Reducerea zgomotului produs de transporturi in aglomerarile urbane

Transporturile, sub toate formele, au fost, sunt si vor fi generatoare de zgomote care influenteaza confortul oamenilor. Caile pe care functioneaza mijloacele de transport sunt rezultatul proiectelor puse in opera de catre constructori. Un lucru care nu a scapat atentiei forurilor europene. La exigentele formulate in acest sens trebuie sa ne aliniem si noi odata cu intrarea in UE.

Iata de ce, dupa patru ani de munca intensa a zece grupuri diferite de lucru, a expertilor internationali invitati si in urma dezbaterilor ulterioare din consiliul si din Parlamentul European, in data de 15 iulie 2002 a fost publicata in Jurnalul Oficial al Comisiei Europene Directiva 2002/49/CE, cunoscuta si ca Directiva privind zgomotul ambiental (DZA). Conform acestei directive privind evaluarea si gestionarea zgomotului ambiental se doreste sa se asi­gure ca statele membre vor utiliza „Cartografierea strategica a zgomotului” din zonele cu aglomerari si de pe infrastructura modurilor principale de transport.

Pentru prima serie de cartografiere, statele membre pot sa utilizeze metodele provizorii recomandate de calcul al zgomotului. Metodele provizorii au fost publicate in anexa II a DZA de catre CE in 6 august 2003 sub denumirea „Recomandarile Comisiei referitoare la liniile directoare privind metodele provizorii de calcul pentru zgomotul industrial, zgomotul aeronavelor, zgomotul traficului rutier si feroviar, precum si datele de emisie aferente” (documentul notificat cu numarul C (2003, 2807, JO L212, pag. 0049-0064)

Alternativ, statele membre isi pot folosi metodele nationale existente de calcul al zgomotului, adaptate la definitiile indicatorilor de zgomot date in anexa I a DZA.

Metode pentru reducerea surselor de zgomot

Pentru reducerea zgomotului produs de traficul feroviar si rutier avem doua posibilitati:

• reducerea activa a zgomotului,

• reducerea pasiva a zgomotului.

Prin reducere activa a zgomotului intelegem redu­cerea zgomotului chiar la sursa de zgomot, iar redu­cerea pasiva inseamna reducerea zgomotului in anumite puncte de observare cu montarea obstacolelor in calea de propagare a zgomotului emis.

Sursa principala de zgomot in traficul feroviar este in zona contactului roata-sina. Masurile de redu­cere activa a zgomotului in aceasta situatie trebuie sa se concentreze asupra componentelor de rulare ale vehiculului dar si asupra caii de rulare. Reducerea activa a zgomotului pentru vehiculele feroviare se aplica in principal cu solutiile ilustrate in foto 1, 2, 3.

Pentru reducerea activa a zgomotului asupra caii de rulare se aplica o serie de masuri care se pot grupa la nivelul prismei de piatra sau asupra traverselor si/sau sinelor. Sintetic, solutiile sunt ilustrate in foto 4 si 5.

Din categoria masurilor de redu­cere pasiva a zgomotului sunt ilustrate solutiile cu pereti anti-zgomot (foto 6), respectiv camasile anti-zgomot (foto 7).

Placile si peretii anti-zgomot creeaza cea mai buna protectie pentru mediu, avand o contributie semnificativa la imbunatatirea conditiilor de viata.

Simplitatea montarii peretilor anti-zgomot permite amplasarea acestora in diferite locuri, indiferent de relief sau de baza fundatiei.

Avantajele pot fi sintetizate astfel:

• capacitatea inalta de absorbtie a sunetului (4 dB – 11 dB);

• mare capacitate acustica;

• simplitatea si viteza de instalare, indiferent de relief;

• mare durabilitate si rezistenta la vreme: apa, sare, gheata;

• usoara inlocuire a partilor deteriorate din panouri;

• varietate de culori de acoperire si a modelelor de culoare;

• posibilitatea de a combina structuri, de a crea forme si elemente de decor adecvate peisajului.

Camasa anti-zgomot este folosita pentru a diminua zgomotul, de exemplu in tuneluri, sub poduri sau in locuri in care nu se pot monta panouri anti-zgomot clasice.

Metode pentru reducerea surselor de zgomot in TimiSoara

Primaria Timisoara a realizat deja hartile strategice de zgomot pentru traficul rutier, feroviar dar si pentru mijloacele de transport in comun si pentru zona din vecinatatea aeroportului.

Astfel s-a ajuns la concluzia ca in mai multe locuri trebuie sa fie montate panouri care sa protejeze oamenii de zgomot.

Au fost identificate principalele zone cu probleme (Strada Miresei, Calea Aradului, Strada Amurgului, Aleea Demetriade, Strada Gheorghe Adam, Calea Dorobantilor, Strada Stefan O. Iosif, Bulevardul Liviu Rebreanu, Bulevardul C. Branco­veanu, Calea Sagului, Bulevardul 16 Decembrie 1989, Bulevardul Iuliu Maniu, Strada Gen. Dragalina).

