Numai intr-o tara ca Romania, condusa dupa 1990, de oameni bolnavi de putere se pot intampla lucruri iesite din comun, unele dintre ele nemaiintalnite undeva pe mapamond.
Nu trece zi de la Dumnezeu in care sa nu se consemneze, in primul rand de catre ziaristi, „grozaviile“ imaginatiei unor oameni care se intrec intr-un cerc restrans sa-si insuseasca tot mai multi bani publici sub justificarea imbunatatirii vietii si mediului in care traim si inca mai muncim.
Cum este posibil ca niste neispraviti postati in functii de conducere la primariile capitalei sa-si bata, pur si simplu, joc de numeroasele taxe si impozite platite de cetateni, directionand sumele respective pentru lucrari care nu sunt de loc necesare in aceasta perioada in care peste 75% din oameni „trag mata de coada“ ca urmare a restrangerii substantiale a mijloacelor de care dispun pentru a duce o viata decenta.
Va mai amintiti dorinta fierbinte a unor edili bucuresteni, excentrici am zice, care, nici mai mult, nici mai putin, doreau sa aloce milioane de euro pentru inierbari, arteziene si… ridicarea unei „cruci de flori“ pentru Patriarh si pelerini?
Asta ne mai lipsea! Noroc ca dupa aparitia in presa a acestor intentii, cei indreptatiti au anulat planurile lor. Nu stiu, dar chiar simtea nevoie Preafericitul Patriarh ca in timpul vietii sale sa i se ridice o cruce? Greu de crezut.
Cei care doreau o asemenea investitie stiau, insa, prea bine ce bani castigau in urma acestei afaceri, pentru ca deja hotarasera ca florile sa fie schimbate in functie de fiecare sezon (primavara, vara…).
O investitie trebuie, in primul rand, sa produca ceva, sa aduca un venit, nu sa consume.
In cazul de fata, ea aducea, desigur, bani frumosi firmelor specializate in „naveta” fondurilor primite de le primarii, dar cu intoarcere partiala catre „binefacatori“.
Alti bani, alte… distractii, sau tot excentrici si excentricitati la care participa electoral „floarea“ cea vestita a partidelor ce nu ne vor decat binele… viitor, ca de cel prezent nu mai poate fi vorba.
Abunda tot felul de manifestari… populare, care mai de care mai necesare: festivalurile marului, prunului, caiselor si a celorlalte fructe.
Apoi cele consacrate unor evenimente deosebite cum ar fi: „tunde oaia si berbecul”, ca sa nu mai vorbim de cele ce urmau sa fie mentionate in cartea recordurilor precum: cel mai mare mic din lume sau gogoasa infuriata, tortul… torturilor etc. Pentru toate acestea sunt bani care curg intr-un suvoi de neoprit. Si stati asa ca mai sunt inca aproape trei luni pana cand vom fi chemati sa ne alegem un nou presedinte de tara, cand ele se vor inmulti si vor cheltui sume din ce in ce mai mari.
Curiosi am fi daca transparent cum se lauda de fiecare data viitorii nostri alesi s-ar publica la vedere sumele si sursele de provenienta ale acestora pentru a sti si noi ca totul este curat si nu banuit ca pana acum curat, murdar!
Spuneam ca pentru tot felul de „gaselnite” in materie de petreceri… populare sunt bani. Ei nu sunt pentru pensii si salarii, pentru acestea statul se imprumuta la banci, platind dobanzi usturatoare, indatorand pe mai departe cetatenii.
Nu sunt bani nici pentru lamurirea decenta a salarizarii bugetarilor, cu precadere a magistratilor si a celor din sanatate si educatie. Sigur, aici sunt cateva lucruri care trebuie rezolvate cat mai echitabil. Daca s-ar intocmi „fisa postului“ pentru fiecare bugetar, in care sa fie cuprinse si toate activitatile pentru care se pretind sporuri, atunci ar disparea si ceea ce se intampla acum in justitie.
Cui ii convine oferta financiara a statului pentru munca prevazuta a fi depusa bine, cui nu, nu are decat sa opteze pentru alte profesii mai banoase.
Oricum, in momentul de fata, magistratii sunt destul de… onorati financiar, in raport cu alte profesii, la fel de dificile.
Statul de drept, pe care il invoca ei mai tot timpul, ar trebui sa insemne si corespondentul in realitate.
Ori, cand vezi ca trei, patru complete de judecata dau un verdict intr-o cauza si vine al cincilea si hotaraste contrariul stai si te gandesti cum 9-12 judecatori gresesc, iar trei spun corect. Nu de alta, dar toti au urmat aceleasi cursuri la facultatile unde profesori sunt tocmai cei „mai tari in gura“ dintre magistrati prezenti aproape seara de seara pe micile ecrane, vaitandu-se de nedreptatea la care sunt supusi, motive pentru care au declansat cu de la sine putere greve peste greve.
Excentrici si excentricitati au fost si sunt si in sectorul constructiilor, unde, de multe ori, lucrurile se deruleaza la intamplare, pe picior am zice. Adica, ceva executat cat mai repede si, deci, superficial, ceva care sa aduca bani, de asemenea, cat mai repede.
Prima aberatie la care partasi sunt unii si aceiasi actori se inregistreaza in infrastructura rutiera, unde, de exemplu, la soseaua de centura de la Gherla, lucrarea n-a durat decat cateva zile, nici macar ca in filmul „N-a durat decat o vara“ vazut pe ecrane cu multi ani in urma. N-a rezistat, s-a crapat si a luat-o la vale emotionata probabil de panglica taiata in ajun de catre premier.
Nu mai vorbim de celebra autostrada Transilvania, unde excentricitatile sunt in ton cu excentricii care s-au incumetat la ceva pe care n-au reusit sa-l faca.
Bani aruncati pe apa sambetei peste tot, dar nu cu scuza ca autorii ar fi excentrici, pentru ca ei stiu bine cine, unde si cand intra in posesia lor.
Doamne cand vom intra in normal?
Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Lasă un răspuns