatea de preluare a deplasarilor (MAF) de 25% din rosturile de imbinare pe intregul domeniu termic cuprins intre temperaturile externe, nu se intareste pe vreme rece, nu devine excesiv de moale si nu poate fi smuls in conditii de temperaturi foarte inalte.
Calcularea Factorului de Acomodare a Miscarii (MAF) va tine cont de faptul ca produsul trebuie sa lucreze de-a lungul celei mai calde parti a zilei, atunci cand rosturile sunt cel mai inchise, sau in cel mai cald moment al anului. Daca acest fapt nu a fost luat in calcul, atunci chitul poate functiona in afara parametrilor de performanta proprii, atunci cand la momentul punerii in opera substratul se afla la temperatura cea mai scazuta si rosturile se aflau la maximul de deschidere. In acest caz, masticul va lucra in compresiune de-a lungul majoritatii duratei sale de viata.
Latimea rosturilor de dilatare din suprafetele traficabile trebuie sa fie de maximum 30 mm. Este necesar ca suprafata etansarii realizate sa se afle cu 5–8 mm sub nivelul pavajului, in functie de temperatura din timpul executiei etansarii.
Raportul latime/adancime pentru etansare, folosind Colpor 200PF, trebuie sa fie 1:1 pana la 1½:1, adancimea minima de etansare fiind de 10 mm (ex. rost de contractie: 15 mm latime x 13 mm adancime; rost de dilatare: 25 mm latime x 20 mm adancime).
O caracteristica importanta este reprezentata de faptul ca rosturile etansate folosind chitul Colpor 200PF pot fi traficate dupa 16 ore de la punerea in opera.
Secretul obtinerii durabilitatii si eficientei etansarilor consta in alegerea si aplicarea corecta a materialelor. Din acest motiv, Iridex Group Plastic prin intermediul Departamentului Materiale Speciale de Constructii va sta la dispozitie.
…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 25 – aprilie 2007
Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Lasă un răspuns