SIGURA: Cursuri de formare pentru o noua ocupatie de viitor – MANAGER DE SECURITATE LA INCENDIU

Ca si alte tari din estul Europei, Romania si-a schimbat sistemul social si incearca sa comprime acum istoria, adaptandu-si din mers legislatia si structurile, pentru a face fata vietii societatii dintr-o lume noua – Uniunea Europeana. In urmatorii ani, va trebui sa intelegem in fond insusi modul de organizare al sistemului occidental – pentru a incerca sa decelam principiile profunde care actioneaza in acest domeniu, precum si modul in care aceasta organizare raspunde nevoilor de functionare ale societatii de consum. De rapiditatea si corectitudinea cu care vom intelege aceste elemente, precum si de eficienta cu  care vom aplica – in fond si nu in forma – aceste principii, va depinde viteza de integrare a noastra in Uniunea Europeana si scurtarea unei perioade dureroase si pline de convulsii, asa-numita perioada „de tranzitie“.

In domeniul securitatii la incendii (privit ca un „joc“ la care participa mai multi jucatori, animati de forte si interese diferite), doua elemente sunt esentiale in intelegerea noii structuri si a functionarii acesteia:

• aparitia unui nou „key-player“ (jucator-cheie) in acest „game“ si anume: societatile de asigurari;

• necesitatea trecerii de la sistemul centralizat la o structura multipolara sau, daca vreti, de la „piramida“ la „retea“;

In sistemul centralizat, toate aspectele care tineau de apararea impotriva incendiilor erau exclusiv de competenta Pompierilor Militari, astfel incat existau doar doi jucatori: clientul (utilizatorul investitiei) si pompierii (intelesi ca o structura militara centra­lizata, cu acoperire nationala si bazata pe un sistem de legi coerent, care era elaborat si aplicat de catre aceeasi structura – sub acoperire legala guvernamentala integrala si avand in spate statul hiper-centralizat). Cunoastem cu totii avantajele si dezavantajele acestui sistem. Partea plina de consecinte negative in acest caz era aceea ca, in majoritatea cazurilor de incendii, scopul anchetei care urma era ca nimeni sa nu fie tras la raspundere. In acelasi timp, nu exista „un motor“, o preocupare reala pentru modernizarea tehnologiei specifice si pentru implementarea inovatiei din acest domeniu. In final, rezulta un joc de tipul: „toata lumea pierde“.

Ce se intampla insa intr-o societate cu economie de piata? Aici, exista alti jucatori care se raporteaza reciproc altfel si un joc mult mai complex si subtil al fortelor implicate (fig. 1):

In primul rand, exista un grup principal de trei jucatori esentiali, intre care se joaca momentele-cheie ale partidei. Acestia sunt: proprietarul investitiei (care are o libertate mare de joc, acordata chiar de cadrul legis­lativ elaborat de Constitutie), soci­e­tatea de asigurari (care este „key-player“-ul acestui joc, intrucat ea stabileste, prin negociere cu proprietarul investitiei, nivelul de siguranta la foc din investitie si care va depasi nivelul minim legal) si furnizorul de servicii de securitate la incendiu (firma profesionista care este platita de proprietar sa implementeze sistemele impuse de societatea de asi­gurari, asigurand si consultanta tehnica de specialitate necesara).

In al doilea rand, exista un al doilea pol de putere, exterior primului grup, format din stat (ca factor legislativ) si din structurile de pompieri (subordonate statului si comunitatilor local-administrative, cu rol de coordonator national al politicilor de securitate la incendiu, dar si de protejare a comunitatilor fata de pericolele poten­tiale de incendiu existente pe plan local).

In al treilea rand, este de men­tionat ca in aceasta retea complicata (ca putere, presiuni si joc de interese), se contureaza doua directii majore de actiune:

• prima – de implementare permanenta a progresului tehnologic si de marire a nivelului general de securitate la incendiu, directie in care rolul major il joaca societatile de asigu­rari care fac tot posibilul ca nivelul de securitate la incendiu impus clientilor lor sa fie cat mai inalt, pentru a-si securiza la nivel minimal eventualele pagube pe care trebuie sa le achite acestora in caz de incendiu;

• a doua – de control permanent al starii de functionare a sistemelor de securitate la incendiu instalate la fiecare client (proprietar de investitie) care, de fapt, inseamna asigurarea „eficientei“ acestora. Asadar, ambele directii conduc catre acelasi scop: marirea sigurantei la foc la nivel national, atat in baza introducerii accelerate a progresului tehnic (prin presiunea societatilor de asigurari), cat si prin controlul permanent al functionarii instalatiilor si echipamentelor instalate (prin activitatea pompierilor). In final, rezulta un joc de tipul: „toata lumea castiga“.

Trecerea de la piramida la retea nu se face insa fara greutati si convulsii. In acelasi timp, intelegerea noilor structuri si a functionarii acestora este esentiala pentru succesul acestei treceri – pentru ca organizarea sub forma de „retea multipolara“ (spre deosebire de organizarea „piramidala“) are legi diferite de functionare (conceptul demo­cratic de „control reciproc“ al structurilor, principiul „tertei parti independente“ ca garantie a unui arbitraj echidistant in toate procesele fundamentale, „flexibilitatea“ in nego­cierea oricarei decizii – sunt cele mai importante dintre ele).

