Vocatia si reputatia de constructor nu se poate limita doar la o diploma si un titlu obtinute in mediul universitar.
Aceste lucruri s-au adeverit atunci cand viata reala a selectat adevaratul profesionalism al unui absolvent confirmand pe cei care, cum se spune, au “evadat din pluton”, lasand in urma lor adevarate lucrari de referinta.
Au fost multi, au fost putini? Este o problema a “criticilor” in domeniu care analizeaza si contureaza, in timp, personalitatea profesionala a unui nume care prin calitatile sale, merita sa dainuiasca aidoma constructiilor ramase in urma sa.
Din pacate, sunt prea putini cei care, desi au posibilitati culturale de a scrie si a reaminti generatiilor ce se succed, valorile umane romanesti, nu o fac, furati de prezent, cu deosebire in domeniul constructiilor, “temelia” oricarei economii si tari.
Si totusi, Nicolae St. Noica, cunoscut inginer constructor, demnitar dupa 1990 in Guvernul Romaniei, prin structura sa de analist si inzestrat cu practicile scriitoricesti, ne-a lasat si ne lasa, spre citire si meditare, inca o lucrare prin care, rememorand marii constructori ai acestei tari, ne face sa speram transmiterea, sine die, a valorilor ce nu trebue uitate nicicand.
Recent, dl. Nicolae St. Noica a pus in circuitul celor interesati si nu numai, o lucrare deosebita despre activitatea reputatului constructor roman Liviu Ciulley, tatal vestitului actor si regizor Liviu Ciulei, caruia ii admiram intreaga sa activitate din tara si de peste hotare.
In principal, in legatura cu activitatea inginerului constructor Liviu Ciulley, vom creiona pe scurt, cateva date despre Palatul Nou al BNR, acolo unde acesta a castigat, prin licitatie, antrepriza lucrarii care intregeste actuala infatisare a marelui edificiu bancar din Capitala.
Citam din lucrarea amintita spusele de valoare ale autorului cartii, care sintetizeaza in mod fericit doar o parte din reusitele lui Liviu Ciulley.
„Toti folosim zilnic o bancnota de hartie sau o moneda pentru diverse nevoi cotidiene. Toti suntem interesati de fluctuatia monedei nationale fata de euro. De aceea, cred ca imaginea impunatoarei cladiri a Bancii Nationale a Romaniei din strada Doamnei nr. 8, ne este familiara, insa cati dintre noi stiu cine este inginerul constructor care, in anii ’40, a ridicat-o cu atata grija si pricepere?
Multi dintre noi isi doresc o masina Dacia-Renault. Dar cati stiu cui datoreaza constructia primelor cladiri ale ansamblului Colibasi-Mioveni, acolo unde se fabrica acestea?
Cati dintre specialistii din agricultura care isi desfasoara activitatea in Institutul de Cercetari Agronomice sau dintre studentii care au locuit in Caminul Facultatii de Agronomie au auzit de numele celui ce le-a construit?
Ma intreb, de asemenea, cati dintre cei care trec prin fata Teatrului Constantin Nottara, sau urmaresc seara, aici, un spectacol, cunosc numele celui al carui suflet palpita in zidurile acestei cladiri?
Am amintit doar cateva dintre constructiile pe care le datoram inginerului Liviu Ciulley. Un ilustru inginer constructor, un veritabil intelectual si un mare om, dat uitarii, din pacate, mai bine de jumatate de secol.
O astfel de personalitate a lumii constructorilor are, insa, dreptul de a figura – si inca la loc de cinste – in galeria marilor nostri inaintasi. Fie si numai pentru ca a inteles sa ridice, cu pricepere si suflet, edificii si monumente publice si private, edificii pe cat de echilibrate si armonioase, pe atat de functionale, sigure si trainice, edificii ce au devenit, dupa zeci de ani, simboluri ale artei de a construi.
Omul are nevoie sa se inconjoare de lucruri care ii concretizeaza ideea stabilitatii si continuitatii, dincolo de trecatoarea lui viata. El cauta, pretutindeni, dovezile materiale ale acestei trebuinte. De aceea, constructiile au dat intotdeauna o fizionomie civilizatiilor, exprimand epoci istorice. Si aceasta pentru ca lucrarile publice si monumentele de arhitectura sunt, adesea, singurele marturii necontestate ale civilizatiilor trecute.
Pe acei oameni care au ridicat astfel de marturii pe intinsul tarii noastre nu avem dreptul sa-i uitam. Oameni de o remarcabila cultura si un profund patriotism, ce pot fi asociati simbolic cu niste piloni ai stabilitatii si continuitatii de care avem atata nevoie.
Oameni de cultura, da! Pentru ca, in fond, „cultura reprezinta cunostintele acumulate prin instructie si stiinta, aplicate, practic, intr-un anumit moment.”
Iar patriotismul lor nu poate fi mai bine definit decat prin cuvintele domnitorului Barbu Stirbei, care spunea ca „patriotismul nu sta in cuvinte sonore, ci in lucrari straduincioase si de indelungata rabdare.”
Despre inginerul Liviu Ciulley aflasem din amintirile d-lui Emil Prager, pe care am avut sansa sa le ascult cu prilejul vizitelor pe care i le faceam in anii ’84, dar si din monumentala sa lucrare „Betonul armat in Romania”, publicata in 1979.
Desi a avut destui colaboratori, unii ajunsi personalitati, nu am gasit la nici unul dintre ei vreo referire la inginerul Liviu Ciulley. Oricare ar fi fost conditiile, acest fapt ramane o enigma pentru mine. Si-mi aminteste adevarul acelor vorbe care spun ca „recunostinta este o floare rara”.
Timpul, neiertator in trecerea sa precum si seismele si intemperiile naturii au lasat urme si peste aceasta monumentala cladire care este Palatul Bancii Nationale, urme inlaturate in zilele noastre de vestita societate de constructii “Aedificia” condusa de reputatul ing. Petre Badea, lucrare complexa care, in final, defineste actuala infatisare a cladirii BNR.
Ca Antreprenor general al lucrarilor AEDIFICIA CARPATI este o societate de constructii de prestigiu recunoscuta si prin lucrarile de consolidare si restaurare a unor monumente istorice din patrimoniul national, precum Palatele Cotroceni, Snagov, Foisor-Sinaia, Cazinoul din Sinaia, Biblioteca Centrala Universitara si Ateneul Roman.
Managementul firmei are ca motto „Cultul pentru valorile nationale ale tarii si pentru lucrul bine facut”.
Felicitand autorul pentru valoroasa sa scriere despre ing. Liviu Ciulley il stimulam prin vorbe frumoase sa elaboreze in continuare noi lucrari de referinta despre alti si alti constructori romani fiind convinsi de marele interes de care se va bucura orice scriere a domniei sale.
Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Lasă un răspuns