Solutii de evitare a falimentului in Romania

Societatile comerciale care au datorii ar putea incheia o intelegere cu creditorii, pentru a se redresa din punct de vedere financiar. In acest sens, Camera Deputatilor va dezbate un proiect de lege privind concordatul preventiv.

Legea se va aplica pentru urmatorii debitori:

• societati comerciale, inclusiv  societatile la care statul sau o institutie a administratiei publice locale detine totalitatea sau majoritatea actiunilor sau partilor sociale;

• organizatii cooperatiste de credit, de consum si mestesugaresti;

• persoane fizice, care exercita acte de comert individual sau in asociatii familiale;

• regii autonome;

• societati agricole;

• grupuri de interes economic;

• asociatii si fundatii.

Nu vor putea solicita procedura concordatului preventiv urmatorii debitori:

• debitorul impotriva caruia s-a pronuntat o hotarare definitiva si irevocabila de condamnare pentru bancruta simpla sau frauduloasa;

• debitorul impotriva caruia a fost declarata procedura de faliment, in ultimii 5 ani anteriori cererii;

• debitorul care intr-o perioada de 3 ani anteriori datei de inregistrare a cererii a mai beneficiat de procedura concordatului preventiv.

Doua solutii moderne: concordatul si mandatul ad-hoc

Concordatul este un mecanism de evitare a insolventei si consta intr-o intelegere intre debitor si cre­ditori cu privire la modul in care debi­torul aflat in dificultate financiara isi va plati datoriile.

Mandatul ad-hoc este o pro­cedura confidentiala, de­clansata la cererea debitorului, prin care un „mandatar ad-hoc“, desemnat de in­stan­ta, negociaza cu creditorii in scopul realizarii unei intele­geri intre unul sau mai multi dintre acestia si debitor, in vederea depasirii starii de di­ficultate in care se afla intreprinderea acestuia din urma.

Concordatul preventiv este un contract incheiat intre debitor, pe de o parte, si cre­ditorii care detin cel putin doua treimi din valoarea cre­antelor acceptate si necontestate, pe de alta parte. Prin concordatul preventiv debitorul propune un plan de redresare a intreprin­derii sale si de acoperire a cre­antelor creditorilor im­po­triva sa iar creditorii ac­cep­ta sa sprijine eforturile debi­torului de depasire a dificultatii in care se afla intreprinderea debitorului.

Poate recurge la procedura de concordat preventiv orice debitor, cu anumite ex­ceptii prevazute de lege cum ar fi fapte inscrise in cazierul fiscal sau daca impotriva de­bitorului a mai fost deschisa procedura insolventei cu 5 ani anteriori ofertei de concordat preventiv etc.

Deschiderea procedurii si oferta de concordat preventiv

Debitorul poate introduce la tribunalul competent o cerere de deschidere a procedurii de concordat preventiv prin care va propune si un conciliator provizoriu, dintre practicienii in insolventa.

In termen de 30 de zile de la nu­mirea sa de catre judecatorul sindic, conciliatorul ela­bo­reaza, impreuna cu debitorul, lista creditorilor si oferta de concordat preventiv.

Conciliatorul, al carui o­no­­rariu va fi suportat din averea debitorului, are mai multe atributii, printre care intoc­mi­rea tabloului creditorilor, care include si creditorii contestati sau ale caror cre­an­te sunt in litigiu si tabloul creditorilor concordatari; ela­borarea, im­preuna cu debi­torul, a ofertei de concordat; convoaca adu­na­rea cre­di­torilor concorda­tari; suprave­gheaza indepli­ni­rea obliga­tii­lor asumate de catre debitor prin concordatul preventiv etc.

Oferta de concordat preventiv va fi depusa la tribunal si se notifica de catre conciliatorul provizoriu creditorilor prin mijloace rapide de co­mu­nicare, ce asigura posibilitatea verificarii receptiei ofertei de concordat.

De asemenea, oferta de concordat preventiv va cu­prin­de si proiectul de concordat preventiv, la care se vor anexa declaratia debitorului privind starea de dificultate financiara in care se afla, precum si lista creditorilor cu­nos­cuti, inclusiv cei ale caror creante sunt contestate integral sau partial, cu precizarea cuantumului si a garantiilor acceptate de debitor.

