Este posibil ca, pentru unii colegi de breasla, activitatea de urmarire a comportarii in situ a constructiilor sa constituie o preocupare statica, limitata la observatii periodice, soldate cu constatari si propuneri catre beneficiari. Cred ca, de aici si pana la rolul real al specialistului pe problema mai este mult; lipseste implicarea asociata cu asistenta de specialitate la aplicarea recomandarilor, judecata logica a rezultatelor obtinute din aplicarea lor si, eventual, corectarea si imbunatatirea lor in lumina raspunsurilor oferite de elementele constructive tratate.
Daca pentru elaborarea documentatiilor de proiectare, verificare si expertizare sunt prevazute tarife legale, pentru activitatea de urmarire a „comportarii in situ a constructiilor“ sunt prevazute doar tarife pentru urmariri ale constructiilor speciale; pe de alta parte, pentru constructiile obisnuite, tarifele cuprind numai activitatile de teren (urmariri ale miscarilor constructiilor pe baza topografica si raportarea lor), lipsind tarifele referitoare la interpretarea rezultatelor si, mai ales, la elaborarea propunerilor si recomandarilor tehnice, care se obtin pe baza pregatirii profesionale a specialistului. De aici, rezulta atat necesitatea recunoasterii pe plan social a aportului adus de aceasta ocupatie, cat si obligatia beneficiarului de a incheia astfel de contracte cu specialistii de profil. In acest sens, conducerea Comisiei noastre a facut demersuri repetate la forurile de resort pentru aprobarea pe lista ocupatiilor recunoscute cu activitate liberala, a ocupatiei de specialist in urmarirea comportarii constructiilor, cu toate atributele pe care aceasta ocupatie le confera titularului. Desi pana acum aceste demersuri nu au primit un raspuns, reluarea lor se impune cu prisosinta, avand in vedere situatia existenta.
In acest sens, ne indreptam privirile asupra starii generale a constructiilor de toate tipurile din tara noastra. In primul rand, asupra fondului de cladiri civile din orasele noastre care au vechimi de 50 – 100 de ani si necesita lucrari de reparatii si reabilitari cu un volum de cca. 4% – 6% din total. Restul impun aplicarea de masuri tehnice urgente care sa elimine riscurile de a ajunge la cedare. Intr-o situatie similara sunt podurile de sosea si cele feroviare, soselele si caile ferate si unele sisteme de hidroameliorari si lucrari de stabilitate de taluzuri. In ceea ce priveste starea retelelor hidro edilitare urbane, este de mult notorie starea lor sub orice critica, avand ca efect exfiltratii cu volume de peste 20% – 25% din debitele circulante.
Pe de alta parte, in intreaga lume s-au intamplat prabusiri de constructii, de mari imobile comerciale, soldate cu victime si pagube materiale uriase, evenimente care puteau fi prevenite prin masuri tehnice de interventie echilibrate, adoptate de beneficiar pe baza recomandarilor si solutiilor furnizate de expertul tehnic in cadrul unor programe de monitorizare permanente a starii elementelor structurale aflate in serviciu.
In cartea sa „De ce cad constructiile?“ profesorul Mario Salvadori descrie cazul prabusirii unui nivel la un magazin pe schelet metalic, din cauza slabirii unor prinderi ale grinzilor de sustinere a unei console. Potrivit observatiilor sale, deficienta tehnica ar fi putut fi sesizata de oricare inginer cu pregatire medie, daca acesta ar fi examinat, in prealabil, cu atentie, starea elementelor structurale ale constructiei.
La randul sau, renumitul inginer consultant Thomas McKaig prezinta in cartea sa „Building Faillures“, (McGraw-Hill, N.Y.) numeroase cazuri de accidente grave produse in exploatarea constructiilor, din cauza lipsei totale de urmarire a comportarii acelor constructii in exploatare.
In activitatea personala de peste sase decenii in acest domeniu, am intalnit nenumarate cazuri de prabusiri bruste ale unor parti de constructii (pereti, plansee, acoperis) sau chiar ale unor constructii intregi, in urma cedarii bruste a terenului macroporic, in cazul umezirii si mai ales a prezentei, in orizontul de teren de sub sau din zona constructiei, a unui accident subteran (hruba, hazna veche s.a.).
Pentru multe din aceste cazuri, interventia specialistului in comportarea in situ poate asigura nu numai monitorizarea exigenta dar si masuri de interventie calificata si la timp pentru a evita situatii limita, cum au aratat multe exemple.
Pentru aceasta, in cadrul CNCisC a fost introdus sistemul de atestare a expertilor in aceasta profesiune, sistem care asigura garantia profesionala pentru expertii atestati in exercitarea acestei profesiuni. La atestarea tehnica, specialistul primeste o diploma si o stampila din partea forului care l-a atestat in vederea exercitarii atributiilor sale. Procedand astfel CNCisC a cautat sa se alinieze celorlalte asociatii profesionale europene care isi atesta expertii pe problema dintre cei mai buni specialisti din cadrul asociatiei.
CNCisC a facut repetate demersuri la organele de stat de resort pentru obtinerea autonomiei in activitatea de atestare a expertilor tehnici in comportarea in situ a constructiilor. Vom continua aceste demersuri pentru a obtine, simultan, si oficializarea ocupatiei de monitorizare a comportarii constructiilor, cu convingerea ca actionam pentru salvarea intregului fond construit in tara.
…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 69 – aprilie 2011, pag. 44
Autor:
dr. ing. Octavian I. COSOVLIU – vicepresedinte CNCisC
Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Lasă un răspuns