«

»

Comportarea in timp a cladirilor reabilitate termoenergetic

Share

Reabilitarea cladirilor are efecte pozitive in ceea ce priveste consumurile energetice, poluarea mediului inconjurator, precum si asigurarea confortului termic interior, la preturi de cost scazute.

Analizand comportarea in timp a cladirilor reabilitate termoenergetic, s-a constatat ca nu au aparut fenomene de condens superficial sau de degradare a finisajelor interioare sau exterioare.

 

Izolarea tuturor elementelor anve­­lopei cladirii are ca efect egalizarea temperaturilor in toate incaperile cladirii, precum si in elementele structurale si despartitoare aflate in volumul inchis de izolatia termica. Dupa egalizarea temperaturilor in mediul inconjurat de izolatia termica, numai surplusul de caldura traverseaza stratul termoizolant al anvelopei. Ca o consecinta, intr-o astfel de cladire cu locuinte colective, consumul de energie individual pe apartament nu poate fi cuantificat corect de catre instrumentele de masura existente.

Pentru exemplificare, in figura 1 se prezinta o incapere cu radiatorul scos din functiune (plin cu aer), unde repartitorul instalat pe acesta indica gradatia zero. Si totusi, dupa cum se vede in figura urmatoare, temperatura ambianta langa rama din PVC a feres­trei termopan indica 20 0C si umiditatea relativa inte­rioara de 61%.

O regula de care trebuie sa tina seama auditorii energetici de cladiri, cat si cei care proiecteaza reabilitari termice ale cladirilor, este faptul ca o izolare termica semnificativa a elementelor anvelopei cladirii presu­pu­ne, implicit, si prevederea unui sistem de control a calitatii aerului: umiditate, noxe etc. Asigurarea schim­bului normat de aer, cu o rata de 0,5 schimburi/ora, nu poate fi reali­zata numai prin deschiderea feres­trelor incaperilor si prin dispunerea prizelor de aer in peretele exterior al bucatariilor, care trebuie sa fie in numar de doua pentru acces si refulare. In multe cazuri intalnite in practica, se proiecteaza si se realizeaza doar o singura priza de aer, cu rol dublu de admisie si refulare, cu eficienta de ventilare scazuta sau nu sunt prevazute deloc prize de aer.

Pentru izolatii termice cu grosimi care depasesc 10 cm, se impune utilizarea de instalatii de control al cali­tatii aerului pentru intregul apartament sau instalatii locale pentru incaperile principale, dormitoare, camere de zi etc. Asemenea sisteme se montea­za pe perete sau in grosimea peretelui.

In practica se intalnesc situatii in care cladirile reabilitate termic, desi in aparenta sunt eficiente energetic, prezinta deficiente de proiectare pentru care solutiile aplicate nu sunt veri­ficate la riscul de condens superficial. Pentru exemplificare, la blocul de locuinte reabilitat cu 10 cm polistiren (fig. 2), prin neasigurarea corespunzatoare a izolatiei termice a soclului cladirii, dupa receptia lucra­rilor de reabilitare, in apartamentele de la parter au aparut, in plina iarna, fenomene de condens superficial interior cu consecintele negative cunoscute. Acest efect a fost intensificat si de regimul defectuos de incalzire asigurat de centrala termica de cartier (fig. 2).

Un alt aspect, des intalnit, legat de reabilitarea partiala a elementelor anvelopei cladirii, se refera la reabi­litarea acoperisurilor cladirilor.

Reabilitarea hidrotermica a acestora se rezuma, in cele mai multe cazuri, doar la reabilitarea izolatiei hidrofuge a acoperisului, fara a spori gradul de izolare termica. Hidroizolarea acoperisului se realizeaza, de obicei, prin inlocuirea izolatiei bituminoase cu pelicule puternic impermeabile, care fac ca umiditatea existenta in termoizolatia initiala sa nu aiba posibilitatea de a se difuza spre exteriorul cladirii ci doar inspre interior (fig. 3).

Fenomenul se manifesta cu o intensitate mare in cazul cladirilor industriale care functioneaza cu umiditate relativa interioara a aeru­lui, sporita de conditiile tehnologice (exemplu, in cazul unei filaturi de lana – fig. 4). Dupa hidroizolarea acoperisului, s-a intensificat feno­menul de condens in stratul termoizolant initial, fara ca vaporii de apa sa aiba posibilitatea de a difuza spre exterior. In aceste conditii, cantitatea de apa condensata siroieste incontinuu spre interiorul halei, impunand necesitatea protectiei utilajelor cu folii de polietilena.

Efectuarea izolarii termice a cla­dirii in regie proprie sau cu firme fara personal instruit pentru aceasta activitate, de catre producatorii sau importatorii de sisteme, conduce la reabilitari partiale, doar ale peretilor cladirii, pentru un singur apartament sau numai pentru unele dintre nivelurile cladirii (fig. 5).

