COSURILE industriale care deservesc sistemul energetic si industria pe diverse ramuri de productie, proiectate si executate in perioada anilor 1970 – 1988, au crapat pe verticala din cauza dimensionarii necorespunzatoare la eforturile din TEMPERATURA si a proastei izolatii termice si antiacide.
Pana in anul 1994 nu a existat in tara noastra un normativ de calcul pentru cosurile industriale din beton armat, desi cosurile cu inaltimi mari (Isalnita 200 m, Constanta 100 m, Bucuresti 160 m, 180 m, 120 m, Deva 200 m, Teleajen 160 m, Brazi 120 m, 180 m, Craiova 200 m, Rovinari 220 m, Turceni 280 m, Galati, Braila, Turnu-Severin, Arad, Oradea, Brasov etc.) se proiectau pe baza unor formule proprii ale inginerului Emil Marinescu de la ISPE Bucuresti.
Din 1993 un colectiv din cadrul SC GIP SA sub conducerea prof. dr. ing. RADU AGENT si dr. ing. HORIA SANDI au elaborat primul Normativ de Calcul a Cosurilor din Beton Armat P133-1993.
In anul 1994 colectivul de specialisti din cadrul SC GIP SA a elaborat Normativul Tehnic privind Proiectarea si Executia Protectiei Anticorozive si Izolatiei Termice la cosurile industriale din beton monolit P127-1994, atragand atentia in mod deosebit asupra protejarii structurilor din beton cu izolatii termice si antiacide corespunzatoare.
Din investigatiile facute la marea majoritate a cosurilor proiectate pana in 1994 si nu numai, rezulta ca din cauza subdimensionarii la eforturile din temperatura (necunoasterea fenomenului) si a calitatii necorespunzatoare a materialelor de izolatie termica si antiacide, COSURILE au crapat pe verticala, in special pe directia tijelor de glisare care nu au fost extrase, golurile ramanand neinjectate.
Acest fenomen de NEinjectare a golurilor din zona tijelor de glisare a fost semnalat la marea majoritate a structurilor de cosuri, silozuri, turnuri, fapt care, in conlucrare cu subdimensionarea la eforturile din temperatura si folosirea unor materiale de izolatii de calitate inferioara, a condus la aparitia acestor CRAPATURI in structura de beton pe verticala, la un pas de ~1,5 m (cat era distanta dintre tijele de glisare).
Silozurile de ciment si clincher din cadrul fabricilor de ciment au suferit serioase degradari din cauza subdimensionarii la eforturile din temperatura si a neinjectarii golurilor din zona tijelor de glisare.
Nici in prezent nu se acorda o atentie deosebita stresului termic si nici izolatiei termice si antiacide supuse la eforturi severe de temperatura, vibratii si coroziune.
Niciun furnizor de materiale antiacide NU garanteaza comportarea de calitate corespunzatoare a chiturilor si peliculelor antiacide pe o perioada mai mare de 10 ani.
Marea majoritate a cosurilor industriale si alte structuri inalte au protectiile antiacide degradate, dupa o folosire intensa de 20 – 35 de ani.
SC GIP GRUP SA AVERTIZEAZA asupra necesitatii unor masuri URGENTE de inlocuire a izolatiilor termice si protectiilor antiacide, daca dorim sa mai oferim siguranta acestor structuri sever corodate si degradate la interior.
Toate cosurile din perioada anilor 1965 – 1988 sunt puternic corodate si crapate atat la interior cat si la exterior.
Exista pericolul intrarii in COLAPS din cauza gradului avansat de degradare a izolatiilor si structurii supuse la sarcini severe de exploatare si actiunilor din vant si cutremur.
Toti beneficiarii au obligatia sa imbunatateasca IZOLATIA TERMICA si ANTIACIDA, daca mai doresc sa aiba structuri sanatoase si sigure.
Pentru a nu cheltui banii inutil si fara suport tehnic, se impune URGENT actualizarea urmatoarelor NORMATIVE:
• Normativ care stabileste durata de viata si ciclurile reparatiilor capitale, precum si reparatiile curente;
• Normativ de protectii antiacide si termice in concordanta cu noile materiale folosite in tarile avansate;
• Normativ de proiectare a cosurilor din beton armat care sa cuprinda noile tipuri de structuri duble folosite de peste 20 de ani in tarile avansate.
Pentru cosurile crapate si degradate trebuie sa se stabileasca, in vederea consolidarii lor, gradul real de asigurare R si clasa de importanta care sa permita durata de viata ceruta de beneficiar. Astfel se vor evita exagerarile si cheltuielile nejustificate de fonduri.
Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului trebuie sa asigure elaborarea acestor normative care sa evite cheltuielile nejustificate.
Guvernul trebuie sa asigure Inspectoratului de Stat in Constructii posibilitatea de a interveni in proiectele marilor investitii, astfel incat sa fie posibila respectarea normativelor care conduc la durata de viata prescrisa.
Marea majoritate a investitorilor straini sau romani executa lucrari care NU asigura durata de viata prescrisa.
Factorii responsabili trebuie sa stabileasca un Program National de Consolidare si Reparare a cosurilor industriale pentru a oferi siguranta sistemului energetic si industrial la actiunea unor sarcini severe (vant, cutremur, temperatura).
Inca de la Conferinta ARACO din 31.03.2005 de la Predeal, GIP GRUP SA a propus sa se aplice „bulina rosie“ si pe constructiile industriale speciale care pot genera accidente grave (cosuri de fum, bataluri de slam, baraje, rezervoare etc.)
Rugam pe aceasta cale Inspectoratul de Stat in Constructii sa promoveze urgent aceasta propunere la nivel national.
…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 56 – februarie 2010, pag. 81
Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Lasă un răspuns