Stresul in constructii

In ultimii ani, tot mai multi profesionisti vorbesc despre stres ca despre afectiunea noului mileniu, una dintre cele mai grave „boli profesionale“, dar „maladivul“, ca si frumosul, este in ochii privitorului. De fapt, stresul corect directionat va poate imbunatati activitatea.

In cadrul companiilor romanesti in care am livrat cursuri de management al stresului, am observat ca sunt cativa factori care duc la aparitia acestuia, indiferent de tipul industriei in care lucram. Printre factorii de stres, confirmati de angajatii cu care am lucrat, sunt cativa care au efecte directe in acti­vi­tatea societatilor din industria constructiilor:

• Programul de lucru al constructorilor nu este unul „normal“, cu o activitate 9:00-17:00. Ei trebuie sa se adapteze nevoilor si solicitarilor clientilor, iar aceasta activitate poate deveni foarte obositoare;

• Schimbarea oamenilor (fluxul de personal) este provocata de dificultatea din ce in ce mai mare de a gasi persoane calificate pe piata romaneasca a fortei de munca, migratia fiind una dintre cauze;

• Situatiile noi, neabordate (de exemplu, schimbarea legislatiei in domeniul constructiilor, schimbarea abordarii la nivel politic, schimbari la nivelul autoritatilor locale care elibereaza avizele pentru constructii, diversificarea ariei de activitate, fluctuatiile pietei), creeaza un stres suplimentar la nivelul managementului firmelor, cu repercusiuni asupra angajatilor;

• Birocratia este un factor suplimentar de stres, mai ales intr-o afacere care presupune obtinerea de avize si atestate de la diverse institutii, care pot incetini procesul de livrare a proiectului, punand si mai multe presiuni asupra constructorului, care se confrunta oricum cu termenele-limita impuse de clienti;

• Termenele  scurte, nerealiste intra in aceeasi categorie a presiunilor externe la care constructorii pot fi supusi de catre clientii care vor sa vada proiectul terminat cat mai repede, dar acestea pot constitui si o presiune interna, determinand o diminuare fortata a calitatii lucrarii;

• Lipsa procedurii, improvizarea, este o caracteristica a tuturor industriilor romanesti, in primul rand din cauza scurtei experiente in mediul de afaceri capitalist, dar si a frecventelor schimbari in legislatia specifica;

• Sanctiunile neexplicate sau folosirea dublului standard sunt si ele un factor de stres, atunci cand pentru aceeasi abatere unii sunt sanctionati si altii nu.

Poate ca nu putem determina mari schimbari la nivelul legislatiei sau al birocratiei, dar sunt masuri tes­tate prin care putem controla stresul.

Cele cinci reguli de aur pe care le recomand cursantilor mei in cadrul training-urilor organizate de Skill Team sunt:

1. Limiteaza stresul.

2. Influenteaza factorii de stres.

3. Accepta ceea ce este. Unii factori de stres nu pot fi schimbati.

4. Creeaza mecanisme de adaptare.

5. Asuma responsabilitati.

Sunt cateva lucruri concrete pe care un angajat din industria constructiilor le poate face pentru limi­tarea stresul suplimentar:  sa spuna NU atunci cand stie ca o sarcina este imposibil de realizat in termenul-limita stabilit, sa evite persoanele stresante si sa se concentreze pe indeplinirea sarcinii; sa identifice persoanele pozitive din jur si sa invete de la ei, sa controleze mediul (de exemplu, daca angajatorul nu se preocupa de acest lucru, sa se asigure el ca respecta toate normele de protectia muncii, pentru a nu trai sub amenintarea unui accident de munca); sa verifice lista lucrurilor de facut si sa-si planifice activitatile, pentru ca orice amanare este o sursa in plus de stres.

Pentru a influenta factorii de stres, angajatul trebuie sa isi exprime sentimentele in mod deschis, sa spuna colegilor si superiorilor ce anume ii afecteaza munca si starea psihica, dar in acelasi timp sa fie si pregatit sa faca anumite compromisuri, pentru ca flexibilitatea poate rezolva multe probleme, mai ales intr-o industrie cu un program atat de incarcat si variabil.

Foarte important pentru acest domeniu atat de stresant si solicitant este ca toti cei implicati sa accepte lucrurile pe care nu le pot schimba. Astfel, nu are rost sa te stresezi pentru ca nu poti controla incontrolabilul. De exemplu, nu poti impune sefului sa foloseasca cele mai bune materiale, daca nu are un client dispus sa plateasca pentru ele, oricat de mult ti-ai dori tu ca proiectul sa iasa perfect. Daca nu poti schimba lucrurile, schimba perspectiva: gandes­te-te, de exemplu, cat de bine vei fi apreciat daca reusesti mereu sa respecti termenele-­limita impuse.

O alta strategie este cea a crearii mecanismelor de adaptare la factorii de stres. Aceasta se poate reali­za daca inveti sa vezi situatia din mai multe perspective. De exemplu, gandeste-te nu numai la presiunea timpului asupra ta, ci si la cat de important este pentru client sa se mute la timp in noua locuinta sau in modernul lui birou, realizat de tine.  Invata sa te concentrezi pe ceea ce este pozitiv (fie ca este posibilitatea cresterii salariului, daca esti angajat sau dezvoltarea afacerii, daca esti manager). In general, fiecare dintre noi are o serie de mecanisme de aparare deja create: practicarea unui sport, o iesire cu prietenii la iarba verde, activitati care determina cresterea nivelului de endorfine (hormon care genereaza buna dispozitie). Dar cum programul incarcat nu va permite in fiecare saptamana astfel de activitati, 40 de secunde petrecute pe www.suras.ro, unde veti afla mai multe despre cum sa obtineti aceasta buna dispozitie, va pot destinde pentru urmatoarele ore.

In fine, ultima strategie este asu­marea responsabilitatii pentru ceea ce faci. Deseori stresul apare ca un efect de bumerang, din cauza lucrurilor neterminate sau realizate superficial. Asumarea responsabilitatii influenteaza in mod pozitiv toate cele 4 strategii mentionate mai sus.

Pentru a gasi solutia transformarii stresului intr-un factor pozitiv pentru organizatii, am  identificat inainte de toate costurile stresului: performanta scazuta, care provoaca pierderi pentru companie; mai multe zile de concediu medical (din cauza afectiunilor medicale provocate de stres); absenteismul; fluctuatiile de personal.

Sunt sigur ca toti v-ati confruntat cu aceste probleme, dar va garantez ca ele pot fi evitate. De fapt, doar depasirea unui anumit prag inseamna aparitia stresului negativ. In realitate, stresul nu provine din ceea ce se intampla, ci din cum privim ceea ce se intampla: ca pe o provocare, ce ne ofera posibilitatea de invatare (ce pot sa fac pentru a depasi acest moment) sau ca pe o piatra de hotar.

…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 40 – august 2008

Autor:
dr. Florian Koleci, Training Manager – Skill Team