Ghid practic privind asocierea in paticipatiune – Consultanta juridica

Cred ca am auzit cu totii in lumea comerciantilor „eu aduc terenul, iar dumneavoastra veniti cu investitia si sumele de bani“.

În anii 2007-2008 s-au inmultit contractele de acest fel in Romania.

Ce inseamna asocierea in parti­cipatiune?

Asociatiunea in participatiune este definita la art. 251 din Codul Comercial ca fiind „atunci cand un comerciant sau o societate comerciala acorda uneia sau mai multor persoane ori societati o participatiune la bene­ficiile si pierderile uneia sau mai multor operatiuni, sau chiar asupra intregului comert“. Ce trebuie retinut este aspectul ca aceasta societate nu creeaza o persoana juridica (art. 253 C.com.), iar asociatii nu sunt obligati sa indepli­neasca nicio formalitate in afara de cea de a incheia contractul de asociere in scris (art. 256 C.com.).

Art. 254 alin.1 C.com. mentioneaza ca „Parti­cipantii nu au nici un drept de proprietate asupra lucrurilor puse in aso­ciatiune, chiar daca au fost procurate de dansii“.

Tinand seama ca asocierea in participatiune nu creeaza o noua persoana juridica, aceasta dispozitie este obscura, pentru ca literal nimeni nu ar mai exercita dreptul de proprietate. Daca pentru bunurile mobile nu sunt alte probleme speciale in raport cu tertii, simpla detentiune valorand proprietate, pentru bunurile imobile aceste dispozitii intra in concurs cu dispozitiile privind publicitatea imobi­liara. Cum pentru tert asocierea nu exista, el fiind obligat numai fata de cel cu care contracteaza (art. 253 C.com) inscrierea in cartea funciara a drepturilor asupra imobilului rezultat din contractul de asociere in participatiune este obligatorie pentru ca ele sa produca intr-ade­var consecinte juridice. În caz contrar tertii pot sa ignore dispozitiile asocierii in participatiune.

Ce nu trebuie sa cuprinda asocierea in participatiune?

Trebuie sa fie prevazute clauze care sa descrie cum vor fi impartite beneficiile si pierderile. Clauza leo­nina, clauza prin care un asociat isi rezerva totalitatea casti­gurilor sau este scutit de a suporta pierderile (art. 1513 C. civ.).

Dispozitiile asocierii

in participatiune

Asociatiunea in participatiune poate sa aiba loc si pentru operatiunile comer­ciale facute de catre necomercianti.

Participantii nu au nici un drept de proprietate asupra lucrurilor puse in asociatiune, chiar daca au fost pro­curate de dansii. Cu toate acestea, intrucat priveste raporturile intre dansii, asociatii pot sa stipuleze ca lucrurile pe care le-au adus sa li se restituie in natura, avand dreptul, in cazul in care restitutiunea nu s-ar putea face, la reparatiunea daunelor suferite. În afara de aceste cazuri, drepturile asociatilor se mar­ginesc in a li se da cont de lucrurile pe care le-au pus in asociatiune si de beneficii si pierderi.

Asociatiunea in participatiune nu constituie, in privinta celui de al treilea, o fiinta juridica distincta de persoana interesatilor. Cel de al treilea nu are niciun drept si nu se obliga decat catre aceia cu care au contractat.

În afara de dispozitiunile articolelor precedente, conventiunile partilor deter­mina forma, intinderea si conditiunile asociatiunii.

Asociatiunile in participatiune sunt scutite de formalitatile stabilite pentru societati, dar ele trebuie sa fie probate prin act scris.

Asocierea in participatiune este reglementata la art. 251-256 din Codul Comercial si in alte acte normative cu caracter subsecvent, cum sunt reglementarile in domeniul fiscal care impun un anumit regim juridic aplicabil acestui tip de contracte. Atat practica comerciala, cat si reglementarile amintite mai sus contureaza institutia ca fiind un contract comercial in care o parte numita asociat principal sau asociat titular convine cu celelalte parti la acord sa efectueze impreuna o anumita opera­tiune comerciala, mai multe sau chiar intregul lor comert, impartind benefi­ciile si pierderile.

