Reabilitarea termica a cladirilor monumente istorice

Fondul construit existent din Romania cuprinde un numar important de cladiri reprezentative, cu valoare de patrimoniu, care deservesc functiuni diverse. In momentul de fata, tendinta generala este de a reconsidera performantele termice ale cladirilor pentru reducerea consumurilor energetice si a efectelor asupra mediului inconjurator.

Va prezentam o serie de aspecte privind solutiile aplicabile in cadrul lucrarilor de reabilitare termica a cladirilor monumentale.

Cladirile monument istoric care au un numar mare de ore de functionare anual, dar carora nu li se poate modifica aspectul fatadelor, trebuie eficientizate energetic. Din aceasta categorie fac parte muzee, scoli, birouri, spitale, hoteluri etc. Ele exista in aproape toate localitatile si au o pondere importanta in consumul de energie, o parte dintre ele implicand si asigurarea unor conditii speciale de umiditate interioara, pentru a nu fi afectate obiectele de patrimoniu expuse. In municipiul Iasi, de exemplu, exista numeroase astfel de cladiri, dintre care pot fi men­tio­nate Palatul Culturii, Universitatea Al. I. Cuza, Spitalul Militar (fost liceu), Gara, Primaria, Teatru National si multe altele (foto 1, 2, 3). Bisericile constituie o categorie aparte, datorita caracterului intermitent al utilizarii si faptului ca, in biserici, credinciosii pastreaza hainele de strada, deci exigentele de confort termic sunt mai modeste.

Normativele C 107/2005 si MC 001/2006 mentioneaza in mod expres ca prevederile referitoare la eficientizarea energetica nu se aplica la cladirile cu caracter de monument istoric. In cele ce urmeaza se analizeaza cateva variante de reabilitare energetica, aplicabile la aceste tipuri de cladiri.

Solutii de reabilitare energetica la cladiri monumentale

Conditii generale

Ca o masura generala, la cladirile de acest fel poate fi necesar sa se prevada o instalatie de aer condi­tionat, care sa permita tot timpul anului mentinerea temperaturii si umiditatii relative interioare, in limi­tele impuse de destinatie. In tabelul 1 se prezinta valori recomandabile, in functie de destinatia actuala a incaperilor.

Urmarind realizarea confortului termic interior, trebuie considerata valoarea temperaturii rezultante:

in care:

T_rez – reprezinta temperatura rezultanta, [0C];

T_ai – temperatura medie a aerului interior, [0C];

T_si – temperatura medie a supra­fetelor interioare, [0C].

De aceasta valoare depinde senzatia de confort termic, importanta mai ales la scoli, spitale, locuinte si birouri. Viteza de circulatie a aerului nu trebuie sa depaseasca 0,1 m/s, iar distributia curentilor de aer trebuie sa fie, pe cat posibil, uniforma la nivelul persoanelor. O conditie esentiala este sa nu se produca fenomenul de condens, iar pe conductele de ventilare sa nu se formeze culturi de bacterii. Astfel, apar o serie de probleme care trebuie rezolvate in comisii de specialisti in constructii, instalatii si biologi.

Combaterea igrasiei

Aceasta este una dintre cele mai frecvente si dificile probleme, deoarece toate cladirile cu peste 100 ani vechime aveau fundatii de piatra calcaroasa inzidita cu mortar de var, fara izolatii hidrofuge orizontale si verticale (fig. 1).

Echilibrul de umidi­tate era reali­zat cu ajutorul unor solutii constructive, bazate pe un efect favorabil de uscare. Astfel, la parter, sub cota pardoselilor, soclul se ridica peste nivelul trotuarelor cu cca 80 cm. In plus, era strabatut de guri de aerisire (ocnite) cu grile si, in unele cazuri, de tuburi ceramice (Knappen) care, fiind poroase, aspirau capilar apa si apoi o cedau spre exterior sub forma de vapori. Cu timpul, aceste solutii au devenit nefunctionale, deoarece nivelul terenului a crescut si unele socluri au fost partial ingropate sau imbracate cu tencuieli impermeabile. O solutie este subzidirea cu realizarea unei noi hidroizolatii, insa aceasta implica lucrari laborioase. De aceea, au fost realizate de multe ori curti engleze, care sa permita aerisirea intregului soclu pana la baza cladirii, ceea ce nu este totdeauna posibil. In ultimul timp, se recurge la „impermeabilizarea” zidariei, prin injectii cu substante chimice (sistemele Sto Murisol, Rhodorsil, Zonyl, Baysilon, etc). Concomitent, este util sa se prevada si tuburi ceramice poroase, care sa contribuie la uscarea zidariei. Indiferent de solutiile adoptate, efectul se obtine in timp indelungat si depinde de ventilarea incaperilor incalzite. Imbracarea peretilor cu o tencuiala foarte poroasa ascunde temporar igrasia, dar nu o elimina. Dupa o vreme, reapar petele de eflorescente.

Protectia termica

De regula, tamplaria este veche si trebuie inlocuita, ceea ce presupune utilizarea ferestrelor cu geam termopan, cu toc din PVC sau din lemn stratificat.

Doua aspecte sunt de luat in seama:

• tamplaria devine etansa la aer si de aceea este necesar sa fie prevazute cai de admisie si evacuare permanenta a aerului (clapete sau dispozitive de admisie a aerului cu debit constant sau variabil);

• pe conturul tamplariei este necesara o izolatie termica, pentru a reduce efectul puntii termice, astfel incat fenomenul de condens sa fie evitat.

Protectia termica la pereti nu poate fi aplicata decat prin interior. Aceasta implica o atenta verificare a riscului de umezire prin condens si nu poate lipsi o bariera de vapori. Totusi, la cladirile monument istoric peretii exteriori sunt grosi (d │ 50 cm). Astfel, realizarea unei rezistente termice medii R’ ╗ 1,40 m2·K/W este posibila. Ceea ce nu poate fi obtinut la pereti, se poate compensa prin izolatii termice mai eficiente la acoperis, pereti spre spatii neincalzite si planseu peste subsol neincalzit. Totodata, masivitatea cladirilor este o caracteristica favorabila.

Concluzii

Cladirile monumentale servesc o serie de functiuni specifice unei utilizari continue sau discontinue, care impun o serie de exigente specifice de confort higrotermic. Consumurile de energie termica, determinate de conditiile de amplasament si de exigentele de confort termic reclama analiza minutioasa a aplicarii solu­tiilor de reabilitare termica si la aceasta categorie de cladiri, in cadrul unor lucrari de audit energetic.

Imbunatatirea confortului in aceste constructii, in paralel cu reducerea consumului de energie termica, presupune din partea specialistilor un studiu specific al fiecarei cladiri, privind regimul higrotermic inainte si dupa reabilitare, pentru eliminarea tuturor riscurilor posibile. Aplicarea sistemelor obisnuite de izolare termica la exterior nu este acceptata.

In consecinta, posibilitatile de interventie sunt limitate, iar aplicarea unor solutii presupune o atentie deosebita.

Bibliografie

1. Normativ C 107/1,2,3,4,5,6 – 2005 Normativ privind calculul termo­tehnic al elementelor de constructii.

2. Normativ Mc 001/1 – 2006 Metodologie de calcul a performantei energetice a cladirilor.

…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 38 – iunie 2008

Autori:
conf. dr. ing. Maricica VASILACHE,
profesor consultant Adrian RADU – Universitatea Tehnica „Gh. Asachi”, Iasi