Pentru determinarea influentei diverselor tipuri de aditivi asupra caracteristicilor de rezistenta si deformabilitate ale betonului, au fost realizate probe cilindrice cu aditivii Betoplast Superplus, Cementol Zeta Konic si Bevetol SPL, cantitatile de aditiv fiind in concordanta cu rezultatele obtinute anterior (procentul optim de aditiv utilizat fiind de 0,8 % din cantitatea de ciment).
Incercarile au urmarit determinarea curbei tensiune-deformatie (s-e) pentru betonul cu aditivi, in vederea evidentierii influentei acestora asupra caracteristicilor de deformabilitate ale betonului. Ele au fost efectuate pe cele doua clase de beton acceptate ca extreme ale intervalului de clase utilizat pentru realizarea elementelor din beton armat, si anume C12/15 si C25/30. Pregatirile preliminare si incercarile propriu-zise s-au realizat in Laboratorul de beton armat al Facultatii de Constructii si Instalatii din Iasi.
Au fost realizate patru variante de probe, si anume:
• varianta martor;
• varianta cu aditiv Betoplast Superplus;
• varianta cu aditiv Cementol Zeta Konic;
• varianta cu aditiv Bevetol SPL.
Pentru a spori precizia rezultatelor pentru fiecare varianta, au fost realizate si incercate trei probe.
Influenta superplastifiantilor pe betoane de clasa C12/15
Pentru efectuarea incercarilor, fiecare set de probe a fost codificat dupa cum urmeaza:
• setul de probe 5M reprezinta proba martor;
• setul de probe 13 AV1 reprezinta probele cu aditiv Betoplast Superplus;
• setul de probe 24 AV2 reprezinta probele cu aditiv Cementol Zeta Konic;
• setul de probe 35 AV3 reprezinta probele cu aditiv Bevetol SPL.
Rezultatele obtinute pe seturile de cilindri sunt prezentate sub forma grafica in fig. 1-4. In fig. 5 sunt consemnate valorile medii ale modulilor de elasticitate, de unde se poate observa cu usurinta ca rezistentele probelor cu aditivi sunt net superioare celei martor, fiind necesar un numar mai mare de pasi de incarcare pentru a ajunge la cedarea probelor.
De asemenea, la acelasi pas de incarcare, deformatiile probei martor sunt mai mari decat cele ale probelor de beton aditivate, ceea ce conduce la concluzia ca modulii de elasticitate se imbunatatesc prin utilizarea aditivilor superplastifianti.
Pentru a evidentia aceasta situatie, in fig. 1-4 sunt prezentati modulii de elasticitate obtinuti pentru fiecare proba de beton incercata, iar in fig. 5 este ilustrata situatia comparativa a modulilor de elasticitate medii, obtinuti pentru fiecare set de probe.
Astfel, folosirea aditivilor superplastifianti conduce la o marire a modulului de elasticitate cu pana la 32%, cea mai mare crestere fiind semnalata in cazul utilizarii aditivului Cementol Zeta Konic.
Desi aditivul Bevetol SPL a furnizat cele mai mari cresteri ale rezistentei la compresiune a betonului la 28 de zile, se poate observa ca acesta nu ofera si cea mai mare crestere a modulului de elasticitate.
Se poate deci trage concluzia ca utilizarea unui aditiv care conduce la o crestere a rezistentei la compresiune a betonului nu implica, in mod automat, si o marire proportionala a modulului de elasticitate. Reciproca acestei afirmatii este, de asemenea, adevarata: un aditiv care imbunatateste caracteristicile de deformabilitate ale betonului nu va conduce, in mod automat, si la o crestere proportionala a rezistentei la compresiune.
De aici rezulta faptul ca nu exista un aditiv catalogat ca fiind cel mai bun, capabil sa imbunatateasca toate caracteristicile fizico-mecanice ale betonului. In functie de proprietatea ce se doreste a fi imbunatatita, se poate alege un anumit produs, toate avand avantaje si dezavantaje in utilizare.
Influenta superplastifiantilor pe betoane de clasa C25/30
Pentru efectuarea incercarilor pe betoane de clasa C25/30, fiecare set de probe a fost codificat dupa cum urmeaza:
• setul de probe 43M reprezinta proba martor;
• setul de probe 51 AV1 reprezinta probele cu aditiv Betoplast Superplus;
• setul de probe 62 AV2 reprezinta probele cu aditiv Cementol Zeta Konic;
• setul de probe 73 AV3 reprezinta probele cu aditiv Bevetol SPL.
Se poate observa ca diferentele intre rezistentele la compresiune ale probelor cu aditivi si rezistentele probelor martor nu mai sunt asa pregnante ca la betonul de clasa C12/15. Aceasta crestere mai redusa a rezistentei la compresiune, care apare la probele aditivate cu betoanele de clasa superioara, se poate evidentia si la punctul anterior.
Ca si la betoanele de clasa inferioara, si in acest caz deformatiile probei martor sunt mai mari decat cele ale probelor de beton aditivate la acelasi pas de incarcare, ceea ce conduce la concluzia ca modulii de elasticitate se imbunatatesc prin utilizarea aditivilor superplastifianti.
Pentru a evidentia acest fapt, in fig. 6-9 sunt prezentati modulii de elasticitate obtinuti pentru fiecare proba de beton incercata, iar in fig. 10 este evidentiata situatia comparativa a modulilor de elasticitate medii obtinuti pentru fiecare set de probe.
Astfel, folosirea aditivilor superplastifianti conduce la o marire a modulului de elasticitate cu pana la 21%, cea mai mare crestere fiind semnalata in cazul utilizarii aditivului Cementol Zeta Konic.
Variatia influentei superplastifiantilor in functie de clasa betonului
Pentru a evidentia efectele benefice ale aditivilor asupra calitatii betonului, in fig. 11 sunt prezentate comparativ rezultatele obtinute pe cele doua clase de beton care delimiteaza intervalul de utilizare pentru elementele din beton armat.
Din compararea rezultatelor prezentate, se poate trage concluzia ca nu exista o regula generala de comportare a superplastifiantilor, modificarea caracteristicilor fiind diferita de la produs la produs.
Astfel, aditivul Cementol Zeta Konic produce cea mai mare crestere a modulului de elasticitate, atat pentru clasele inferioare de beton, cat si pentru clasele superioare. Aceasta situatie nu se pastreaza insa si in cazul celorlalti aditivi studiati. Desi aditivul Bevetol SPL produce cea mai mica crestere a modulului de elasticitate in cazul betonului de clasa C25/30, aceasta stare de fapt nu se mai regaseste si in cazul clasei C12/15.
Odata cu cresterea clasei de beton, influenta generala a aditivilor superplastifianti asupra caracteristicilor de deformabilitate ale betonului scade. Acest aspect a putut fi evidentiat atat in ceea ce priveste rezistentele la compresiune ale betonului (pe cuburi si pe cilindri), cat si in ceea ce priveste modulii de elasticitate.
Totusi, chiar si la clase superioare de beton, aditivii superplastifianti pot imbunatati caracteristicile de material cu peste 20%, efectul benefic al acestora neputand fi contestat.
…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 35 – martie 2008
Autor:
Danut-Viorel GAMAN – IJC Iasi,
Claudia CHICULITA – Laborator SC Coremis Impex SRL Iasi
Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Lasă un răspuns