«

»

CISC: Protectia mediului. STRUCTURI DE APARARE A MALURILOR RAURILOR

Share

„Pamantul este leaganul si sursa de existenta a vietii noastre. In mod paradoxal, in numele civilizatiei si al prosperitatii l-am uitat degradandu-l, pustiindu-l, poluandu-l.

Daca omul distruge pamantul din care a fost creat si care-l hraneste, inseamna ca doreste sa se sinucida, ori adevarurile pe care le detine despre sine si natura sunt false.“

 

O noua orientare in proiectarea, executia si exploatarea constructiilor hidrotehnice

Fara refacerea si conservarea echilibrului hidrologic nu sunt de conceput nici apararea sigura si permanenta a obiectivelor periclitate si nici reintegrarea eficienta si competitiva sub raport economic a terenurilor afectate de degradari si inundatii.

Toate constructiile, cai de comunicatii, diguri de aparare contra inundatiilor, regularizarea raurilor, baraje pentru stingerea torentilor etc. sunt in  legatura stransa, organica, cu mediul inconjurator, cu peisajele adiacente, cu natura vie, fiind expuse la actiunile atmosferice, la efectul miscarii apelor de suprafata, de adancime si la miscarile tectonice. Constructiile trebuie privite nu numai ca structuri in sine, ci si in stransa legatura cu natura vie, deci cu mediul inconjurator.

Temperatura in schimbare permanenta, precipitatiile, dezagrega­rea fizico-chimica, apa de suprafata si subterana in stare statica sau dinamica, inghetul, sunt cele mai importante efecte care pericliteaza stabilitatea constructiilor.

Daca nu cunoastem acele forte ale naturii care formeaza tabloul vast al mediului inconjurator, daca in timpul proiectarii, al executiei si exploatarii nu tinem cont de aceste elemente, constructia inginereasca va actiona in mod distrugator, producand pagube importante in economie, stricand si estetica zonei in cauza.

Important este ca acele actiuni ale omului care pot provoca deteriorari ale mediului inconjurator sa fie insotite de masuri care sa limiteze amploarea acestor dereglari, iar atunci cand modificarile antropice au depasit un anumit prag sau cand evenimentele naturale au avut un efect catastrofal, omul trebuie sa conceapa si sa aplice cele mai adecvate masuri si lucrari cu caracter reparator.

Se stie ca, in aproape toate cazurile, lucrarile de reabilitare a mediului sunt foarte costisitoare, iar in unele cazuri (in special cand nu sunt bine fundamentate stiintific si tehnic) provoaca ele insele efecte de ordin secundar, care pot altera calitatea mediului inconjurator.

Orasul si apa sunt doi termeni ai unei ecuatii al carei rezultat este marele salt al societatii omenesti. Apa este un element apreciat si pentru valorile decorative ale diferitelor sale ipostaze. Astfel, frumusetea legendara a multor orase strabatute de ape se datoreaza deopotriva arhitecturii si apei sau mai precis fericitei lor simbioze. Elementul lichid dubleaza prin reflexie splendoarea acelor edificii, prezenta apei modificand radical peisajul. Imagi­nea constructiilor rasfrante in apa spiritualizeaza peisajul urban, innobilandu-l.

In trecut, odata cu inceputul perioadei industriale, malurile apelor au fost considerate margini lucrative ale oraselor. In prezent nu mai exista nici o ratiune pentru care industria sa ocupe terenuri valoroase de-a lungul malurilor.

 

Structuri de aparare a malurilor conforme cerintelor protectiei mediului (SCM)

Oriunde pe planeta noastra, deci si in orasul Oradea la care ne vom referi, metodele si actiunile practice concrete in domeniul constructiilor se inscriu pe linia celor mai autentice preocupari de refacere si protectie a mediului inconjurator.

Nu gasim alte constructii ingine­resti – cum sunt cele din pamant – care sa fie in legatura atat de stransa cu natura. Chiar din acest motiv, proiectantul, executantul, cat si cel care urmareste comportarea – in situ – a constructiilor ar trebui sa cunoasca tot mai bine regulile multiple ale naturii, ale mediului inconjurator.

Dupa IASS (International Association for Shells and Spatial Structures), armonizarea abilitatii ingi­ne­rului cu fortele biologice ale naturii este in fond scopul ingineriei biologice in activitatea de elaborare a structurilor conforme cerintelor protectiei mediului – SCM (ECS – Enviromentaly Compatible Structures).

