In cadrul restaurarii Palatului Vechi, varianta optima de consolidare a fost stabilita avand ca principiu protejarea maxima a fatadelor palatului, a decoratiilor cu valoare de patrimoniu si a spatiilor bogat decorate, a fluentei si conformarii spatiilor reprezentative.
Consolidarea a mers pe varianta realizarii unor elemente verticale din beton armat tip „turn“, in interiorul celor patru turnuri de colt ale palatului. Tot elemente verticale tip „turn“ s-au realizat si perimetral, in curtile interioare, de data aceasta spre exteriorul cladirii. Aceste elemente, echilibrat pozitionate in plan, sunt legate cu cele tip „planseu“, realizate peste parter si etajul l, la etajul II fiind doar completate elementele de planseu existente.
Consolidarea a fost completata cu elemente verticale tip „diafragma“, plasate pe exteriorul peretilor laterali ai Salii de Consiliu.
Transpunerea in realitate a acestor principii, corelata cu necesitatea protejarii anumitor elemente de decoratii, a condus la rezolvari particulare.
Ca elemente verticale, pentru pereti, s-a prevazut:
• consolidarea interioara a celor 4 „turnuri“ de colt ale cladirii;
• consolidarea peretilor dinspre curtile interioare;
• diafragme locale de rigidizare, adiacente unor pereti existenti.
Pentru rigidizarea cu elemente orizontale s-au prevazut:
• executarea de suprabetonari ale planseelor existente la etajele l si II in aripile Carada si Smardan;
• executarea de suprabetonari la nivelul etajului II si pentru aripa Lipscani, pana la intersectia cu volumul Salii de Consiliu. S-a realizat o conectare, printr-o structura metalica, peste structura din lemn a plafonului acestei sali.
In acest context, sistemul structural nou creat, bazat, in principal, pe introducerea de elemente din beton armat, a trebuit sa tina seama de materialele existente. S-a aplicat principiul materialelor mixte, cu asocierea stabila dintre nou si vechi, astfel incat sa se asigure transferul de eforturi si deformatii de la un material la altul, chiar si in cazul unor solicitari extreme, cum sunt cutremurele de pamant.
Lucrarile de consolidare au determinat un impact puternic asupra intregului imobil, practic fiind afectate toate zonele acestuia.
Era un prilej potrivit pentru refunctionalizarea palatului si implementarea tuturor categoriilor de lucrari de constructii, instalatii, restaurare, amenajare, mobilare si dotare a spatiilor.
Refunctionalizarea spatiilor urmarea stabilirea destinatiei spatiilor si a fluxurilor, in acord cu cerintele specifice activitatii unei banci centrale. Obiectivul consta in transformarea palatului intr-un sediu reprezentativ, configurat si dotat la standardele actuale.
Palatele Bancii functioneaza ca un tot unitar. Se impuneau transformari, fara a fi afectate caracteristicile determinante ale cladirilor.
Este remarcabil faptul ca palatul construit pentru Banca Nationala si-a pastrat neintrerupt destinatia initiala. Schimbarile interioare, completarile si supraetajarile s-au facut cu respect fata de imaginea originala.
Ansamblul spatiilor in care urmau sa se desfasoare lucrari de consolidare, modernizare, restaurare, amenajare, mobilare si dotare este de cca. 20.000 mp.
In urma studiilor, releveelor si analizelor, au fost stabilite, prin proiect, configuratii functionale noi.
Proiectul cuprindea:
• realizarea la parter a Bibliotecii de carte rara si a depozitului de carte, o importanta actiune de restaurare a caracterului monumental antebelic al imobilului;
• extinderea Salii memoriale Kiritescu si crearea unui Centru de documentare destinat unor categorii mai largi de persoane;
• extinderea circuitului muzeistic al B.N.R. prin cooptarea unor spatii de la subsol;
• includerea in circuitul muzeal a vechilor utilaje si crematorii care erau nefunctionale;
• amenajarea etajului l pentru activitati de reprezentare, intruniri si protocol si amplasarea unui lift exterior in curtea interioara, spre aripa Carada;
• desfacerea compartimentarilor de indesire a birourilor si refacerea spatiului galeriei Salii de Marmura, conform proiectului initial;
• reconfigurarea si modernizarea spatiilor de birouri de la etajul II.
