Conceptia moderna a cladirilor cu schelet din lemn conduce la o utilizare rationala a acestui material regenerabil, dar intr-o perioada mai lunga.
Prefabricarea elementelor individuale ale structurii de lemn realizeaza o micsorare substantiala a timpului de executie a cladirii.
Sisteme structurale. Cladirile de locuit cu schelet din lemn sunt concepute din elemente structurale individuale, prefabricate, cu dimensiuni geometrice minime. Pozitionarea in cadrul structurii se realizeaza astfel, ca sa se obtina o rigiditate corespunzatoare dupa directia de solicitare maxima a actiunilor.
Lemnul este un material de constructie regenerabil, cu un raport favorabil greutate / rezistenta.
Sistemele structurale componente ale cladirii cu schelet din lemn analizate sunt: structurile peretilor portanti de la parter si etaj, planseul peste parter, inchiderea la partea superioara compusa din acoperis (planuri inclinate) si tavan autoportant.
Sistemul structural al peretilor este conceput din pereti portanti exteriori si interiori, componente ale elementelor de inchidere si compartimentare ale cladirii. Peretii portanti sunt alcatuiti din rigle si montanti rigidizati, pozati dupa directia de rigiditate marita, pentru a prelua solicitarile din actiunea vantului (incarcare importanta ce actioneaza asupra cladirilor din lemn).
Structura spatiala a peretilor este compusa din panouri curente (montanti si rigle) la care se adauga zonele (montanti scurti si buiandrugi) pentru elementele vitrate (ferestre) si de acces (usi) care impreuna conduc la o rigiditate sporita a peretilor.
Elementele structurale ale planseului au rolul de a transmite actiunile permanente si utile la peretii portanti. Suplimentar, planseul va rigidiza structura cladirii la sarcini orizontale (prin efect de saiba).
Planseul peste parter este alcatuit din rigle structurale a caror inaltime rezulta din corelarea intre deschiderea maxima si conditia de deformabilitate. Pe intreg conturul planseului este dispusa o centura (in forma de „C“ compusa din 2 rigle orizontale la partea inferioara, una la partea superioara si una verticala) care asigura rezemarea, solidarizarea si rigidizarea grinzilor planseului peste parter. Grinzile planseului au aceeasi trama modulara cu cea a montantilor de la pereti.
Sistemul structural al acoperisului este compus din cele doua planuri inclinate si planul orizontal al tavanului autoportant. Planurile inclinate sunt alcatuite din capriori imbinati la partea inferioara cu un element component al tavanului autoportant – coarda. Acest element, impreuna cu capriorii, formeaza un sistem triunghiular nedeformabil, a carui rigidizare este marita prin intermediul clestilor dispusi la o inaltime intermediara. La partea superioara capriorii sunt imbinati pe pana longitudinala de coama.
Capriorii din planurile inclinate si coarda din planul orizontal al tavanului autoportant se pozeaza la aceeasi trama modulara ca si elementele structurale ale peretilor si planseului peste parter.
Elementele structurale componente ale cladirii cu schelet din lemn, incepand cu acoperisul si tavanul autoportant vor transmite incarcarile permanente, utile, zapada si vant la structurile peretilor portanti si la fundatii.
Toate elementele structurale se rigidizeaza suplimentar cu placi OSB (Oriented Strand Board) cu grosimi diferite, in functie de gradul de rigiditate necesar acestor structuri componente.
Elementele structurale individuale, prefabricate, din lemn sunt asamblate prin intermediul pieselor metalice prinse cu suruburi pentru lemn.
Consumul de lemn. Scheletul peretilor de la parter este alcatuit din rigle si montanti rigidizati intre ei sub forma de rame dreptunghiulare. Acestea sunt modificate in dreptul golurilor (ferestre si usi) prin introducerea montantilor scurti pentru rezemarea buiandrugilor si a pervazurilor (la ferestre).
Consumul de lemn in elementele structurale (fig. 3) ale peretilor este de 32% la parter si 30% la etaj. Analizand structura de rezistenta a planseului peste parter, alcatuita din grinzi pozate dupa momentul de inertie maxim, rigidizate intre ele si rezemate pe peretii portanti exteriori si interiori, se constata un consum de lemn de 15% din totalul structurii cladirii.
Sistemul structural al acoperisului, alcatuit din cele doua planuri inclinate (capriori rigidizati) si planul orizontal al tavanului autoportant (elemente orizontale – corzi rigidizate) reprezinta un consum de lemn de 23%.
Conceptia structurii de rezistenta a cladirii cu schelet din lemn va urmari distribuirea eficienta a materialului de constructie, lemnul, prin pregatirea detaliata a etapelor de executie si prin prefabricarea integrala a elementelor individuale structurale concepute.
Analiza alcatuirii constructive a elementelor de inchidere si de compartimentare a cladirilor cu schelet din lemn se va realiza intr-o etapa viitoare.
…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 73 – august 2011, pag. 38
Autori:
prof. univ. dr. ing. Al. CIORNEI,
drd. ing. G. MOLDOVICEAN – Universitatea Tehnica „Gh. Asachi“ Iasi
Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
1 ping
Dorobantiu Lucian a spus:
15/03/2013 at 06:24 (UTC 2)
Placi OSB de diferite grosimi? Cat incarca cladirea o placa OSB de 10-11 sau una de 25? Aceste elemente sunt foarte grele. Ajung la greutate permanenta cat incarcarea utila!