Primaria a luat primele masuri si a montat panouri fonoabsorbante pe Calea Aradului, in dreptul Grupului Scolar Agricol Iulian Dracea, reali­zandu-se astfel un program pilot intr-o zona in care poluarea fonica depaseste valorile maxime admise cu mai mult de zece decibeli. Panourile fonoabsorbante ajuta la reducerea zgomotului cu pana la 12 decibeli. Municipalitatea are in vedere ca in perioada urmatoare sa monteze astfel de panouri si in alte zone din oras unde exista depasiri ale valorilor maxime admise de zgomot.

Conform ghidului privind adop­tarea valorilor limita pentru nivelul zgomotului, in planurile de actiune se definesc valorile pentru indicatorii L zi si L noapte, in cazul zgomotului produs de: traficul rutier pe drumurile principale si in aglome­rari, traficul fero­viar pe caile ferate principale, traficul aerian pe aeroporturile mari si activitatile industriale din cele prevazute in anexa la Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 152/2005 privind prevenirea si controlul integrat al poluarii, aprobata cu modificarii si completari prin Legea nr. 84/2006.

Domeniile pentru gradul de afec­tare a populatiei conform Directivei 49/2002 sunt date in tabelul 1. In planul de actiune s-a urmarit sa fie determinat efectul zgomotului asupra populatiei. Pentru studiul de caz se iau in considerare datele de la Primaria Timisoara privind numarul de locuitori din cladiri afectate de zgomotul produs de transportul urban (tabelul 2 si tabelul 3).

CONCLUZII

S-a dovedit utilitatea ridicarii de catre Primaria Timisoara a hartilor de zgomot ca suport pentru strategia de aplicare a masurilor de protectie.

Scaderea numarului persoanelor afectate arata eficacitatea planului de actiune.

BIBLIOGRAFIE

[1] Mocuta G.E. – „Noise pollution emitted by consequence of the urban transport development“ International UAB – B. EN. A Workshop Management and sustainable protection of environment, Alba Iulia Romania, 6th – 7th of may, 2009;

[2] Mocuta, G. E., Popescu, M., RoSca, C.A. – „Noise Pollution Emitted by Rail Transportation Systems“ B.EN.A Conference Sustainable Development in Southeast Europe, 16-18 June 2009, Tekirdag/Turkey, 19-20 June 2009, Istanbul/Turkey;

[3] RoSca, C.A., Mocuta, G. E., Popescu, M., Ionel, I., Stepan, D. P., Matei, M. – „Sustainable development of transport in the west region of Romania“ B.EN.A Conference Sustainable Development in Southeast Europe, 16-18 June 2009, Tekirdag/ Turkey, 19-20 June 2009, Istanbul/ Turkey;

[4] Georgeta Emilia Mocuta and Mihaela Popescu – „Sound pollution consequence of the transport development“ XII International Conference on Mechanical Engineering, L. Starek, B. Huèko (Eds.) Bratislava, Slovakia, November 13 to 14, 2008;

[5] Darabont, A., Pece, St., Dascalescu, A. – Managementul secu­­ritatii si sanatatii in munca – vol.1 si 2, Editura AGIR, Bucuresti, 2001;

[6] Pauncu, Elena-Ana – Medi­cina muncii, Editura Orizonturi Universitare, Timisoara, 2004;

[7]. *** – Masuri de reducere a zgomotului feroviar la nivelul par­cului existent, Document de lucru al Serviciilor Comisiei Europene, Bruxelles, 8.7.2008, SEC(2008) 2204;

[8] *** – HG nr. 1756/2006 privind limitarea nivelului emisiilor de zgomot in mediu produs de echipamente destinate utilizarii in exteriorul cladirilor;

[9] *** – Decizia Comisiei 2006/66/CE din 23 decembrie 2005 privind specificatia tehnica de interoperabilitate cu privire la subsistemul „material rulant – zgomot“ al sistemului feroviar transeuropean conventional, JO L 37, 8.2.2006;

[10] *** – Normele generale de protectia muncii, editia 2002 (Aprobate prin Ordinul nr.933/25.11.2002 al MSF si nr.508/25.11.2002 al MMSS, M.O. nr.880/06.12.2002);

[11] *** – Directiva 2002/49/CE referitoare la evaluarea si managementul zgomotului ambiental;

[12] *** – Directiva 2000/14/CE referitoare la emisiile de zgomot in mediu produs de echipamente destinate utilizarii in exteriorul cladirilor, amendata prin Directiva 2005/88/CE;

[13] www.railway-technology.com.

…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 65 – noiembrie 2010, pag. 40

Autor:
ing. drd. Ciprian Aurel ROSCA – Universitatea Politehnica din Timisoara
Ioan Danut DAN – director SNTFM CFR Marfa S.A. Timisoara