Conceptia unei alcatuiri constructive eficiente poate conduce la satisfacerea, intr-un procent marit, a exigentelor esentiale la cladiri cu schelet din lemn. Este vorba de cladiri concepute cu un grad ridicat de prefabricare care asigura un montaj rapid, in timp minim.
Pereti exteriori. Alcatuire constructiva
In analiza alcatuirii constructive a principalelor elemente de constructii, peretii exteriori (fig. 1) sunt o componenta importanta a anvelopei (suprafata de separatie intre aerul interior si cel exterior) cladirii cu schelet din lemn rigidizat cu placi OSB (Oriented Strand Board).
Peretii exteriori din lemn vor fi izolati termic cu placi din vata minerala, material impus de exigenta sigurantei la foc, a carei grosime rezulta din conditia obtinerii unei economii maxime de energie, in special combustibil consumat pentru incalzire in perioada rece a anului.
In vederea eliminarii umezelii care s-ar putea produce la exteriorul placilor de OSB din cauza infiltrarii apei din precipitatii, se prevede un strat de aer ventilat, alcatuit cu ajutorul unei retele de sipci verticale. Stratul de aer ventilat este amplasat dupa paramentul exterior. Functionarea satisfacatoare a stratului de aer ventilat este conditionata de dimensionarea corecta a orificiilor de intrare si iesire a aerului necesar ventilarii.
Protectia termoizolatiei la vaporii din interior se realizeaza cu o bariera din folie de polietilena.
Ventilarea peretilor exteriori conduce la marirea durabilitatii cladirii.
La interiorul peretilor exteriori ai cladirilor din lemn este prevazuta o tencuiala uscata, alcatuita din placi de ipsos carton rezistente la foc sau antifoc (fiind suplimentar armate dispers cu fibre de sticla), in functie de siguranta la incendiu necesara.
Alcatuirea constructiva a acoperisului
Acoperisul, un alt element component al anvelopei, este alcatuit din planele inclinate ale scheletului din capriori rigidizat cu OSB, invelitoare si tavanul autoportant cu structura de rezistenta din grinzi orizontale (corzi) rigidizate, peste etaj.
Acest element spatial are o comportare higrotermica favorabila datorita aerului stationar din pod, la care se adauga izolarea termica satisfacatoare a tavanului autoportant (fig. 2), realizata cu vata minerala, rezemata pe sipci din lemn.
Interiorul tavanului autoportant este captusit cu placi de ipsos-carton care satisfac exigenta de siguranta la foc.
Acoperisul cu pod, la cladirile cu schelet din lemn, este mai eficient ca acoperisul cu mansarda, datorita suprafetei mai mici a anvelopei ce trebuie izolata termic.
Planseu peste parter
Separatia intre parter si etaj se realizeaza prin intermediul unui planseu din lemn, alcatuit din rigle portante, pozate dupa momentul de inertie maxim, rigidizate si cu placi OSB (fig. 3).
Izolatia acustica la zgomot aerian se va realiza din material fonoabsorbant, placi de vata minerala (amplasate intre grinzile de lemn), dimensionate in functie de exigenta acustica impusa.
Izolarea la zgomotul de impact se va realiza printr-o alcatuire constructiva judicioasa a structurii si rigiditatii planseului de lemn.
Bariera de vapori, realizata dintr-o folie de polietilena, se va amplasa in spatele tencuielii uscate confectionata din placi de ipsos-carton cu exigenta sporita la foc.
Ponderea materialelor principale din alcatuirea constructiva a cladirii
In vederea intregirii imaginii asupra conceptiei eficiente a alcatuirii constructive a elementelor principale ale cladirii cu schelet din lemn, prin prisma satisfacerii unui numar cat mai mare si cu un procent ridicat a exigentelor esentiale, s-a realizat o analiza a principalelor materiale din componenta sistemelor cladirii cu schelet din lemn (fig. 4).
Consumul procentual de lemn din sistemele structurale a fost prezentat in articolul precedent [2].
In cazul elementelor de rigidizare din placi OSB s-a realizat o defalcare pe sisteme structurale, in functie de intreaga suprafata utila a cladirii, mentionand, in paranteza, valoarea reala.
Consumul placilor de rigidizare este de 22% si 21% la peretii exteriori, parter si etaj, crescand la acoperis la 30% si avand valori de 12% la planseul peste parter si 15% la tavanul autoportant peste etaj.
Cantitativ, la peretii exteriori s-au utilizat 1,71 m2 – 1,75 m2 la 1 m2 de suprafata utila, comparativ cu 2,5 m2 la acoperis.
Suprafata tencuielilor uscate, alcatuite din placi de ipsos-carton rezistente la foc, are o valoare de 37% – 38%, micsorandu-se la tavanul peste parter si etaj de la 1,05 m2 – 1,14 m2 la 1 m2 de suprafata utila.
In cazul izolatiei termice din vata minerala, s-a raportat volumul acestui material consumat la sistemele structurale principale si la intreaga suprafata utila a cladirii. Consumul principal este la peretii exteriori, componenti ai anvelopei, de 34% – 35% la parter si etaj, continuand cu tavanul autoportant deasupra etajului, unde consumul de izolatie termica este de 12%.
Cladirile cu schelet din lemn, cu grad ridicat de prefabricare (prezentate in acest articol), care asigura o satisfacere buna a exigentelor principale, pot avea o pondere ridicata in cadrul urbanizarii viitoarelor localitati mici din mediul rural.
Bibliografie
[1] CIORNEI, AL., Cladiri moderne din lemn, Iasi, Ed. Junimea, 2008;
[2] CIORNEI, AL., MOLDOVICEAN, G., Cladiri moderne cu schelet din lemn, Revista Constructiilor, Nr. 73, august 2011.
…citeste articolul integral in Revista Constructiilor nr. 76 – noiembrie 2011, pag.
Autor:
prof. univ. dr. ing. Al. CIORNEI, drd. ing. G. MOLDOVICEAN – Universitatea Tehnica „Gh. Asachi“ Iasi
Daca v-a placut articolul de mai sus
abonati-va aici la newsletter-ul Revistei Constructiilor
pentru a primi, prin email, informatii de actualitate din aceeasi categorie!
Lasă un răspuns