Desi intruneste aparent caracterele contractului de societate comerciala, asocierea in participatiune se distinge prin aceea ca nu are personalitate juridica si nu constituie in sine o entitate juridica incat sa poata fi angajata juridic. În acest context, singurul care va reprezenta asocierea in raporturile cu tertii va fi asociatul titular sau asociatul principal care va actiona in raporturile sale cu tertii in nume propriu, dar pe seama asocierii, raspunzand in subsidiar fata de celelalte parti la contractul de asociere.

Singura cerinta pentru constituirea unei asocieri in participatiune este incheierea unui contract de asociere in participatiune in care sa se prevada aporturile partilor, obligatiile lor contractuale, modul de administrare al asocierii, modul de repartizare a bene­ficiilor si pierderilor etc.

ALTERNATIVE. Lipsa formalitatilor de constituire face din asocierea in participatiune un mod mai rapid si mai flexibil de asociere in vederea reali­zarii unor operatiuni comerciale. Contractul de asociere nu va da nastere, asa cum spuneam, unei entitati juridice distincte, urmand ca textul contractual sa reglementeze expres cui apartine reprezentarea si care sunt limitele responsabilitatii acestuia fata de asociati.

Aportul in cadrul asocierii in parti­cipatiune poate fi in egala masura: sume de bani, folosinta unor bunuri sau chiar prestatii in natura. Aceasta face ca, in practica, asocierea in participatiune sa fie deseori folosita pentru a deghiza alte raporturi juridice, cum ar fi, de exemplu, inchirierea, evitand taxele afe­rente chiriei. Acelasi mecanism foloseste in cazul in care se incearca evitarea unor reglementari cu privire la autorizatii sau licente necesare in ve­derea derularii anumitor operatiuni. Astfel, o parte care detine autorizatiile sau licentele se poate asocia cu o alta parte care nu are aceste autorizatii, dar detine capacitatea de productie, aportul uneia dintre parti constand chiar in aceste autorizatii sau licente.

DISPOZITII. Cu privire la aportul in natura, trebuie aratat ca, daca in contract nu se prevede altfel, bunurile aduse de asociatii participanti trec automat in proprietatea asociatului titular. Efectul poate fi insa paralizat printr-o dispozitie contractuala care sa stipuleze ca la incetarea asocierii bunurile se intorc in patrimoniul persoanelor care le-au adus.

Trebuie aratat, de asemenea, ca prestatiile aduse ca aport trebuie sa fie distincte de activitatile care intra in obiectul asocierii, acelea fiind calificate ca obligatii contractuale, si nu ca aport.

În fine, partile sunt raspunzatoare una fata de alta de subscrierea aportului, putand fi stipulate in acest sens penalitati sau dobanzi.

REPREZENTARE. Asociatii participanti nu intra in raporturi directe cu tertii, reprezentarea asocierii fiind in sarcina asociatului titular care va reprezenta entitatea in raporturile cu tertii, deruland toate operatiunile economice si financiare in nume propriu, dar in contul asocierii. Ca o consecinta a acestui fapt, toate veniturile si cheltuielile vor fi inregistrate in contabilitatea asociatului titular ca venituri si cheltuieli proprii, urmand a fi evidentiate in paralel, distinct, in contabilitatea asocierii, in baza careia se va face partajarea beneficiilor si pierderilor.

Asocierea in participatiune poate fi constituita, asa cum spuneam, atat in vederea derularii unei singure opera­tiuni comerciale, cat si a intregului comert, cu avantajul ca asociatii participanti pot sa nu aiba calitatea de comerciant.

PERIOADA. Durata asocierii poate fi limitata la durata estimata pentru realizarea obiectului asocierii sau poate fi nedeterminata. Specific asocierilor in participatiune este faptul ca un asociat actioneaza ca asociat titular, reprezentand asocierea in raporturile cu tertii si deruland in nume propriu, dar pe seama asocierii, toate operatiunile comerciale. Ceilalti asociati, asociatii participanti – care participa efectiv la asociere numai prin aport, care poate consta, asa cum spuneam, in sume de bani, bunuri, folosinta acestora sau chiar prestatii – au in schimbul aportului lor dreptul la impartirea benefi­ciilor si pierderilor obtinute de pe urma asocierii.

…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 46 – martie 2009

Autor:
avocat Marius Vicentiu COLTUC