Constructii emblematice in Romania – BANCA NATIONALA A ROMANIEI (II)

In cadrul restaurarii Palatului Vechi, varianta optima de consoli­dare a fost stabilita avand ca prin­cipiu protejarea maxima a fatadelor pala­tului, a decoratiilor cu valoare de patri­moniu si a spatiilor bogat decorate, a fluentei si conformarii spatiilor reprezentative.

Consolidarea a mers pe varianta realizarii unor elemente verticale din beton armat tip „turn“, in interiorul celor patru turnuri de colt ale palatului. Tot elemente verticale tip „turn“ s-au realizat si perimetral, in curtile interioare, de data aceasta spre exteriorul cladirii. Aceste elemente, echi­librat pozitionate in plan, sunt legate cu cele tip „planseu“, realizate peste parter si eta­jul l, la etajul II fiind doar completate elementele de planseu existente.

Consolidarea a fost completata cu ele­mente verticale tip „diafragma“, plasate pe exte­riorul peretilor laterali ai Salii de Consiliu.

Trans­punerea in realitate a acestor principii, corelata cu necesitatea protejarii anumitor elemente de decoratii, a condus la rezolvari particulare.

Ca elemente verticale, pentru pereti, s-a prevazut:

• consolidarea interioara a celor 4 „turnuri“ de colt ale cladirii;

• consolidarea peretilor dinspre curtile interioare;

• diafragme locale de rigidizare, adiacente unor pereti existenti.

Pentru rigidizarea cu elemente orizontale s-au prevazut:

• executarea de suprabetonari ale planseelor existente la etajele l si II in aripile Carada si Smardan;

• executarea de suprabetonari la nivelul etajului II si pentru aripa Lipscani, pana la inter­sectia cu volumul Salii de Consiliu. S-a realizat o conectare, printr-o structura metalica, peste struc­tura din lemn a plafonului acestei sali.

In acest context, sistemul structural nou creat, bazat, in principal, pe introducerea de ele­mente din beton armat, a trebuit sa tina seama de materialele existente. S-a aplicat principiul materialelor mixte, cu asocierea stabila dintre nou si vechi, astfel incat sa se asigure transferul de eforturi si deformatii de la un material la altul, chiar si in cazul unor solicitari extreme, cum sunt cutremurele de pamant.

Lucrarile de consolidare au de­terminat un impact puternic asupra intregului imobil, practic fiind afectate toate zonele acestuia.

Era un prilej potrivit pentru refunctionalizarea palatului si implementarea tuturor cate­goriilor de lucrari de constructii, instalatii, res­tau­rare, amenajare, mobilare si dotare a spatiilor.

Refunctionalizarea spatiilor urmarea stabilirea destinatiei spa­tiilor si a fluxurilor, in acord cu cerin­tele specifice activitatii unei banci centrale. Obiectivul consta in transformarea palatului intr-un sediu repre­zentativ, configurat si dotat la standardele actuale.

Palatele Bancii functioneaza ca un tot uni­tar. Se impuneau transformari, fara a fi afectate caracteristicile determinante ale cladi­rilor.

Este remarcabil faptul ca palatul construit pentru Banca Nationala si-a pastrat neintrerupt destinatia initiala. Schimbarile interioare, com­pletarile si supraetajarile s-au facut cu res­pect fata de imaginea originala.

Ansamblul spatiilor in care urmau sa se desfasoare lucrari de consolidare, modernizare, restaurare, amenajare, mobilare si dotare este de cca. 20.000 mp.

In urma studiilor, releveelor si ana­lizelor, au fost stabilite, prin proiect, configuratii functio­nale noi.

Proiectul cuprindea:

• realizarea la parter a Bibliotecii de carte rara si a depozitului de carte, o importanta actiune de res­taurare a caracterului monumen­tal antebelic al imobilului;

• extinderea Salii memoriale Kiritescu si crearea unui Centru de documentare destinat unor categorii mai largi de persoane;

• extinderea circuitului muzeistic al B.N.R. prin cooptarea unor spatii de la subsol;

• include­rea in circuitul muzeal a vechilor utilaje si crema­torii care erau nefunc­ti­onale;

• amenajarea etajului l pentru activitati de reprezentare, intruniri si protocol si amplasarea unui lift exterior in curtea interioara, spre aripa Carada;

• desfacerea compartimentarilor de indesire a birourilor si refacerea spatiului galeriei Salii de Marmura, conform proiectului initial;

• reconfigurarea si modernizarea spatiilor de birouri de la etajul II.