Proiectul de concordat preventiv

Acesta trebuie sa prezinte, in mod detaliat:

a) situatia analitica a ac­ti­vului si a pasivului debitorului, certificata de un expert contabil sau, dupa caz, auditata de un auditor, autorizat potrivit legii;

b) cauzele starii de dificultate financiara si masurile luate de de­bitor pentru depa­si­rea acesteia pana la depu­ne­rea ofertei de concordat preventiv;

c) proiectia evolutiei fi­nan­ciar-contabile pe urma­toa­rele 6 luni.
Proiectul de concordat pre­ventiv trebuie sa includa un plan de redresare care pre­vede cel putin urmatoarele masuri:

– reorganizarea activitatii debito­rului, prin masuri precum: restructurarea condu­­­cerii debitorului, modi­ficarea structurii functionale, redu­ce­rea personalului sau orice alte masuri considerate a fi necesare;

– modalitatile prin care debitorul intelege sa depa­seas­ca starea de dificultate financiara, precum: majorarea capitalului social, im­prumut bancar, obligational sau de al­ta natura, infiintarea sau desfiintarea unor sucursale sau puncte de lucru, vanzarea de active, constituirea de ga­rantii;

– procentul preconizat de satisfacere a creantelor, care nu poate fi mai mic de 50%, ur­mare a implementarii ma­surilor de redresare propuse; in acest scop, debitorul poate propune masuri precum: a­manari sau reesalonari la pla­ta creantelor contra sa, ste­r­gerea in tot sau in parte a unor creante sau numai a dobanzilor ori a penalitatilor de intarziere, compensari, no­vatii prin schimbare de de­bitor; pentru obliga­tiile fiscale de plata propunerile de amanari, stergeri, esalonari, reesa­lonari si reduceri partia­le se pot face numai cu res­pectarea prevederilor legale in materia ajutorului de stat; in aceasta situatie este nevoie de acordul expres al Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, acord care trebuie exprimat in termen de 30 de zile; in caz contrar acordul se prezuma;

– termenul-limita pentru satisfa­cerea creantelor stabi­­lite prin concordat nu poate depasi 18 luni de la data in­cheierii concordatului preventiv.

Incheierea, constatarea si omologarea concordatului preventiv

Debitorul va putea sa a­jun­­ga la o intelegere cu toti cre­ditorii sai sau cu o majoritate calificata a acestora. Cre­ditorii disidenti nu vor putea fi obli­gati sa accepte concordatul, insa publicarea aces­tuia le va opri dreptul unei ur­mariri silite indivi­duale pe perioada de executare a concordatului.

In vederea exercitarii vo­tului creditorilor asupra pro­iectului de concordat preventiv, debitorul poate organiza una sau mai multe sedinte colective sau individuale de nego­ciere cu creditorii, in prezenta conci­liatorului propus de debitor. Creditorii vo­tea­za, in principiu, prin corespondenta. Votul favorabil neconditionat asupra concordatului preventiv are valoare de acceptare a concordatului. Orice conditionare a votului este considerata vot negativ.

Concordatul preventiv se consi­dera aprobat de creditori daca sunt intrunite votu­rile cre­ditorilor ce re­pre­zinta ma­jo­ritatea de doua treimi din va­­loarea creantelor acceptate si necontestate. In cazul in ca­re nu se intruneste ma­jo­rita­tea prevazuta, debitorul are dreptul ca, dupa trecerea a mi­ni­mum 30 de zile, sa faca o noua oferta de concordat preventiv.

Creditorii care au votat im­potriva concordatului preventiv pot cere anularea contrac­tu­lui, in termen de 15 zile de la data mentionarii con­cor­da­tului in registrul comer­tului.

Pentru a face opozabil concordatul preventiv creditori­lor nesemnatari, inclusiv cre­di­to­ri necunoscuti sau contes­tati, conciliatorul poate cere ju­de­ca­t­orului-sindic omo­lo­ga­rea con­cordatului. Dispu­nand o­mo­lo­ga­rea, judeca­to­rul-sin­dic sus­pen­da toate procedu­ri­le de e­xe­cutare silita. La cere­rea con­ci­liatorului, sub con­di­tia acor­darii de ga­rantii creditorilor de catre debitor, jude­ca­torul-sin­­­dic poa­te im­pu­ne creditorilor nesemna­tari ai concordatului preventiv un ter­men de maximum 18 luni de amanare a scaden­tei crean­tei lor, pe­ri­oa­da in care nu vor curge do­ban­zi, penali­tati, precum si ori­ce alte cheltuieli aferente crean­te­lor.

…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 56 – februarie 2010, pag. 50

Autor:
av. Marius Vicentiu COLTUC – Casa de avocatura Coltuc