Deprecierea constructiilor – consideratii generale

Deprecierea constructiilor reprezinta un subiect de interes actual, discutat si interpretat intr-o multitudine de variante in literatura de specialitate.

Articolul 5 din Legea 10/1991, actualizata si republicata, privind calitatea in constructii, prevede: „pentru obtinerea unor constructii de calitate corespunzatoare sunt obligatorii realizarea si mentinerea, pe intreaga durata de existenta a constructiilor, a urmatoarelor cerinte esentiale: rezistenta mecanica si stabilitate; securitate la incendiu; igiena, sanatate si mediu; siguranta in exploatare; protectie impotriva zgomotului; economie de energie si izolare termica“.

In acest sens, obligatiile si raspunderile revin: investitorilor, proiectantilor, cercetatorilor, producatorilor de materiale si produse pentru constructii, executantilor, utilizatorilor / proprietarilor / administratorilor, organelor teritoriale de stat privind controlul calitatii in constructii.

In proiectarea moderna a constructiilor se poate vorbi de aplicarea conceptului de performanta care constituie un procedeu de stabilire a caracteristicilor calitative ale sistemului de constructie si subsistemelor componente, astfel incat constructia in ansamblu sa corespunda exigentelor formulate de utilizatori. In analiza performantei, punctul de plecare il constituie identificarea exigentelor utilizatorilor, exigente identice celor privind asigurarea calitatii in constructii.

Defecte. Degradari

Defectele vizibile sau cele as­cunse, care pot afecta calitatea de ansamblu a constructiilor, sunt rezultatul nerespectarii cadrului legislativ privind: proiectarea, executia, urma­rirea curenta precum si programul complex de asigurare a mentenantei preventive.

Defectele vizibile admisibile si remediabile prin grija executantului sunt mentionate pentru fiecare material si categorie de element de constructie, in normativul C56/85 privind verificarea si receptia lucrarilor de constructie si instala­tiilor aferente.

Calitatea defectuoasa a materialelor de constructii folosite la zidarii (blocuri si mortare) suprapusa cu efectul apei in exces (precipitatii, actiunea combinata ploaie-vant, instalatii defecte de apa-canal, infiltratii de apa), eventual si cu efectul coroziv al mediului extern, poate conduce la degradari de ordin estetic (modificari de culoare, eflorescente si exudat, desprinderi locale ale tencuielilor).

Exemple de acest gen se rega­sesc la lucrarile de refacere a tencuielilor la cladiri din zidarie de piatra, la care initial s-au folosit mortare de var, iar la reparatii ulterioare, mortare de ciment.

Defectele ascunse pot genera, in timpul exploatarii, degradari structurale, pana in stadiul de avarie. Defectele de material si de executie, suprapuse carentelor de proiectare, sunt depistate, de obicei, in timpul expertizelor tehnice, prin incercari distructive sau nedistructive, parcurgandu-se etapele prevazute in metodologia precizata de Codul Constructiilor, „Normativul C26/85 privind incercarile nedistructive si dis­tructive, metodologia de investigare a cladirilor vechi de patrimoniu, s.a.“.

Astfel de situatii apar la betoanele de clasa inferioara celei proiectate, cu defecte importante ale structurii interne, acoperirea deficitara a armaturii, armatura insuficienta si la elementele structurale din otel cu defecte ale structurii cristaline sau cu imbinari de slaba calitate, neconforme sau corodate. Suplimentar, lipsa masu­rilor active de protectie anticoroziva la actiunea: umiditatii, noxelor si a temperaturilor extreme si, implicit, ale activitatilor curente de intretinere si reparatii capitale a elementelor si structurilor metalice,  pot accelera feno­menele de degradare, conducand la colapsul structurilor.

De mentionat ca procesul complex de coroziune nu se limiteaza doar la distrugerea materialelor me­talice, ci afecteaza in aceeasi ma­sura materialele plastice, ceramice, betoanele si, uneori, chiar mediul cu care acestea interactioneaza.

Programul de urmarire curenta si speciala a constructiilor este reglementat de normativul GE032-97 privind executarea lucrarilor de intretinere si reparatii la cladiri si constructii speciale,  Regulamentul din 21 noiembrie 1997, publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 352 din 10 decembrie 1997, privind „urmarirea comportarii in exploatare si interventiile asupra constructiilor“, proiect, caiet de sarcini, fiind o obli­gatie a proprietarului / administratorului / utilizatorului.

Respectarea cadrului legal de proiectare, executie si exploatare a constructiilor permite: depistarea si remedierea defectelor de executie si proiectare, remedierea, prin reparatii curente, a degradarilor nestructurale, iar prin urmarirea curenta sau, dupa caz, speciala, sesizarea degradarilor structurale si instituirea, in timp real, a unui program de interventii majore, cu rol de protejare a vietii omenesti si a bunurilor materiale.

Un caz aparte de degradare a constructiilor este cel generat de fenomenul de condens pe suprafete si in interiorul elementelor de constructie, caz analizat si intens mediatizat, atat in literatura de specialitate, cat si de mass-media.

In mod particular, pentru structurile clasice din fondul construit existent (zidarie, beton), in dezvoltarea fenomenului nu se poate ajunge la stadiul de avarie (locala / structurala), ci doar la deteriorarea conditiilor de confort si igiena.

De mentionat ca fenomenul poate fi prevenit de proiectantul de specialitate si evitat de utilizatori prin masuri simple, de bun simt.

In concluzie, se poate spune ca defectele vizibile, de suprafata, remediate necorespunzator gene­reaza, ulterior, degradari care nu afecteaza structura de rezistenta.

Defectele ascunse pot genera, in timpul exploatarii, degradari structurale, pana in stadiul de avarie, iar cele de material si de executie, suprapuse carentelor de proiectare, sunt depistate, de obicei, in timpul expertizelor tehnice.

Din aceste motive respectarea cadrului legal de proiectare, executie si exploatare a constructiilor permite: depistarea si remedierea defectelor de executie si proiectare, remedierea prin reparatii curente a degradarilor nestructurale iar, prin urmarirea curenta sau, dupa caz, speciala, sesizarea degradarilor structurale si instituirea, in timp real, a unui program de interventii majore.

Bibliografie

1. Proca, Gabriela, Deprecierea si inspectia constructiilor – curs web;

2. *** Legea 10/1991 actualizata si republicata privind calitatea in constructii;

3. *** Normativ C56/85 privind verificarea si receptia lucrarilor de constructie si instalatiilor aferente;

4. *** Normativ GE032-97 privind executarea lucrarilor de intretinere si reparatii la cladiri si constructii speciale;

5. *** Regulament din 21 noiembrie 1997 publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 352 din 10 decembrie 1997 privind urmarirea comportarii in exploatare, interventiile in timp si postutilizarea constructiilor.

…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 68 – martie 2011, pag. 18

Autor:
conf. univ. dr. ing. Gabriela Ecaterina Proca – Universitatea Tehnica Iasi