Solutii tehnologice de executie a structurii de rezistenta

Amploarea si diversitatea constructiilor aparute in Romania dupa 1990 au ridicat si ridica suficiente probleme arhitectilor, proiectantilor si constructorilor. Unele dintre acestea, de o reala importanta in functie de locul amplasarii constructiilor respective, se refera la structurile de rezistenta, element de baza pentru orice obiectiv de investitii. Este si motivul pentru care va prezentam exemplul care urmeaza cu speranta ca el va va contura una dintre solutiile tehnologice folosite intr-un caz din sfera turismului.

Hotelul Restaurant „Bunloc“ este o constructie cu contur regulat in plan, de forma patrata, cu regim de inaltime 2S+P+M+8E si dimensiuni in plan de 26 x 26 m suprastructura si 35 x 33 m infrastructura.

Cota de fundare este –9,18 m fata de cota pardoselii finite a parterului (±0,00 m).

Terenul de fundare este conform studiului geotehnic, pietris, bolova­nis si nisip argilos cu P_conv. = 550 kPa.

Fundatia cladirii este de tipul radier general dala groasa, in care elementele verticale (stalpi si pereti structurali) sunt rezemate direct pe acesta.

Infrastructura cladirii este compusa din 2 subsoluri cu H_total = 8,00 m, subsolul 2 avand si rolul de adapost de protectie civila.

Elemente componente ale infrastructurii:

• radier general tip dala de 1,00 m grosime din beton armat monolit;

• pereti din beton armat monolit;

• stalpi din beton armat monolit;

• plansee din beton armat monolit;

• nucleu central din diafragme din beton armat monolit.

Per ansamblu, infrastructura formeaza o caseta spatiala rigida.

Suprastructura este compusa din: parter, mezanin si 8 etaje plus 1 etaj tehnic, avand urmatoarele elemente structurale:

• stalpi metalici din Europrofile de tip HE-B600;

• grinzi metalice din Europrofile de tip HE-B400;

• contravantuiri metalice verticale, centrate in noduri, pe fiecare din cele 4 fatade situate intre axele: 1-2; A-B; 3-4; C-D, pentru preluarea sarcinilor orizontale si a efectului de torsiune generala;

• plansee din beton armat monolit, care formeaza saibe orizontale rigide;

• nucleu central cu diafragme, scari si plansee din beton armat monolit;

• inchideri vitrate pe structura metalica fixata de structura de rezistenta la nivelul planseelor;

• invelitoare tip terasa circulabila, cu hidro si termoizolatie usoara.

Incepand cu etajul 3, stalpii perimetrali ai structurii se realizeaza inglobati in beton, obtinand o structura de beton armat cu armatura rigida.

La calculul static al structurii, s-au luat in considerare urmatoarele ipoteze:

• calcul spatial pentru 2S + P + M + 8E (12 niveluri), cu 9 (noua) moduri proprii de vibratie, executat cu programul de calcul structural AXIS VM7;

• pentru radierul general s-a luat in considerare un coeficient de pat C₀ = 5 daN/cm3;

• categoria de importanta a constructiei conf. HG 766/97: C (normala);

• clasa de importanta a constructiei conform P100/92: III (normala);

• zona seismica de calcul conform P100/92: „D“ (K_s = 0,16, Tc = 1,0);

• coeficienti de calcul a = 1,0, Y = 0,25.

Descrierea variantei tehnologice de executie

Principalele cantitati pe categorii de lucrari ale variantei tehnologice de executie stabilita sunt:

• la nivelul infrastructurii:

– beton armat: 1.600 mc;

– armaturi: 150 t;

– cofraje pentru elemente structu­rale din beton armat: cca 9.500 mp;

– sapaturi in teren greu-usor: cca 17.500 mc;

– transport pamant cu auto: cca 21.600 t;

• la nivelul suprastructurii:

– beton armat: 4.280 mc;

– armaturi: 390 t;

– confectie metalica in suprastruc­tura: 475 t;

– cofraje: 25.000 mp;

– zidarie din blocuri din ipsos tip WG-ORTH de 22 cm grosime: cca 1.200 mc;

• izolatie termica cu polistiren de 10 cm grosime, pe exteriorul anve­lopei: 3.300 mp.

Celelalte cantitati (gen finisaje) nu sunt listate, intrucat nu fac obiectul acestui articol.

Pentru tehnologia de executie, s-au luat in considerare urmatoarele  ipoteze de lucru,:

• manipularea materialelor pe verticala cu ajutorul unei macarale turn de tip Comansa, cu urmatoarele caracteristici: H_turn = 50 m (turnul este liber, neancorat de cladire), h_carlig = 47 m, L_brat = 50 m, _max. la L_brat maxim este de 0,9 t, _max. la L_brat minim este de 5 t. Macaraua este amplasata la punct fix, fundatia macaralei fiind realizata prin adaptarea peretilor galeriei de penetrare in subsol, consolidati cu structura metalica aferenta (fig. 1 si 2);

• confectia metalica, compusa din Europrofile tip HE-B 400 grinzile si HE-B 600 stalpii, s-a realizat in ateliere specializate si cu personal calificat. In conformitate cu normativul C150-99 (punctul 2.14.b), constructia metalica se incadreaza in categoria B de executie.

Imbinarile de montaj vor fi marcate, conditie obligatorie pentru admiterea la controlul final, indife­rent daca imbinarea este realizata in uzina sau pe santier. Poansonul se va aplica in conditiile specificate la punctul 3.21-C150-99.

S-a interzis folosirea poansoa­nelor care nu sunt delimitate de un contur inchis (pentru eliminarea concentratorilor de eforturi).

Pentru imbinarile de montaj executate pe santier, se folosesc numai proceduri de sudare calificate.

Operatiile de debitare a pieselor, precum si cele de prelucrare a marginilor libere si a rosturilor pentru sudare trebuie sa respecte conditiile prevazute in tabelul 1 din normativul C150-99, diferentiate pe nivelurile de acceptare ale imbinarilor sudate.

Unitatea care executa imbinarile sudate are obligatia intocmirii unei documentatii tehnologice de confectionare a constructiei, care trebuie sa contina cel putin conditiile specificate la punctele 3.5 si 3.6 din normativul C150-99.

Materialele de sudare au fost stabilite de catre responsabilul tehnic cu sudura al unitatii de executie si trebuie sa corespunda conditiilor de calitate diferentiate pe niveluri de acceptare, conform tabelului 4 din normativul C150-99.

In concluzie, conditiile tehnice de calitate privind executia lucrarilor de montaj a constructiilor metalice uzinate revin in totalitate executantului si se realizeaza conform normelor si normativelor in vigoare.

Betonul utilizat la realizarea elementelor structurale este de clasa C 16/20, iar armaturile sunt de tipul PC52 si OB37. La turna­rea betonului s-au folosit plastifianti si super­plas­tifianti reductori de apa, intarzietori de priza sau acceleratori de priza, dupa caz (fig. 3).

Elementele specifice suprastructurii au fost executate cu cofraje tip HITRO pentru elementele structurale din beton armat (cofraje placi, diafragme, nucleu central, grinzi, casa scarii), produse de Edil Ponte Italia. Sprijinirile cofrajelor au fost asigurate cu popi telescopici de 3 t si trepied metalic de rezemare si transmitere a sarcinilor la planseu.

…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 36 – aprilie 2008

Autori:
Petru Rapisca,
Ioan Tuns,
Florin-L. Tamas – Universitatea Transilvania Brasov, Facultatea de Constructii