Reabilitarea partiala, respectiv numai a unora dintre elementele anvelopei cladirii (de exemplu: pereti si ferestre) intensifica pierderile de caldura prin celelalte elemente ale anvelopei, respectiv prin planseul terasa, prin planseul peste subsol si prin soclu – cu efecte energetice negative asupra apartamentelor de la parter si de la ultimul nivel.

Daca apartamentele reabilitate partial se bucura de o oarecare redu­cere a consumului energetic, cladirea pe ansamblu isi imbunata­teste performanta energetica intr-o masura limitata, iar apartamentele din cele doua extreme mentionate mai sus pot fi puse in situatia in care consumurile lor energetice sporesc.

Izolarea elementelor anvelopei cladirii cu sisteme neagrementate, realizate prin combinarea unor materiale care individual sunt agrementate, dar care in unele situatii nu prezinta compatibilitati chimice, conduce la degradarea plasei de armare si a fini­sajului exterior (fig. 6 – 7).

Nemontarea tuturor componentelor unui sistem termoizolant determina reducerea eficientei energetice a acestuia si degradarea timpurie a sistemului termoizolant. Aceasta se poate observa in figura 8, unde lipseste profilul de soclu din aluminiu cu picurator si sistemul de izolare a soclului cladirii. In figura 8 se poate observa teserea incorecta la colt a placilor de polistiren, cu placi cu lungime mai mica de 40 cm.

Aplicarea defectuoasa a adezi­vului sau neaplicarea acestuia pe conturul placii duc la dezlipirea acestora in timp (fig. 9a.). De aseme­nea, neres­pec­tarea procesului tehnologic (exemplu, planeitatea placilor si corectarea acestora prin slefuire) conduce la efecte vizuale neplacute ale finisajului pere­telui (fig. 9b.).

Debitarea incorecta a placii de polistiren in jurul solbancului din tabla de aluminiu, cu un coeficient ridicat de dilatare, conduce la degra­darea sistemului termoizolant de pe fatada (fig. 10).

 

CONCLUZII

Efecte pozitive asupra consu­mu­rilor energetice ale cladirii, asupra poluarii mediului inconjurator, cat si a asigurarii confortului termic interior la preturi de cost scazute, nu pot fi asigurate decat printr-o reabilitare integrala a elementelor anvelopei cladirii, in conditiile respectarii in totalitate, a tehnologiei specifice sistemului termoizolant utilizat.

Este foarte important: A NU SE CONFUNDA UN SISTEM AGREMENTAT CU UN SISTEM REALI­ZAT DIN MATERIALE AGREMENTATE!

Reabilitarea termica a cladirilor fara a utiliza sistemele de reabilitare termica ale firmelor specializate conduce la diminuarea performan­telor energetice asteptate de catre locatari.

Evaluarea termica a unei cladiri nu trebuie sa fie constituita doar dintr-o dovada simpla legata de evolutia temperaturii interioare. Evaluarea trebuie sa contina si ana­liza variabilelor climatice in perioada de monitorizare a cladirii. Comportamentul acestor variabile conditio­neaza performanta termica a cladirii si comportarea in timp a acesteia, precum si calculul zilelor de incalzire si racire pe perioada de moni­torizare a cladirii (acest calcul ne-ar putea asigura informatii legate de cantitatea de energie care trebuie adaugata sau scoasa din cladire pentru a mentine un confort termic).

In momentul construirii unei cla­diri, este importanta studierea intre­gului proces de constructie, in asa fel incat sa se rationalizeze consu­murile energetice. Astfel, alegerile facute inteligent ar trebui sa ne dirijeze spre noi materiale si tehnologii, cum ar fi cladirile prefabricate, care vor permite reducerea semnificativa a consumului de energie.

Pretul energiei va creste, in continuare, iar durata de amortizare a lucrarilor de reabilitare termica se va reduce foarte mult, astfel incat lucra­rile de reabilitare termica si energe­tica sa devina mai atractive. Peste tot in lume, arhitecti si ingineri inventivi realizeaza cladiri in care se valorifica diverse materiale ecologice, de la lut uscat la soare pana la ziare vechi, precum si sisteme constructive care valorifica energia neconventionala.

Diminuarea consumurilor specifice de energie, in toate sectoarele de activitate, respectiv conservarea energiei in cladiri, sunt elemente cheie ale dezvoltarii durabile si o dovada a solidaritatii umane peste limitele impuse de spatiu si de timp.

 

Bibliografie

1. *** Baumit. Ghid de punere in opera.

2. *** Ghid pentru aplicarea sistemului de termoizolatie a fatadelor StoTherm Vario.

3. *** Indrumar de eficienta energetica pentru cladiri, IP CONSULT, Braila.

4. *** Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 18/2009, privind cresterea performantei energetice a blocurilor de locuinte.

…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 62 – august 2010, pag. 26

 

Autori:
dr. ing. Ioan MOGA,
dr. ing. Ligia MOGA – UT Cluj-Napoca

 



Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Share

Permanent link to this article: https://www.revistaconstructiilor.eu/index.php/2010/08/28/comportarea-in-timp-a-cladirilor-reabilitate-termoenergetic/

Lasă un răspuns

Adresa de email nu va fi publicata.