S-a nascut la 15 iunie 1926 la Oradea.
Dupa absolvirea liceului militar Mihai Viteazul din Tg. Mures in anul 1944 si a Scolii de ofiteri de geniu din Bucuresti in anul 1946, a activat la unitati militare din Lipova si Alba lulia.
Din anul 1951, a urmat Academia Militara Tehnica din Bucuresti, Facultatea de Constructii Fortificatii si Utilaj de Geniu, pe care a absolvit-o in 1955. Admis la doctorat a lucrat la Catedra de constructii-fortificatii a Academiei Militare Tehnice si trimis in anul 1957, pentru continuarea studiilor, la Academia Militara de Ingineri din Moscova.
In perioada de doctorat, a publicat lucrarea Scurt istoric al fortificatiei permanente din Romania, 1958.
Trecut in rezerva in anul 1959, s-a angajat la Institutul de Documentare Tehnica din Bucuresti ca cercetator documentarist, valorificandu-si astfel si cunostintele sale lingvistice (are certificate de traducator pentru cinci limbi: germana, franceza, engleza, rusa, maghiara).
In acelasi an, s-a transferat la Institutul de Cercetari si Proiectari pentru Materiale de Constructii din Bucuresti.
Lucrand initial ca adjunct al secretarului stiintific, a trecut la Sectia de mecanica si incercarea constructiilor, conducand intre anii 1964-1970, Laboratorul de metodica incercarii constructiilor, iar din anul 1970 a activat ca cercetator stiintific principal gradul III, la Sectia de inginerie seismica si mecanica constructiilor.
In anul 1969, a fost trimis la specializare in Franta in problema Organizarea si dotarea laboratoarelor de incercari in constructii.
In INCERC, s-a dedicat problemelor legate de urmarirea comportarii constructiilor sub forma incercarilor in situ.
In acest scop, a studiat si elaborat metodele si tehnicile de lucru, dezvoltand baza materiala a activitatii prin conceperea si executarea de traductoare de interior si exterior, doze de forta si de presiune, aparate de masurat deplasari statice si dinamice, mijloace auxiliare masurarilor si incarcarilor (mese pliante portative cu asigurarea aparatelor, role cu cablu si prize, stative, dispozitive de prindere, truse de lucru tensometric pe santier, vartelnita, transportor greutati etc.), avand contributii originale, unele confirmate prin certificate de inventator ca: Dispozitiv mobil pentru incercarea elementelor si structurilor, Dispozitiv pneumatic de blocare automata, utilizat la incercarea constructiilor, Instalatie de incercare a constructiilor, Telecomparator cu fir si traductoare electrice rezistive, Metoda de incercare a constructiilor si instalatie de incarcare-descarcare telecomandata pentru aplicarea metodei, Metoda pentru folosirea traductoarelor electrotensometrice rezistive in urmarirea pierderilor de tensiune in elementele de constructie, Procedeu pentru determinarea solicitarilor rezultate din cutremur, Doza de presiune cu coarda vibranta pentru teren.
Inventia Telecomparator cu fir si traductoare electrice tensometrice a primit Marea medalie de argint la expozitia de inventii de la Viena in 1969.
A condus si organizat numeroase incercari in situ pe diferite constructii: Circul de stat Bucuresti (cupola si tribunele), pavilionul Expozitiei realizarilor economiei nationale (cupola initiala), hala noua a uzinei de pompe Aversa Bucuresti (ferme metalice de acoperis), plansee din beton armat la depozitul de zahar din comuna Dridu, fabrica de incaltaminte si mase plastice Victoria din Timisoara, rezervoare sferice metalice de 1000 m3 pentru industria chimica si petrochimica de la Turnu Magurele, Brazi si Pitesti, poduri din dotarea armatei, viaductul de peste Catusa de la Galati etc.
De asemenea, a elaborat proiecte de incercare si pentru alte constructii ca: podul transbordor nr. 4 de la CD Resita, stalp de sustinere LEA de 110 KV, convertizorul L de la hala de elaborare a otelariei din C.S. Galati, silozul de cereale Traian din Constanta, acoperisul salii sporturilor Vrancea din Focsani si a salii din Deva, cupola refacuta a pavilionului Expozitiei realizarilor economiei nationale.
Datorita aportului sau in domeniul teoriei si practicii incercarii in situ a constructiilor, a fost propus ca membru al comisiei tehnice Testing Building Structures in situ a Reuniunii Internationale a Laboratoarelor de incercare a Materialelor si Constructiilor, in care a activat intre anii 1971-1978, organizand intalnirea membrilor comisiei la Oradea in anul 1976.
Este elaboratorul recomandarilor RILEM privind terminologia, notatii si simboluri pentru incercarea in situ a constructiilor si a celor privind incercarea constructiilor civile si industriale, recomandari care preiau orientarile evidentiate in STAS 1336-74.
La Congresul din anul 1977 de la Budapesta, organizat de RILEM pe tema incercarea in situ a constructiilor, a fost ales vicepresedintele sectiei a doua: incercarea prin incarcare a structurilor din beton, ca o recunoastere a meritelor sale.
In anul 1977, a sustinut teza de doctorat incercarea in situ a constructiilor. Contributie cu privire la dezvoltarea metodicii de cercetare experimentala a constructiilor. In acelasi an, a fost numit secretarul comisiei incercarea constructiilor din Sectia Constructii a Consiliului National al Inginerilor si Tehnicienilor, functie pe care a detinut-o pana in anul 1983.
Intre anii 1979 – 1985, a fost membru al comisiei tehnice Long Time Observation of Structures. LTO-45 din RILEM, fiind raportor general la sectiunea a 4-a a congresului RILEM de la Budapesta din anul 1984 – sectiune intitulata Equipements et methods pour l’observation a long terme et le comportement dynamique des structures.
Din anul 1983, a fost presedintele comisiei Comportarea in situ a constructiilor din CNIT, organizand in diferite orase din tara schimburi de experienta.
Dr. ing. Hann a facut parte si din comisia Testing Prefabricated Concrete Elements TPC-40 a RILEM in anii 1981 – 1986 si a participat la cercetari pe linie CAER in domeniul silozurilor de cereale de mare capacitate (1970 – 1980), a metodelor de calcul moderne si incarcarilor in constructii (1980 – 1985).
Amintim si alte inventii ale sale: Rezervor cu structura mixta din elemente prefabricate, asamblate prin precomprimare si procedeu de asigurare suplimentara a etanseitatii rezervorului, Rezervor de presiune precomprimat din elemente prefabricate monotip de beton armat si procedeu de asigurare suplimentara a etanseitatii rosturilor, Esafod pentru ridicarea si sustinerea unui rezervor amplasat la inaltime.
Rezultatele activitatii sale s-au concretizat in peste 100 de articole si comunicari la manifestari stiintifice interne si internationale.
De asemenea, a colaborat la cartea Incercarea constructiilor tradusa si in limba franceza.
Caracterizat prin putere de munca, capacitate organizatorica, corectitudine in raporturile sale cu oamenii, punctualitate in indeplinirea sarcinilor, spirit de disciplina si autoritate, dr. ing. Felician Eduard loan Hann reprezinta o personalitate de seama in domeniul incercarilor in situ a constructiilor din Romania, afirmat si in strainatate.
(Din vol. „Personalitati romanesti in constructii – autor Hristache Popescu)
Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Faci un comentariu sau dai un răspuns?