S-a nascut la 22 aprilie 1928 in comuna Stoenesti, judetul Olt.
A urmat Liceul D. A. Sturdza din Craiova, pe care l-a absolvit in anul 1947, dupa care si-a continuat studiile la Facultatea de Instalatii – Institutul de Constructii Bucuresti – devenind inginer in anul 1951, ca sef de promotie.
In invatamantul superior, a fost asistent la Catedra de termotehnica a Institutului de Constructii Bucuresti (1953 – 1955) si sef de lucrari (1955 – 1965). In functia de conferentiar, a activat la Academia Tehnica Militara (1960 – 1975) si profesor asociat la Politehnica Bucuresti (1985 – 1990).
In anul 1977, a devenit doctor in termotehnica si masini termice la Institutul Politehnic, sustinand teza: Transfer de caldura prin intermediul corpurilor mici (cu aplicatii la realizarea schimbului de caldura in contracurent, intre gaze si fainuri industriale).
Profesorul Virgil Corneliu StanaSila a desfasurat o bogata activitate de cercetare stiintifica in domeniul termotehnicii, cu rezultate de exceptie, studiind: valorificarea a materiilor prime secundare; recuperari de energie, imbunatatiri de randamente, captarea energiei solare si a energiei eoliene; uscatoare industriale; cuptoare pentru industria ceramica; pirolizare si gazificare; industria cimentului; ecologizari; centrifugarea de topituri cu perspectiva separarii, in faza lichida, de aur si alte metale nobile fara cianuri.
Intre anii 1951 – 1962, a activat ca inginer proiectant sef la ISPE, sef de colectiv de colaborare externa la MSS (1953-1960), inginer sef la Trustul de Constructii Miniere (1962 – 1966), consilier la Ministerul Agriculturii (1966 – 1972), cercetator principal, Seful sectiei de energetica industriala in domeniul materialelor de constructii (1972 – 1990).
Inseram din realizarile sale pe cele mai de seama: proiectarea lucrarilor de betonare (iarna/vara) a barajelor de la Bicaz si Arges; ventilarea tunelului de la Bicaz, realizarea instalatiilor termice, de apa – canal si combustibil la hidrocentrala Bicaz; instalatii pilot privind uscarea si arderea caramizilor la ICPMC, (8 ore in loc de 120 ore) – lucrare brevetata in SUA; instalatie de prelucrare abur folosind energia solara captata cu oglinzi parabolice cu orientare automata (premiera in tara); producerea de var si de CO2 curat la Uzinele Sodice Govora; separarea energiilor cinetice moleculare (coautor Octavian StanaSila); tehnologia producerii de silumin din materii prime abundente; tehnologii noi pentru fabricarea cimentului; gazificarea substantelor cu componente combustibile – brevet european de inventie; schimbator recuperativ de caldura din beton, cu inalta eficienta economica; tratarea termica a prefabricatelor din beton – pilot la scara industriala (in camere cu aer deplasat alternativ, durata de tratare aproximativ 8 ore); tratarea termica a prefabricatelor din beton (prin imersie in apa calda); realizarea de copci in lacuri pentru aerisirea pestilor, ridicand apa din fundul lacului cu bule de aer pompat de pe mal; panou de colectare a energiilor eoliene; desalinizarea apei de mare prin inghetare si dezghetare tehnica cu procedee originale (inalta compatibilitate) etc.
Intre anii 1991 – 2000, prof. Corneliu StanaSila a condus firma PROGRESS INVENT, realizand: instalatie de uscare a cherestelei (omologata la catedra de specialitate a Universitatii Transilvania din Brasov); instalatie de uscare a cerealelor (superioara celor existente); gazificarea carbunilor inferiori (pilot industrial la Filipestii de Padure); metoda de producere a hidrogenului ieftin prin procedee siderurgice (experimentat la UPB); tratarea cenusilor piritice, cu extragerea fierului (finantata de un partener belgian); tratarea termochimica a unor deseuri industriale (gudroane, PCB, anvelope de cauciuc, cu finantarea MCT); tehnologii noi privind valorificarea energetica ecologica a deseurilor urbane, piroliza si gazificarea diferitelor substante cu componente combustibile (brevet european in anul 2004, coautor Octavian StanaSila) etc.