Redarea stralucirii initiale a imobilului urma sa se faca prin restaurarea elementelor si componentelor artistice si de patrimoniu din zonele reprezentative.
Interventiile au fost astfel planificate incat activitatea Bancii sa nu se intrerupa, urmand, doar, sa fie eliberate, pentru perioade determinate, anumite spatii, pe zone de lucru necesare executarii lucrarilor.
Instalatii si retele moderne se impuneau intr-un asemenea demers. Fara sa fie evidente, una din cele mai ample interventii de modernizare si, in unele cazuri, de schimbare radicala, a fost intreprinsa la toate tipurile de instalatii din palatul Bancii. Amploarea lucrarilor de modernizare si reabilitare a permis, pentru prima data dupa mai bine de 50 de ani, analizarea si aducerea la zi a intregului sistem de dotare cu instalatii si echipamente.
Interventiile aveau ca scop marirea gradului de confort si siguranta in exploatare, precum si o mai buna eficienta energetica a ansamblului cladirii.
Introducerea corpurilor de incalzit de tip ventiloconvector, realizarea distributiei, utilizand ventile cu patru cai, precum si interconectarea cu sursele de frig si de cald permit ca, in functie de orientarea incaperilor fata de punctele cardinale, in perioadele de tranzitie – toamna si primavara – unele incaperi sa fie incalzite, iar altele racite.
Au fost realizate si instalatii speciale de curenti slabi, respectiv – instalatii de avertizare incendiu, de efractie si control acces, TVCI, instalatii de voce-date.
La centrala termica au fost montate retele noi de alimentare cu apa si canalizare. Au fost inlocuite cazanele pentru incalzire si preparare apa calda si montata o pompa de re-circulatie a apei calde menajere.
Instalatiile aferente grupurilor sanitare au fost, in intregime, refacute. Au fost nou realizate instalatiile de canalizari menajere si pluviale precum si instalatia de stingere a incendiilor.
De asemenea, instalatiile termice si de ventilatie-climatizare au fost total innoite pentru fiecare tip de spatiu: tezaur, spatii birouri, sali reprezentative si de protocol, grupuri sanitare, spatii de circulatie.
Restaurarea elementelor de patrimoniu si reabilitarea spatiilor au avut in vedere atat interioarele, cat si amplele suprafete exterioare.
Importanta exceptionala a edificiului a condus la inceperea procesului de reabilitare, cu scopul de a scoate din pericol monumentul, prin consolidarea structurii si a paramentului de piatra.
Dupa reabilitarea structurala si arhitecturala, s-a trecut la reabilitarea componentelor artistice interioare ale spatiilor reprezentative ale palatului, aflate, in special, la etajul I.
Reabilitarea componentelor artistice interioare cuprinde atat lucrari de conservare si restaurare, cat si lucrari de refacere a elementelor lipsa sau a celor puternic degradate.
Componentele artistice, cu evidenta valoare arhitecturala, au suferit degradari vizibile. Un grad de uzura avansat prezentau si pardoselile, finisajele peretilor si tavanelor, tamplaria interioara si exterioara. Refacerea lor s-a facut prin raportare la elementele originale.
Reabilitarea componentelor artistice a cuprins atat lucrari de conservare si restaurare, cat si lucrari de refacere a elementelor lipsa sau a celor puternic degradate.
Elementele decorative de fatada prezentau grade si tipuri diferite de degradare.
In interiorul palatului, decorul parietal s-a realizat din module stucate: profilaturi, fleuri, frize.
Secolul XIX exceleaza prin utilizarea picturii in ulei la decoratiunile parietale ale edificiilor cu functiuni publice si rezidentiale. Culorile de ulei s-au ingalbenit in timp si aveau un luciu neplacut, intunecand mai ales suprafetele slab luminate.
Degradarile se datorau, in cea mai mare parte, unor vicii de tehnica.
Tamplaria exterioara si interioara era intr-un grad avansat de uzura. Au fost facute completari si modificari in timp, astfel ca a rezultat o imagine neunitara.
Mobilierul era degradat, cu piese lipsa si completari aleatorii.
In actiunea noastra de restaurare au fost realizate proiecte pe categorii de componente artistice pentru stabilirea modului de interventie.
(Continuare in numarul viitor)
…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 72 – iulie 2011, pag. 6
Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Faci un comentariu sau dai un răspuns?