Devine astfel evident ca fiecare societate comerciala (privita ca un organism complex) va necesita pre­zenta permanenta a unui specialist in domeniu, care sa gestioneze eficient acest tip de probleme – in functie de modul ei specific de reactie/comportare la incendiu (rezultat din compararea nivelului de siguranta la foc real existent cu nivelul riscului de incendiu rezultat din teh­nologie, pregatirea oamenilor, ampla­sament si conditii geografice etc.). Aparitia si in Romania a ocupatiei de „fire safety manager“ concretizeaza astfel tocmai necesitatea acestei abordari particularizate si a gestionarii corecte a nivelului securitatii la incendiu existent in fiecare societate comerciala.

In ultimii ani, legislatia romaneasca in domeniul sigurantei la foc se afla – permanent – intr-o continua schimbare: s-au introdus notiunile noi (risc de incendiu, evaluare a riscului de incendiu), responsabilitatea implementarii unui concept eficient de siguranta la foc s-a transferat de la Pompierii Militari catre fiecare socie­tate, s-au creat unitati de formare si Centre civile de evaluare a competentelor profesionale a specialistilor sub egida CNFPA etc. Toate acestea reprezinta – de fapt – pasi in directia corecta (din pacate prea putini, inceti si – de destule ori – dovedind lipsa de viziune in viitor si cedare in fata subi­ectivului si a intereselor partizane).

Un eveniment care merita insa o subliniere speciala este introducerea in COR (de catre firma Sigura Prometeu & Consult SRL) a doua noi ocupatii in domeniul apararii impotriva incendiului:

• Manager de Securitate la Incendiu – cod COR 123906 (aparut in MO 46 / 18.01.2006);

• Specialist Coordonator de Securitate la Incendiu (SCSI) – cod COR 315103 (aparut in MO 234 /13.03.2006).

Conform descrierii din standardul ocupational aferent, aceste noi ocupatii au ca scop tocmai formarea unor persoane din staff-ul de conducere al societatilor care sa fie capabile:

– sa asigure pastrarea permanenta a calitatii si performantelor sistemului existent de securitate la incendiu, pe toata durata de viata a societatii respective;

– sa sesizeze – in timp util – necesitatea adaptarii in timp real a acestui sistem, in raport cu permanenta schimbare a situatiilor din unitate.

S-au creat astfel premisele formarii, la nivel national, a unui adevarat corp de profesionisti in domeniul securitatii la incendiu, care sa asigure in fiecare caz:

1. o intelegere moderna a comportarii la foc a cladirilor si, de aici, o noua abordare a acestor probleme in activitatea lor curenta (proiectare, executie, exploatare etc.), in concordanta cu cerintele noilor prevederi europene in domeniu. Vor rezulta astfel solutii mai eficiente de securitate la incendiu cu costuri mai scazute si, pe ansamblu, o crestere a nivelului general de securitate la incendiu;

2. necesitatea corelarii nivelului de securitate la incendiu adoptat in societate cu politicile in domeniu ale socie­tatilor de asigurare la care este afiliat beneficiarul investitiei;

3. asumarea responsabilitatii profesionale si manageriale fata de eficienta solutiilor adoptate.

Asumandu-si rolul de pionierat, firma Sigura Prometeu & Consult SRL a fost creata (in cadrul grupului de firme Sigura) tocmai in acest scop – de a fi un organism de formare al viitorilor „manageri de securitate la incendiu“. Firma este autorizata pentru desfasurarea acestor cursuri de catre Directia Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei. Cursurile se desfasoara cu respectarea legislatiei in vigoare, iar la absolvirea acestora se acorda certificat de absolvire, eliberat pe numele cursantului si emis de Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei si de Ministerul Educatiei si Cercetarii.

Cursul este util atat respon­sabililor PSI din unitatile economice de stat si private, cat si tuturor persoanelor care au tangente profesionale cu domeniul securitatii la incendiu (proiectanti, investitori, antreprenori generali, administratori de cladiri, agenti de asigurare etc.).

Predarea este asigurata de cadre cu mare experienta in domeniu, beneficiaza de metode moderne audio-vizuale si – pentru prima data in Romania – formeaza cadre la nivel european in acest domeniu:

• SPECIALIST COORDONATOR DE SECURITATE LA INCENDIU (nivel 1 – curs de initiere);

• Manager de securitate la incendiu (nivel 2 – curs de perfectionare).

Durata fiecarui curs este de trei saptamani (numai in zilele lucratoare).

Conditii minime de participare:

• pentru nivelul 1 – studii medii;

• pentru nivelul 2 – studii superi­oare si absolvirea cursului de nivel 1.

…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 30 – septembrie 2007

Autor:
arh. Horia Mihai NICOLESCU – director Sigura Prometeu & Consult SRL