Realizarea in zilele de azi a SCM reprezinta o necesitate pentru omenire si o deosebita actualitate pentru inginerii constructori si arhitecti. Conceptia de constructii de structuri ale viitorului – pe langa prescriptiile curente – trebuie sa urmareasca, in primul rand, aspectele privind protectia mediului. Apare astfel ca o prima necesitate perfectionarea, dezvoltarea SCM, introducerea in practica a cunostintelor dobandite pana in prezent, cat si elaborarea clara a directiilor de dezvoltare a ideilor si teoriilor in domeniu.

Cele subliniate si afirmate mai sus sunt cu atat mai necesare cu cat o noua orientare in gandirea ingine­reasca este o conditie de baza pentru proiectarea, executarea si exploa­tarea noilor structuri ecologice.

O solutie discutabila atat din punct de vedere urbanistic, cat si al protectiei mediului a fost semnalata in cartea aparuta in decembrie 2006 intitulata „Mecanica pamanturilor in practica de consolidare a terasamen­­telor“ (vezi fig.1/1, respectiv pag. 305).

Pereul din dale de beton prefabricate pe taluze se reazema pe o grinda uriasa din beton fundata sub nivelul apei la adancimi variabile.

Ca urmare a atentionarilor facute si cu largul concurs al organelor de specialitate din Oradea, al opiniei publice, care s-au manifestat prompt si eficient, a fost STOPATA executia lucrarii dupa solutia din fig.1, urmand ca, in aval de podul Dacia pana la iesirea din Oradea, sa fie realizata o solutie de tip SCM.

In anul 1975 autorul a propus si a executat in calitate de constructor – sef de santier o varianta a consolidarii Crisului Alb in orasul Ineu, jud. Arad (vezi fig. 2, respectiv pag. 303: taluz pereat cu piatra bruta in cleionaje, fig. 2/1, care se reazema pe o grinda longitudinala din gabioane, montate pe saltele din fascine si anrocamente piatra bruta, (vezi fig. 2/2 – 2/8 cu detalii ale solutiei realizate).

O alta varianta propusa este cea din fig. 3 respectiv, pag. 304 in cartea mentionata. Grinda longitudinala este realizata (vezi fig. 3/1) din elemente prefabricate de beton armat, umplute cu piatra bruta. Solutia este o premiera nationala.

Cele doua lucrari de „sectiuni elastice“ de tip SCM, descrise mai sus, si-au demonstrat fiabilitatea in timp.

In acelasi mod, aplicand elementele prefabricate (vezi fig. 3/1) am executat in 1975 lucrarea „Dig de aparare al Balastierei Santion pe Crisul Repede“ (vezi fig. 4 – Elemente tip MIHAND, autor dr. ing. A. Mihalik, foarte detaliat prezentate in cartea mentionata mai inainte).

In numerele viitoare ale „Revistei Constructiilor“, ne propunem sa va prezentam alte solutii si lucrari afe­rente acestei teme atat de importante si atat de actuale.

 

Concluzii

Apa, ca factor de vitalitate, detine rolul de motor al dezvoltarii si, prin aceasta, de suport al calitatii vietii. Frontul si zona activa a apei fac parte din silueta orasului.

Intoarcerea omului pe malurile apelor este legata de folosinta, bene­ficii, gradul de accesibilitate si modul de realizare propriu a acce­sului la zona apei.

Malul trebuie sa ramana un spatiu de interes public si sa cumuleze cat mai multe functii; traseele trebuie sa aiba continu­itate, scara spatiilor trebuie sa fie umana, ea apartinand pietonului si nu automobilului.

Pe baza acestor considerente putem sublinia ca in activitatea generala a inginerului este o gre­seala inadmisibila orientarea numai catre normative tehnice, in proiec­tarea rigida a liniilor geometrice.

 

Bibliografie

1. A. Mihalik, T. Boglut – s.a. – „Mecanica pamanturilor in practica de consolidare a terasamentelor“, Editura Gloria, Cluj-Napoca, 2006;

2. M. TogOr, T. Boglut – s.a. – „Lasati Crisul verde“, Trust for civil society, Washington – USA, 2007;

3. Petruccioli, Attilio – „Enviromental Design: Water and Architecture“, IED Research Centre, 1985.

…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 41 – septembrie 2008

 

Autori:
ing. Teodor BOGLUT – membru CNCisC – expert,
arh. Octavian BOGLUT – membru al Ordinului Arhitectilor din
Romania



Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Share

Permanent link to this article: https://www.revistaconstructiilor.eu/index.php/2008/10/30/cisc-protectia-mediului-structuri-de-aparare-a-malurilor-raurilor/

Lasă un răspuns

Adresa de email nu va fi publicata.