Mentionam si cercetarile sale in curs de experimentare:
● Producerea de pulbere de fier moale (fara carbon), concomitent cu fabricatia de hidrogen curat (durata de procesare si a investitiei se reduce la o zecime, nu contine carbon, temperatura de lucru 550 0C, se foloseste minereul macinat ca atare, fara peletizare, consumul specific de caldura sub 2.000 Kcal/Kg de fier; combustibilul folosit fiind deseurile celulozice, hidrogenul se produce prin dezoxidarea aburului cu fierul in curs de reducere, ceea ce determina puritatea si ieftinitatea);
● Obtinerea de metale si metaloizi din oxizi, respectiv din pamant de orice calitate, roci de tot felul, sterile minerale etc. cu cheltuieli relativ modeste se obtin metale si metaloizi asigurand un mare profit. Se produc, totodata, granule expandate ce reumplu golurile de extractie si care pot constitui un acumulator de apa atat pentru inundatii cat si pentru seceta;
● Placa biterma autonoma, cu o fata mai calda si cealalta fata mai rece, ca ambianta (placa are rolul de a extrage energie din ambianta, spre a o valorifica la cald. Va face posibila reducerea pana la 75% a consumului actual de petrol si combustibili clasici – ceea ce va rezolva ecologic una dintre principalele probleme ale lumii contemporane). Referitor la aceasta placa biterma autonoma, citam din cartea sa: Energie curata, ieftina si multa, Ed. Matrix Rom, 2005: „In baza legii lui J.C. Maxwell de distributie a moleculelor unui gaz pe viteze, se calculeaza ca, de exemplu, o masa de aer atmosferic de 15 0C poate fi considerata ca un amestec intim de 60,8%, respectiv 39,2%, continand molecule cu energii cinetice mai mici, respectiv mai mari decat media si avand temperatura de -131 0C, respectiv de +241 0C. Dupa Maxwell, separarea componentei calde de cea rece s-ar putea face doar de un demon”. Prof. Corneliu StanaSila a inlocuit demonul cu campuri de forte Van der Wals, in conditiile unor densitati variate corespunzator.
Numeroasele sale realizari au fost brevetate ca inventii. Din cele peste 72 de brevete, inseram: procedeu si instalatie de uscare a produselor ceramice (1974); procedeu si instalatie de desprafuire electrica (1975); cuptor pentru ardere de materiale granulare (1975); procedeu si instalatie de ardere a produselor ceramice (1975); instalatie pentru tratarea termica a betoanelor (1977); uscator de produse ceramice (1977); procedeu si instalatie de uscare (1978); cuptor pentru arderea produselor ceramice (1979); panou solar plan (1980); compozitie pentru beton celular izolator (1982); procedeu si gazogen pentru obtinerea gazelor combustibile din carbuni inferiori (1988); agent termic si schimbator de caldura pentru fainuri industriale (1989); procedeu si instalatie de producere a hidrogenului (1993); generator de caldura (1993); procedeu de uscare si ardere de produse ceramice si instalatie pentru aplicarea acestuia (1995); instalatie de uscare a lemnului (1998); procedeu de neutralizare si valorificare a deseurilor cu clor sau sulf (1999); procedeu de recuperare a deseurilor de cauciuc (1999); procedeu si instalatie de valorificare energetica a reziduurilor combustibile (1993); schimbator recuperator de caldura (2004); procedeu si instalatie de valorificare energetica a unei singure surse de caldura (2005); procedeu si instalatie de extragere si separare a unor componente utile din cenusi de termocentrala, sterile si altele asemanatoare (2006); procedeu de reducere a oxizilor de fier (2006); procedeu de reducere a oxizilor metalici (2006); procedeu de producere a siliuminiului si a aluminiului (2006); procedeu si instalatie de reducere cu carbon a oxizilor metalici (2006); procedeu de valorificare a cenusilor, zgurilor, sterilelor mineralelor si a altor amestecuri care contin oxizi (2007- coautor Octavian Stanasila); procedeu pentru realizarea de topituri silicatice spumate si instalatie pentru aplicarea acestuia (2003); procedeu si instalatie de producere de pulbere metalica, asociata sau nu cu fabricatia de hidrogen (2005); procedeu de obtinere a hidrogenului din apa si titei sau alte hidrocarburi (2004) etc.
Prof. Corneliu Stanasila a publicat peste 50 de articole in diferite reviste de specialitate, dintre care amintim articolul Separarea energiilor moleculare in care s-a anticipat posibilitatea energiei mediului de a fi valorificata in interesul societatii (Placa biterma autonoma, in curs de executie a instalatiei experimentale).
A participat la numeroase manifestari stiintifice si a publicat cartea Energie curata, ieftina si multa, Ed. Matrix Rom, 2005.
A fost expert ONUDI (trimis in RFG) si expert CAER (cu deplasari in Cehoslovacia, URSS, Polonia). De asemenea, amintim ca este membru al Asociatiei Oamenilor de Stiinta.
Pentru opera sa tehnica si stiintifica, i s-au atribuit diferite medalii.
Indragostit de cercetarea stiintifica, s-a dovedit, prin rezultatele remarcabile obtinute, ca este un veritabil om de stiinta, un impatimit al creatiei.
Prof. Corneliu Stanasila este un nume in domeniul termotehnicii, datorita harului de iscoditor al noului, dar si culturii tehnice pe care o poseda, inteligentei, tenacitatii, integritatii, punctualitatii, capacitatii de munca.
Vorbind cu patos despre realizarile sale, afirma simplu: „muncesc in folosul societatii!”
Acesta este profesorul, inginerul, omul de stiinta Corneliu Stanasila, intrat, inca de pe acum, in istoria stiintei si tehnicii termotehnicii romanesti.
(Din vol. „Personalitati romanesti in constructii – autor Hristache Popescu)
Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Lasă un răspuns