«

»

Efecte colaterale ale reabilitarii termice locale

Share

Mai devreme sau mai tarziu, trebuia sa ne constranga si pe noi nevoia gospodaririi mai responsabile a energiei si, pe aceasta baza, a economisirii resurselor furnizoare de materii prime pentru realizarea ei, intrucat aceste resurse devin din ce in ce mai limitate si mai scump de procurat, atat din tara cat si din strainatate.

Economisirea energiei se impune in exploatarea constructiilor, loc unde acest aspect era tratat cu destula usurinta pe tot traseul proiectare-executie-exploatare. Si chiar daca, din conceptie, se prevedeau lucrari si materiale care sa asigure un grad mai ridicat de protectie termica sau de folosire a unor alternative (in principal energia solara), constructorii, mana in mana cu beneficiarii (asociatiile de locatari), eludau cu buna stiinta aplicarea noilor solutii, si, pe aceasta cale, obtinerea unor costuri mai mici. Nu de putine ori anveloparea termica a fost executata prin metode artizanale, fara proiect sau expertiza tehnica de specialitate.

 

Cine are indoieli din acest punct de vedere, nu trebuie decat sa pri­veasca modul in care, in capitala dar si in alte localitati, se desfasoara reabi­litarea termica a blocurilor de locuit si credem ca se va convinge de cele afirmate mai inainte.

La toate acestea se adauga vopsirea aproape uniforma, cu aceeasi culoare deci, a constructiilor respective, asa incat nu ne mai domina vechiul gri, ci rosul si, pe ici-colo, portocaliul (politic), la moda de cativa ani.

Dar sa vedem in ce consta reabi­litarea termica si cum se face ea, pe un exemplu inregistrat in Iasi, unde se intalnesc cam aceleasi metehne ca si la Bucuresti.

 

Reabilitare termica. Anvelopare

Reabilitarea termica a unei constructii are in vedere cres­terea nivelului de confort termic, cu eliminarea sau atenuarea efectelor puntilor termice existente, fiind vizata imbunatatirea performan­telor elementelor exterioare de constructie, cat si ale instalatiilor si surselor de incal­zire sau climatizare.

Anvelopa constructiei este reprezentata de ansamblul elementelor exterioare (soclu, pereti exteriori, suprafete vitrate, acoperis), iar aplicarea unei protectii termice suplimentare a fatadelor reprezinta doar o etapa a reabilitarii termice.

 

Solutii locale. Efecte locale

In lipsa unei informari corecte a proprietarilor de locuinte, multi dintre acestia au recurs la solutii locale, gandite si executate necorespunzator din punct de vedere tehnic, de cele mai multe ori chiar fara obtinerea unei autorizatii de constructie si, nu in ultimul rand, cu preju­dicii de ordin tehnic si estetic pentru blocurile de locuinte.

Dintre solutiile locale de anvelopare se mentioneaza:

• placarile cu polistiren expandat (unul sau doua apartamente pe nivel, foto 1, 8; cateva nivele placate, altele nu, foto 2) finisate ulterior in culori care creeaza un disconfort estetic si afecteaza continuitatea arhitecturala;

• realizarea unor acoperisuri de tip sarpanta, chiar si la blocuri cu 10 etaje, eventual cu variante diferite de sarpante la scari adiacente (foto 3);

• inchiderea balcoanelor, in sistem neunitar, fiecare proprietar ale­gandu-si propriul model de inchi­dere (foto 3, 4).

Placarea doar a suprafetei exterioare a unui apartament, care nu rezolva problema puntilor termice si are un aport minim la cresterea nivelului de confort termic.

Sistemul incorect de fixare a tamplariei pentru un balcon poate ge­nera prelingerea/scurgerea apei din precipitatii pe fatade si degradarea, pe aceasta cale, a planseelor de la nivelele inferioare (foto 5-7).

In situatiile in care proiectantii au considerat ca balcoanele pot fi inchise, proiectarea si executia au condus spre un aspect estetic ordonat si civilizat.

Acoperisurile de tip sarpanta realizate incorect, eventual fara autorizatie de constructie, genereaza, chiar si numai dupa cativa ani de existenta, multe inconveniente:

• detasarea sarpantei cu o distanta sub 30 cm – 45 cm fata de atic, cuplata, eventual, cu lipsa jghea­bu­rilor si burlanelor, favorizeaza ume­zirea excesiva a peretilor ultimelor nivele in timpul ploilor/formarea turturilor de gheata pe intreg perimetrul acoperit (foto 8);

• ancorarea insuficienta sau incorecta a acoperisului creeaza premisele deplasarii acestora in timpul furtunilor de vara, fiind mentio­nate distrugeri importante in ultimii ani la Iasi, Drobeta Turnu Severin, Cluj, Oradea.

De semnalat ca la lucrarile de anvelopare, la nivel de scara de bloc, nu se remarca si eventuale lucrari de reparatii capitale la aco­perisuri (subansamble constructive ce fac parte din anvelopa constructiei).

Pe ansamblu, monotonia fatadelor blocurilor din fondul construit existent a fost inlocuita, treptat, de un haos estetic „desavarsit“.

Desi in Romania exista un pachet legislativ coerent privind calitatea in constructii, modul in care sunt exploatate si intretinute acestea lasa de dorit.

In lipsa unei informari a proprietarilor si administratorilor de cladiri cu privire la obligatiile ce le revin, degradarea treptata a construc­tiilor devine o problema greu de stapanit. In aceste conditii, un proprietar al unei locuinte degradate partial, in urma unor modificari ale elementelor de inchidere exterioare facute de vecini, are sanse practic nule de remediere.

Ar fi de dorit, in acest sens, o implicare activa a serviciilor de specialitate (arhitectura si urbanism, disciplina in constructii) din cadrul administratiei publice locale pentru a preveni si, acolo unde este cazul, a corecta initiativele locale. Altfel, de la bune intentii vom „culege“ risipa de fonduri, timp pierdut si lucrari de reabilitare termica de calitate si eficienta energetica indoielnica.

…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 59 – mai 2010, pag. 86

 

Autor:
conf. univ. dr. Gabriela Ecaterina PROCA – Universitatea Tehnica „Gheorghe Asachi“, Iasi

 



Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Share

Permanent link to this article: https://www.revistaconstructiilor.eu/index.php/2010/05/24/efecte-colaterale-ale-reabilitarii-termice-locale/

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa de email nu va fi publicata.