Redarea stralucirii initiale a imobilului ur­ma sa se faca prin restaurarea elementelor si componentelor artistice si de patrimoniu din zo­nele reprezentative.

Interventiile au fost astfel planificate incat activitatea Bancii sa nu se intrerupa, urmand, doar, sa fie elibe­rate, pentru perioade determi­nate, anumite spatii, pe zone de lucru necesare executarii lucrarilor.

Instalatii si retele moderne se impuneau intr-un asemenea demers. Fara sa fie evidente, una din cele mai ample interventii de moder­nizare si, in unele cazuri, de schimbare radicala, a fost intreprinsa la toate tipurile de instalatii din palatul Bancii. Amploarea lucrarilor de mo­dernizare si reabilitare a permis, pentru prima data dupa mai bine de 50 de ani, analizarea si aducerea la zi a intregului sistem de dotare cu instalatii si echipamente.

Interventiile aveau ca scop mari­rea gradu­lui de confort si siguranta in exploatare, precum si o mai buna eficienta energetica a ansamblului cladirii.

Introducerea corpurilor de incalzit de tip ventiloconvector, realizarea dis­tributiei, utilizand ventile cu patru cai, precum si interconectarea cu sursele de frig si de cald per­mit ca, in functie de orientarea incaperilor fata de punctele cardinale, in peri­oadele de tranzitie – toamna si primavara – unele incaperi sa fie incalzite, iar altele racite.

Au fost realizate si instalatii speciale de curenti slabi, respectiv – instalatii de avertizare incendiu, de efractie si control acces, TVCI, ins­talatii de voce-date.

La centrala termica au fost montate retele noi de alimentare cu apa si canalizare. Au fost inlocuite cazanele pentru incalzire si prepa­rare apa calda si montata o pompa de re-circulatie a apei calde menajere.

Instalatiile aferente grupurilor sani­tare au fost, in intregime, refacute. Au fost nou realizate instalatiile de canalizari menajere si pluviale pre­cum si instalatia de stingere a incendiilor.

De asemenea, instalatiile termice si de ventilatie-climatizare au fost total innoite pentru fiecare tip de spatiu: tezaur, spatii birouri, sali reprezentative si de protocol, grupuri sanitare, spatii de circulatie.

Restaurarea elementelor de patrimoniu si reabilitarea spatiilor au avut in vedere atat interioarele, cat si amplele suprafete exterioare.

Importanta exceptionala a edifi­ciului a condus la inceperea procesului de reabilitare, cu scopul de a scoate din pericol monumentul, prin consolidarea structurii si a paramentului de piatra.

Dupa reabilitarea structurala si arhitecturala, s-a trecut la reabili­ta­rea compo­nentelor artistice interioare ale spatiilor repre­zentative ale palatului, aflate, in special, la etajul I.

Reabilitarea componentelor artistice interioare cuprinde atat lucrari de conservare si restaurare, cat si lucrari de refacere a elementelor lipsa sau a celor puter­nic degradate.

Componentele artistice, cu evidenta va­loare arhitecturala, au suferit degradari vizibile. Un grad de uzura avansat prezentau si par­doselile, finisajele peretilor si tava­nelor, tamplaria interioara si exterioara. Refacerea lor s-a facut prin rapor­tare la elementele ori­ginale.

Reabilitarea componentelor artistice a cu­prins atat lucrari de conservare si restaurare, cat si lucrari de refacere a elementelor lipsa sau a celor puternic degradate.

Elementele decorative de fatada prezen­tau grade si tipuri diferite de degradare.

In interiorul palatului, decorul parietal s-a realizat din module stucate: profilaturi, fleuri, frize.

Secolul XIX exceleaza prin utilizarea pic­turii in ulei la decoratiunile parietale ale edificiilor cu functiuni publice si rezidentiale. Culorile de ulei s-au ingalbenit in timp si aveau un luciu ne­placut, intunecand mai ales suprafetele slab luminate.

Degradarile se datorau, in cea mai mare parte, unor vicii de tehnica.

Tamplaria exterioara si interioara era intr-un grad avansat de uzura. Au fost facute completari si modificari in timp, astfel ca a rezul­tat o imagine neunitara.

Mobilierul era degradat, cu piese lipsa si completari aleatorii.

In actiunea noastra de restaurare au fost realizate proiecte pe categorii de componente artistice pentru stabilirea modului de interventie.

(Continuare in numarul viitor)

…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 72 – iulie 2011, pag. 6